criminologia contemporana - noile studii

Desi in criminologia contemporana nu mai ocupa locul pe care l-a detinut in perioada de inceput, examinarea raportului dintre factorii biologici si criminalitate nu este totusi o linie de cercetare abandonata.

Noile studii se bazeaza pe importantele progrese care s-au realizat in domeniul stiintelor naturii, in genetica, biochimia sistemului nervos, neurofiziologie, endocrinologie.

Evaluarea rolului si a limitelor factorilor biologici in geneza criminalitatii se face, in prezent, cu mult mai multa prudenta decat in trecut, afirmandu-se ca nu exista nici un tip particular de comportament criminal care sa fie determinat numai de factorii biologici. In consecinta nu se poate afirma existenta unei relatii monocauzale directe intre factorii biologici si criminalitate. Tot ce se poate afirma este ca persoanele care sufera de anumite tulburari la nivelul factorilor biologici prezinta un risc mai ridicat de a se angaja in acte antisociale.

Se face distinctie intre factorii care au o legatura mai mare cu comportamentul antisocial si cei care au doar o legatura indirecta.

Din prima categorie fac parte:

tumorile, atrofiile sau alte procese inflamatorii ale sistemului nervos, care pot avea drept consecinta tulburari de comportament;

epilepsia sau diferitele sale forme;

anomaliile de ordin endocrin.

Dintre factorii cu legatura indirecta sunt mentionati:

complicatiile prenatale;

tulburarile comportamentale minore pe fond microsechelar;

anomaliile cromozomice, insuficient cercetate, care ar putea releva o posibila compo­nenta ereditara cu efecte asupra personalitatii infractorilor.

Astfel, una din controversele stiintifice moderne a fost constituita de aparitia studiilor asupra anomaliilor cromozomilor . Aceste studii au relevat faptul ca unii infractori poseda un cromozom Y suplimentar. Cariotipul omului normal este inregistrat cu formula 46,XY la barbati si 46,XX la femei. Studiile in cauza au pretins ca indivizii posesori ai formulei 46,XYY ar fi predestinati sa comita fapte penale, motiv pentru care cromozomul Y suplimentar a fost denumit 'cromozomul crimei'.

Cercetarile ulterioare au demonstrat ca procentul de posesori ai formulei 46,XYY este relativ egal, atat in randul infractorilor, cat si al noninfractorilor.

Din datele obtinute pana in prezent rezulta ca anomaliile genetice se asociaza intot­deauna cu factori defavorizanti de ordin social, neputandu-se trage o concluzie certa asupra rolului primordial al uneia sau alteia dintre cele doua categorii.