Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport




Psihologie


Qdidactic » sanatate & sport » psihologie
Functia semiotica si imitatia



Functia semiotica si imitatia


Functia semiotica si imitatia



Mecanismele sensori-motorii nu cunosc reprezentarea si ea nu poate fi observata inainte de al doilea an al conduitei, cand este posibila evocarea unui obiect absent. Cand, spre 9-12 luni, se constituie schema obiectului permanent, observam cautarea unui obiect disparut; dar el a fost perceput, el corespunde deci unei actiuni deja in curs sI un ansamblu de indici actuali permit ca obiectul sa fie regasit.

Daca nu exista inca reprezentari, exista totusi si chiar de la bun inceput, constituire si utilizare de semnificatii, deoarece orice asimilare sensori-motorie (inclusiv cea perceptiva) consta deja in conferirea de semnificatii. Dar daca exista de la bun inceput semnificatii si, deci, dualitatea dintre "semnificatii" (a schemele insesi cu continuturile lor relative la actiunile care au loc) si "semnificanti", acestia sunt intotdeauna perceptivi si deci inca nediferentiati in raport cu semnificatiile lor, ceea ce nu ne ingaduie sa vorbim la acest nivel despre o functie semiotica.

Intr-adevar, un semnificant nediferentiat nu este inca nici "simbol", nici "semn" ( in sens de semn verbal). El este prin definitie un "indiciu" (inclusiv "semnalele" care intervin in conditionare, ca sunetul clopotelului care anunta hrana). Un indiciu este efectiv nediferentiat in raport cu semnificantul sau, in sensul ca el constituie un aspect (culoarea alba pentru lapte), o parte ( portiunea vizibila pentru un obiect pe jumatate ascuns), un antecedent temporal (usa care se deschide inainte de a intra mama), un rezultat cauzal (o pata) etc.


Aparitia functiei semiotice. Dimpotriva, in cursul celui de-al doilea an ( si in continuitate cu stadiul VI din 1) apare un ansamblu de conduite care implica evocarea reprezentativa a unui obiect sau a unui eveniment absent si care presupune, prin urmare, construirea sau folosirea unor semnificanti diferentiati, deoarece ei trebuie sa poata fi raportati atat la elemente care nu pot fi actual percepute cat si la elemente prezente. Se pot distinge cel putin cinci asemenea conduite care apar aproape simultan si pe care le vom enumera in ordinea complexitatii crescande.



a) Exista in primul rand imitatia amanata , adica aceea care incepe in absenta modelului. In cazul unei conduite de imitatie sensori-motorie, copilul incepe prin a imita in prezenta modelului (de exemplu o miscare a mainii), putand apoi sa continue in absenta lui, fara ca aceasta sa implice vreo reprezentare in gandire. Dimpotriva, in cazul unei fetite de 16 luni care vede un alt copil suparandu-se, strigand si dand din picioare (spectacol nou pentru ea), si care, abia la o ora sau doua dupa plecarea copilului imita scena razand, aceasta imitatie amanata este un inceput de reprezentare, iar gestul imitator este un inceput de semnificant diferential.

b) Avem apoi jocul simbolic sau jocul de fictiune necunoscut la nivelul sensori-motor. Aceeasi fetita a inventat primul sau joc simbolic, prefacandu-se ca doarme, desi asezata si surazand cu toata gura, dar inchizandu-si ochii, aplecandu-si capul, bagandu-si degetul in gura si apucand un colt de cearceaf care imita coltul pernei sale, dupa ritualul obisnuit pe care-l observa atunci cand adoarme, ceva mai tarziu, ea isi adoarme ursuletul, face sa alunece o scoica pe o cutie spunand "miau" (tocmai vazuse o pisica pe un zid) etc. In toate aceste cazuri, reprezentarea este neta si semnificantul diferentiat este si in acest caz un gest imitator, dar insotit de obiecte care devin simbolice.

c) Desenul sau imaginea grafica este, la inceput, intermediar intre joc si imeginea mintala, cu toate ca el nu apare inainte de doi ani sau doi ani si jumatate.

d) Vine apoi, mai devreme sau mai tarziu, imeginea mintala de care nu avem nici o urma la nivelul sensori-motor ( in caz contrar, descoperirea obiectului permanent ar fi mult esurata) si care apare ca o imitatie interiorizata.

e) In sfarsit, limbajul in curs de formare permite evocarea verbala a unor evenimente care nu au loc in prezent. Cand fetita despre care am vorbit spune "miau", desi in acel moment nu vede pisica, avem pe langa imitatie, o reprezentare verbala. Cand, ceva mai tarziu ea spune "Tataia dus" (= bunicul a plecat) aratand drumul povarnit pe care el l-a urmat cand a plecat, reprezentarea se sprijina exclusiv (sau fiind insotita de o imagine mintala) pe semnificantul diferentiat constituit din semnele limbii pe care o invata.



2. Rolul imitatiei. Acestea fiind primele manifestari ale functiei semiotice, problema consta in primul rand in a intelege mecanismul formarii ei. Dar rezolvarea acestei probleme este mult simplificata prin faptul ca primele patru din cele cinci forme de conduita se bazeaza pe imitatie, iar limbajul insusi, care, contrar conduitelor precedente, nu este inventat de copil, ci este insusit de acesta intr-un context necesar de imitatie (caci s-ar invata numai printr-un joc de conditionari, asa cum se pretinde adesea, el ar trebui sa apara incepand cu luna a doua!). Or, imitatia constitie in acelasi timp prefigurarea sensori-motorie a reprezentarii si, prin urmare, in faza trecerii de nivelul sensori-motor la conduitele propriu-zise reprezentative.

Imitatia este, mai intai, o prefiguratie a resrezentarii, adica ea constituie in cursul perioadei sensori-motorii un fel de reprezentare in acte materiale si nu inca in gandire .

La sfarsitul perioadei sensori-motorii, copilul a dobandit o suficienta maiestrie in practicarea imitatiei astfel generalizate, pentru ca sa devina posibila imitatia amanata. Intr-adevar, reprezentarea in act se elibereaza acum de exigentele sensori-motorii, de copii perceptive directe, pentru a atinge un nivel intermiediar in care actul, desprins astfel de contextul sau, devine un semnificant diefrentiat si prin urmare, in parte, reprezentare in gandire. O data cu jocul simbolic si cu desenul, aceasta trecere de la reprezentarea in act la reprezentarea - gand, este intarita. "A te preface ca dormi" din exemplul mentionat nu este inca nici el altceva decat un act detasat de contextul sau, dar in plus el este si un simbol generalizabil. Mai tarziu, o data cu imaginea mintala, imitatia nu mai este doar amanata, iar reprezentarea pe care ea o face posibila, disociata astfel de orice act exterior, pentru a face loc acelor schite inetrne de actiuni care o vor sustine de-acum inainte, este gata sa deviona gandire. Insusirea limbajului, care a devenit accesibila in aceste contexte de imitatie, acopera in cele din urma ansamblul procesului, asigurand un contact mult mai puternic cu alte persoane decat face imitatia si ingaduind astfel reprezentarii care se naste sa-si sporeasca posibilitatile, sprijinindu-se pe comunicatie.



3. In concluzie, functia semiotoca da nastere astfel la doua feluri de instrumente: simbolurile, care sunt "motivate", adica prezinta - desi sunt niste semnificanti diferentiati, o asemanare oarecare cu semnificantii lor, si semnele care sunt arbitrare sau conventionale. Simbolutile, fiind motivate, pot fi construite de individul singur, iar printre simboluri din jocul copilului sunt bune exemple, de asemenea creatii individuale, care nu exclud, fireste, simbolismele colective ulterioare. Imitatia amanata, jocul simbolic si imaginea grafica sau mintala tin deci direct de imitatie, nu atat ca transmiteri ale unor modele exterioare gata facute (caci exista o imitatie a actelor proprii ca si a actelor altuia. Asa cum arata exemplul mentionat al jocului de simulare a somnului) ci ca trecerea de la prereprezentarea in act, la reprezentarea interioara sau gandire dimpotriva semnul fiind conventional, este in mod necesar colectiv. Copilul il primeste deci prin canalul imitatiei, dar de data aceasta ca o insusire de modele exterioare; numai ca el il modeleaza imediat intr-un fel propriu si il foloseste asa cum se va vedea in capitolul III, 6.





Imitatia incepe ( inca in stadiile II si III din cap. I, 1) printr-un fel de contaminare sau echopraxie, datorita faptului ca atunci cand cineva executa in fata copilului miscari pe care el insusI stie sa le efectueze (copilul executandu-le si dupa un interval) se petrece o asimilare a acestui spectacol cu schemele proprii si declansarea acestora. Apoi, subiectul se sileste sa reproduca aceste modele din interes pentru aceasta reproducere in sine si nu numai printr-o asimilare automata, ceea ce marcheaza inceputul functiei, intr-un fel reprezentativ, exercitata prin imitatie< apoi copilul destul de repede copiaza gesturi noi epntru el, dar in masura in care ele pot fi executate de regiuni vizibile ale corpului sau. O noua etapa esentiala incepe atunci cand este vorba de modele referitoare la fata (deschiderea si inchiderea gurii sau a ochilor etc.). Dificultatea consta acum in faptul ca el isi cunoaste fata proprie numai prin pipait, pe cand fata altuia o cunoaste vizual, afara de rarele explorari tactile ale unui obraz strain, foarte interesante de notat la acest nivel, cand copilul construieste corespondente intre claviatura vizuala si cea tactilo-chinestezica pentru a putea generaliza imitatia, extinzand-o asupra partilor nevizibile ale corpului sau. Atata timp cat aceste corspondente nu sunt elaborate, imitarea miscarilor obrazului ramane imposibila sau intamplatoare. De pilda, cascatul, atat de contagios mai tarziu, nu este imitat inainte de aproximativ un an daca se produce fara zgomot. O data corespondentele construite, datorita unei serii de indici (sonori etc.), imitatia se generalizeaza si atunci se manifesta rolul important pe care ea il joaca incepand cu acest nivel ca instrument al cunoasterii propriului corp, prin analogie cu corpul altora. De aceea, nu este exagerat s-o consideram ca un fel de reprezentare in actiune si din acest punct de vedere, putem sa-l urmam pe Baldwin cand vede in imitatie un instrument esential al construirii complementare a "altuia" si a "eului" .






Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

sanatate

Psihologie



Criminalistica

Analize pe aceeasi tema


Tipuri de inteligenta. Modelul inteligentelor multiple al lui H. Gardner
Joseph Breuer si hipnoza cathartica
Temperamentul
Eseu despre om. O introducere in filosofia culturii umane
Conceptul de "libertate" in gandirea filozofica
Gandirea ca proces psihic intelectual
Abordarile psihanalitice in procesul dezvoltarii
Cum raspundeti la stres? Test grila
Fenomenele si procesele - bio-psihologice umane
Psihicul uman - specificul psihicului uman



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.