Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport

Criminalistica


Qdidactic » sanatate & sport » psihologie » criminalistica
Expertiza criminalistica a scrisului de mana - factori patologici



Expertiza criminalistica a scrisului de mana - factori patologici


Expertiza criminalistica a scrisului de mana - Factori patologici



Tulburari cardiovasculare. La bolile cronice, deci de lunga durata si insotite de leziuni permanente, scrisul se mentine in limite normale, fiind marcat insa de mici semne care dupa dr. Rene Restin, ar corespunde organelor lezate si pe care le-a denumit „gesturi de suferinta ale scrierii” (gesturi esentiale privind, in principal, oranduirea scrisului si gesturi referitoarea la litere).

Alti cercetatori sustin insa ca degradarile pe care le sufera scrisul, cum ar fi cazul unui ritm cardiac anormal, nu pot fi catalogate ca atare si ca in general sunt similare - dar nu atat de pronuntate - cu degradarile produse de alcoolism (L.G.Remillard).



Modificarile generate de bolile cronice privesc siguranta trasaturilor, directia randurilor, dimensiunea semnelor grafice, neglijenta punctuatiei etc. Bolnavii imobilizati la pat intampina dificultati mult mai mari, in special la inceperea randurilor si a cuvintelor, unde pot fi necesare doua, trei incercari ce apar pe hartie sub forma unor trasaturi de atac repetate; la fel desprinderea, adica ridicarea instrumentului de scris, este anevoioasa, dand nastere unor trasaturi tarate.

Bolile mintale. Acestea, indiferent ca sunt cu sau fara lezarea centrilor nervosi, afecteaza profund scrisul. Modificarile din aceasta categorie cunosc o mare varietate. Pentru ilustrare, mentionam cateva dintre schimbarile mai caracteristice pentru starile agitate: aspect haotic, numeroase neregularitati ale trasaturilor, tremuratul! accentuate, dezalinieri, randuri orientate in toate sensurile; in cazurile de comportare violenta se merge pana la inteparea si ruperea hartiei cu varful creionului sau al penitei. De asemenea, se inregistreaza frecvente omisiuni de litere sau elemente ale acestora precum si de cuvinte intregi, ceea ce sporeste confuzia si ilizibilitatea scrisului[1].

Tremuratura este caracteristica si in unele cazuri de paralizie generala, scleroza in placi, unde este foarte accentuata, luand aspectul unei instabilitati atoxiforme. Caracteristic pentru bolile cronice, indiferent de natura si localizarea lor, este aparitia agafiei si paragrafiei, in scrisul bonavilor respectivi. Exista grade diferite de imposibilitate a scrisului, de la incapacitatea absoluta de a scrie o litera, pana la situatia in care bolnavul scrie, dar sare unele litere sau cuvinte, deci pana la paragrafie. Paragrafie se manifesta prin repetarea unor litere.


Debilii si dementii executa scrisul intr-un fel care are aspectul unei mazgalituri (grifonaj). Scrisul in oglinda se intalneste la schizofrenici (se executa de la scrisul suprapus).

Scrierile schizofrenicilor se prezinta de la inceput ciudate, prin alegerea hartiei, cernelii, maniera trasaturilor grafice. Foarte des apar in scris stereotipiile, dar chiar intreaga actiune de a scrie poate capata aspect stereotip; de la scrierile identice ca forma si continut adresate mai multor persoane, pana la coli de hartie umplute cu acelasi cuvant repetat de nenumarate ori, pe linii verticale sau orizontale. Continutul scrisorilor bolnavilor, strans legat mai ales de gandirea si vorbirea lor, este de cele mai multe ori expresia gandirii delirante si a incoerentei.

In sfarsit, notam ca o ultima situatie, modificarile survenite ca urmare a starii psihice deosebite in care se afla scriptorul, respectiv emotivitatii puternice care ii domina in momentul comiterii unui act iesit din comun. Astfel, scrisorile si biletele lasate de sinucigasi oglindesc adesea tensiunea si disperarea celor care se adreseaza familiei sau unor persoane de care sunt legati afectiv, luandu-si ramas bun, scuzandu-se pentru actul lor sau dand dispozitii privind impartirea bunurilor ce le poseda.

Modificarile la care faceam referire anterior nu sunt de natura a face imposibila identificarea scriptorului, ci sunt doar transformari mai mult sau mai putin pronuntate ale scrisului.

Uneori, se intampla ca imprejurarea care influenteaza procesul scrierii sa aiba o intensitate deosebita, astfel incat identificarea persoanei sa devina imposibila. Acest lucra se poate realiza mai ales in situatiile cand scrisul care a suferit modificarea este foarte redus cantitativ.




[1] Athanasiu A. si Radu Constantin - Grafologia criminologica si tendinta criminala in scris, Ed. PACO Bucuresti, 1996



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright