Examinarea firului de par

A.    Examenul la locul faptei

Firele de par se pot gasi pe tot corpul (incluse in pumn, santul balano–preputial), pe imbracaminte (victima, agresor), pe elementele din mediu.

Apare prin: cadere, smulgere, taiere.

Poate servi la identificarea cadavrelor prin compararea parului acestuia cu cel gasit in locuinta presupusului disparut.

Se foloseste in identificarile tardive deoarece are mare rezistenta la actiunea factorilor de mediu.

Se recolteaza cu o pensa (cu varfurile invelite in cauciuc) din diferite regiuni ale corpului.

Nu se inlatura diferitele depozite aflate pe firele de par deoarece vor fi studiate in laborator.

Probele se pun in plicuri separate, se mentioneaza pe plic regiunea corpului de unde provin si apoi se sigileaza.

B.    Examen macroscopic

Da detalii asupra lungimii, grosimii, formei, culorii – acestea informatii sunt orientative.

C.     Examenul microscopic

Se fac sectiuni la nivelul radacinii, tulpinii, varfului.

Se examineaza impuritatile.

Prepararea si colorarea parului in vederea examenului microscopic se fac prin metoda DÉROBERT–HAUSSER.

Probleme la care trebuie sa raspunda expertiza medico – legala

daca firul este par sau este de alta origine (bumbac, matase, in, etc).

2. daca este par de om sau de animal.

Parul de om se caracterizeaza prin:

- diametru mai mic;

- lungime – in general mai mare pentru cel capilar;

- grosime uniforma;

- transparent, lucios in lumina reflectata;

- elastic datorita keratinei;

- corticala groasa – reprezinta aproape intreaga grosime a firului de par;

medulara este subtire.

Document online: Protectia dreptului de autor - proceduri si sanctiuni instituite de Legea dreptului de autor Eseu: Alte moduri de dobandire a proprietatii - ocupatiunea, traditiunea

Parul animal se caracterizeaza prin:

- diametru mai mare;

- lungime mai mica;

- grosime inegala;

- aspect mat, moale;

- pe sectiune este conic avand cuticula mai dezvoltata, corticala mai subtire si medulara mai groasa.

Cel mai util criteriu de diferentiere este indicele medular (IM):

Indicele medular = diam. canalului medular/diam. firului de par

IM<0,3 la om si IM>0,5 la animale cu exceptia primatelor.

Stabilirea regiunii anatomice de unde provine firul de par se face dupa lungime, grosime, forma, culoare.

3. Caractere individuale ale firului de par:

a. diferente de sex:

- prin tratamente cosmetice se obtin ondulatii si modificari de culoare insa radacina pastreaza culoarea naturala;

- prin determinarea cromatinei sexuale.

b. diferente in functie de varsta:

- grosimea firului de par variaza cu virsta: 0,02 – 0,03 mm la nou-nascut (nu are canal medular); 0,05 mm la adolescenti; 0,05 – 0,075 mm adult, peste 0,05 mm la batrani (decolorare);

- histologic: scurtarea si subtierea foliculului pilos intre 30 – 35 ani;

- la copil se termina ascutit, nu are canal medular si nici pigment.

c. apartenenta individuala – da rezultate variabile; se poate stabili prin urmatoarele metode:

- identificarea substantelor specifice de grup sangvin (metode serologice);

- spectrografie;

- compararea angulatiei (unghiul dintre scuamele cuticulei si axul firului de par);

- determinarea rezistivitatii;

- determinarea indicelui de refractivitate;

- determinarea refingentei;

- masurarea diametrului scuamelor cuticulei;

- prezenta corpilor straini;

- diagnosticul bolilor firului de par;

- determinarea ADN.

Leziuni de violenta exercitate asupra firului de par

Prin examen microscopic se poate determina modul in care s-a detasat firul de par:

parul CAZUT are bulbul fara semne de activitate vitala si fara tecile de invelis,         

parul SMULS are bulb cu semne de activitate vitala si are tecile de invelis;

parul RUPT are extremitatea profunda fara radacina, efilata si despicata;

parul TUNS nu are radacina si partea produnda a tulpinei, iar planul de sectiune este orizontal sau oblic;

parul CAZUT PRIN FRECARE are extremitatea libera terminata “in pensula”.

Data aproximativa a taierii parului:

<48h – planul de sectiune este net, cu unghiuri ascutite (unghiul dintre planul de sectiune si marginea laterala a firului de par) si canal medular deschis;

>48h – unghiuri rotunjite.

dupa intervale mai mari se inchide si canalul medular.

Loviturile cu corpuri contondente deformeaza cuticula si uneori corticala.

Impuscaturile in limita factorilor secundari de tragere lasa urme de pulbere ce sunt aderente la firul de par si il pot supune temperaturilor ridicate.

Actiunea temperaturii ridicate asupra firului de par:

150 – 200 grd Celsius – modificari de culoare;

200 – 240 grd Celsius – apar bule de aer la interiorul firului de par;

240 – 300 grd Celsius – ondulare;

>300 grd Celsius – carbonizare.