Cum apare constiinta de sine?
David Gross,
laureat al premiului Nobel, a formulat 25 probleme stiintifice la a
caror solutionare ar putea ajuta fizica. Printre teme specifice
despre gaurile negre si natura materiei negre sau a energiei acesteia
si‑au gasit loc insa si intrebari care
implica o calatorie dincolo de hotarele traditionale ale
fizicii, aventurindu‑se in domenii asociate in mod curent
stiintelor vietii. Constiinta umana Gross s‑a
intrebat daca oamenii de stiinta vor putea vreodata
sa masoare trezirea constiintei de sine la copii si a
emis ipoteza ca ar putea exista o similitudine cu ceea ce fizicienii
numesc 'transformare de faza', o transformare brusca
si neasteptata pe scara larga, rezultind din mai multe
schimbari de natura microscopica. Manifestarea fenomenului de
supraconductivitate la anumite metale, cind sint racite sub o
temperatura critica, este un asemenea exemplu. Intr‑un interviu
recent, Gross a spus ca isi imagineaza ca fiind posibile
diferite niveluri ale constiintei de sine, dar ca limbajul este
un factor determinant ce deosebeste oamenii de animale. Gross nu este
insa unicul fizician cu idei legate de constiinta. Roger
Penrose, matematician si fizician la Universitatea Oxford, considera
ca daca o 'teorie a marii unificari' - ce ar trebui
sa uneasca si sa explice toate fenomenele fizice cunoscute
in univers - va fi dezvoltata vreodata, ar trebui sa
tina cont macar in parte de existenta constiintei
de sine. Penrose este de parere ca mecanica cuantica, legile
fizicii ce guverneaza lumea la nivel subatomic, ar trebui sa joace un
rol important in constiinta de sine. Constiinta si
religia Nu a trecut prea multa vreme de cind studiul constiintei
era considerat prea abstract, prea subiectiv ori prea dificil pentru a fi
subiectul unor preocupari de natura stiintifica. In
ultimii, insa, acesta a rabufnit ca unul dintre cele mai
fierbinti domenii in biologie, asa cum sint teoria stringurilor in
fizica sau studiul vietii extraterestre in astronomie. Fara
a mai fi domeniul de competenta exclusiv al filozofilor si
ocultistilor, constiinta a reusit sa atraga
atentia oamenilor de stiinta din domenii diferite, fiecare,
se pare, cu propria teorie despre natura constiintei si modul cum
ia nastere aceasta in creier. In multe religii, constiinta este
strins legata de notiunea straveche de suflet, conform
convingerii ca in fiecare din noi exista o esenta
imateriala cu supravietuieste mortii biologice si care
reuseste chiar sa preceada nasterea. Se credea chiar
ca sufletul este cel ce ne permite sa gindim si sa
simtim, sa ne amintim si sa rationam. De
asemenea, s‑a considerat ca personalitatea, individualitatea si
umanitatea noastra izvorasc din suflet. In zilele noastre, toate
acestea sint atribuite proceselor fizice care au loc in creier, dar ramine
o mare necunoscuta modul cum sint transformate semnalele electrice si
chimice in ginduri, emotii si constiinta de sine.
'Aproape toata lumea este de acord ca se vor gasi
corelatii foarte puternice intre ceea ce exista in creier si
constiinta', sustine David Chalmers, profesor de
filozofie si director al Centrului pentru Constiinta de la
Universitatea Nationala din Australia. 'Intrebarea este ce fel
de explicatii vor fi gasite. Nu dorim sa gasim doar corelatii,
vrem explicatii - cum si de ce procesele din creier dau nastere
constiintei? Acesta este marele mister', a adaugat el.
Lucrurile trebuie luate asa cum sint Chalmers este bine cunoscut pentru
modul cum face distinctie intre problemele 'usoare' si
cele 'dificile'. Problemele usoare sint cele ce opereaza cu
functii si comportamente asociate constiintei si
includ intrebari de genul: Cum are loc perceptia? Cum pune creierul
cap la cap diferite informatii senzoriale pentru a produce iluzia unei
experiente unitare? 'Acestea sint considerate probleme usoare,
nu pentru ca ar fi lipsite de importanta, ci pentru ca se
incadreaza in metodele standard al stiintei', a precizat
Chalmers. Pentru el, problema grea este cea a experientei subiective.
'Poti avea diferite feluri de experiente - cu
particularitati diverse - atunci cind vezi rosu, cind vezi
verde, cind auzi nota do, cind gusti ciocolata', explica
el. 'Cind esti constient, cind ai o experienta
subiectiva, simti ceva anume'. Dupa Chalmers, natura
subiectiva a constiintei impiedica posibilitatea
explicarii ei in termeni de componente elementare - metoda
utilizata cu succes in alte domenii. El crede ca, spre deosebire de
cea mai mare parte a lumii fizice, care poate fi descompusa in atomi, sau
de organisme, ce pot fi intelese prin compunerea lor din celule,
constiinta este un aspect ireductibil al universului, la fel ca
spatiul, timpul sau masa. 'Acestea nu au nevoie sa evolueze. Au
facut parte mereu din inventarul fundamental al universului', a mai
spus Chalmers. In loc de a incerca sa reducem constiinta la
altceva, aceasta ar trebui, pur si simplu, acceptata ca atare, la fel
cum sint spatiul, timpul sau masa in fizica. Conform acestui punct de
vedere, o teorie a constiintei nu ar trebui sa explice ce este
aceasta sau cum a aparut; ar trebui sa explice legaturile dintre
constiinta si orice altceva din univers. Totusi, nu
toata lumea imbratiseaza ideea cu entuziasm. 'Nu
este de prea mare ajutor', sustine Susan Greenfield, profesor de
farmacologie la Universitatea Oxford. 'Nu poti face cine stie
ce', subliniaza Greenfield. 'Este ultima resursa, pentru
ca, de fapt, ce poti sa faci cu o asemenea idee? Nu o poti
aproba sau dezaproba, pentru ca nu o poti testa. Nu ofera o
explicatie, ori vreo iluminare, ori vreun raspuns despre modul cum
simt oamenii sau de ce simt intr‑un anume fel', spune Greenfield.
Greenfield are propria sa teorie despre constiinta,
influentata de experienta sa in domeniul medicamentelor si
al bolilor mintale. Spre deosebire de alti cercetatori - dintre cei
mai importanti fiind Francis Crick, co‑autor la descoperirea
structurii ADN, si colegul sau David Koch, profesor in domeniul
sistemelor neurale la Caltech - care au ajuns la concluzia ca diferite
aspecte ale constiintei, precum recunoasterea vizuala, sint
codificate in neuroni specifici, Greenfield crede ca in existenta
constiintei sint implicate mari grupuri de neuroni
nespecializati, raspinditi prin tot creierul. Foarte
importanta pentru teoria lui Greenfield este distinctia neta intre
constiinta si minte, termen pe care multi dintre
colegii ei ii folosesc drept sinonime, dar despre care ea crede ca sint
doua concepte total diferite. 'Poti spune ca ti‑ai
pierdut ratiunea sau ca nu esti in toate mintile, dar asta
nu implica neaparat si o pierdere a constiintei de
sine', explica Greenfield. 'De asemenea, cind iti pierzi
cunostinta de sine, ca atunci cind adormi seara sau esti
anesteziat, nu te gindesti nici o clipa ca esti pe cale
sa innebunesti, sa iti pierzi ratiunea', mai
spune ea. Ca 'umezeala' apei Dupa Greenfield, mintea este
rezultatul conexiunilor dintre neuroni. Aceste conexiuni evolueaza lent
si sint influentate de experientele noastre - de aceea, fiecare
creier este unic. Dar, in vreme ce mintea isi are radacinile in
conexiunile fizice dintre neuroni, constiinta ar fi o proprietate
noua a creierului, asemanatoare cu 'umezeala' apei sau
'transparenta' sticlei, ambele fiind proprietati ce
rezulta din activitatea moleculelor individuale. Pentru Greenfield, o
experienta a constiitei are loc atunci cind un stimul - fie
extern, ca o senzatie, sau intern, ca un gind sau o amintire -
declanseaza o reactie in lant in creier. Ca in cazul unui
cutremur, fiecare asemenea experienta are un epicentru, iar 'valuri'
din epicentru strabat creierul, 'recrutind' pe traseu noi
neuroni. Mintea si constiinta sint corelate in teoria lui
Greenfield prin faptul ca intensitatea experientelor
constiintei este determinata de minte si de taria conexiunilor
neuronale existente - conexiuni intarite de experientele traite.
O buna parte a misterului, ca si a entuziasmului legat de cercetarea
constiintei se datoreaza faptului ca savantii nu
stiu ce forma va avea raspunsul final. 'Daca v‑as
spune ca am rezolvat aceasta grea problema, nu veti fi in
stare sa ghiciti daca e vorba de o formula, un model, o
senzatie sau un medicament', subliniaza Greenfield.n
