Dezvoltarea si amplasarea figurilor sah (al saptelea criteriu de apreciere)

DEZVOLTAREA SI AMPLASAREA FIGURILOR SAH (Al saptelea criteriu de apreciere)

1. Cea mai importantǎ lege a sahului

Despre sah nu stim incǎ nici pe departe totul. Pentru fiecare activitate existǎ un motiv principal, in fiecare doctrinǎ un postulat de bazǎ. In filozofie problema fundamentalǎ este relatia dintre materie si constiintǎ. In fizicǎ dominǎ legea conservǎrii energiei. Care este insǎ aceasta in sah?

Dupǎ o mutare, comentatorul pune un semn de intrebare si scrie: s-a incǎlcat o lege a sahului. Totusi, cat de multe astfel de legi existǎ? Chiar dacǎ s-ar reusi sǎ se estimeze cel putin aproximativ numǎrul lor, chiar sǎ se formuleze pentru ele definitii aproape corespunzǎtoare, rǎmane incǎ deschisǎ intrebarea: care sunt legile generale si care dintre ele au caracter specific?

Un rǎspuns absolut la aceste intrebǎri nu existǎ. Totusi, pornind de la scopul jocului de sah - acela de a da mat regele advers - vrem sǎ vǎ propunem sǎ priviti drept cea mai importantǎ lege in partida de sah restrangerea mobilitǎtii figurilor adverse, si anume, atat cea a figurilor privite in ansamblul lor, cat si  cea a unei piese luatǎ izolat.

Ce inseamnǎ in realitate 'matul regelui'? Acesta este un atac asupra monarhului din sah, stramtorat total in miscǎrile sale. Este un atac in fata cǎruia nu existǎ nici o retragere, contra cǎreia nu existǎ nici o apǎrare. Regele trebuie sǎ fie sufocat total, iar celelalte figuri sǎ fie asa de inghesuite, izolate sau limitate in miscare, incat sǎ nu poatǎ respinge atacul. Doar atunci regele este dat mat. Limitarea mobilitǎtii figurilor adverse - si in legǎturǎ cu aceasta dominatia propriilor figuri - aceasta este in opinia noastrǎ cea mai inaltǎ lege in sah.

Aprecierea pozitiei si elaborarea unui plan de actiune se face foarte adesea dupǎ cat de rǎu este plasatǎ una sau alta dintre figurile adverse. In cazul echilibrului material de pe tablǎ, o figurǎ adversǎ plasatǎ nefavorabil poate sǎ insemne pentru noi, la inceput, un avantaj temporar, care, mai tarziu, se poate transforma intr-unul material. Un astfel de avantaj trebuie exploatat foarte repede, cǎci la fel de repede se poate el risipi din nou. Aceastǎ regulǎ este valabilǎ pentru fiecare stadiu al partidei.

In continuare am ales exemple in care figurile sunt limitate partial sau total in libertatea lor de actiune.

2. Cauzele restrangerii mobilitǎtii figurilor

Ce cauze limiteazǎ mobilitatea figurilor? Noi desemnǎm sapte criterii pentru reducerea mobilitǎtii unei figuri:

a)     cand ea trebuie sǎ apere o altǎ figurǎ sau un punct important;

b)     cand este legatǎ, adicǎ apǎrǎ o figurǎ mai valoroasǎ decat ea, sau un camp important;

c)      cand o altǎ figurǎ sau un camp important sunt amenintate in acelasi timp;

d)     cand prin mutarea ei intrerupe in mod dezavantajos legǎturile existente pe tablǎ (blocarea unei linii pe care o altǎ figurǎ participǎ eficace la joc);

e)     cand campul pe care ar vrea sǎ se deplaseze este amenintat de figurile adverse;

f)      cand campul cǎtre care se tinde este ocupat sau blocat de o altǎ figurǎ (proprie sau adversǎ);

g)     cand calea ei este inchisǎ de o figurǎ proprie sau adversǎ;

Sǎ vedem exemple ilustrative pentru toate aceste cazuri.

Apǎrarea Philidor

Adams - Torre

New Orleans  1925

1.e4 e5 2.Cf3 d6 3.d4 ed 4.Dxd4 Cc6 5.Nb5 Nd7 6.Nxc6 Nxc6 Cc3 Cf6 8.0-0 Ne7 9.Cd5 Nxd5 10.ed 0-0 11.Ng5 c6 12.c4 cd 13.cd Te8 14.Tfe1 a5 15.Te2 Tc8 16.Tae1 Dd7 1Nxf6! Nxf6

Dacǎ negrul ia dama din g4 el ar fi mat in douǎ mutǎri. Turnul e8 trebuie apǎrat cu orice pret. Mobilitatea damei este astfel restransǎ intr-un mod decisiv.

19.Dc4!!

Acelasi lucru este valabil si pentru turnul din c8.

19.Dd7 20.Dc7!! Db5 21.a4! Dxa4 22.Te4!

Albul trebuie sǎ actioneze precaut, pentru a nu strica aceastǎ minunatǎ partidǎ. Aparent, la castig duce, la fel, si 22.b3 Db5 23.Dxb7, totusi, atunci el ar trǎi din plin o mare dezamǎgire: 23.Dxe2! 24.Txe2 Tc1+.

22.Db5 23.Dxb7!

Acum totul s-a terminat. Un exemplu strǎlucit pe tema indepǎrtǎrii figurilor apǎrǎtoare.

Apǎrarea Olandezǎ

Robatsch - Jansa

Soci  1974

1.c4 f5 2.Cf3 Cf6 3.g3 g6 4.b3 Ng7 5.Nb2 0-0 6.Ng2 d6 d4 c6 8.0-0 Rh8 9.d5 Da5

Aparent, negrul a intins o capcanǎ. Dacǎ acum s-ar juca  10.Cc3, el ar puea sǎ castige un pion.

10.Cc3! Cxd5 11.cxd5 Nxc3

Capcana pare sǎ se fi inchis.

12.Dd2!!

Deschiderea Englezǎ

Doroskevici-Tukmakov

Riga 1970

1.c4 e5 2.Cc3 Cc6 3.Cf3 f5 4.d4 e4 5.Ng5 Cf6 6.d5? ef dc fg 8.cd+ Cxd7!!

S.Birnov 1928 - Albul castigǎ

Existǎ si cazuri in care o figurǎ nu poate sǎ mute pentru cǎ situatia generalǎ s-ar inrǎutǎti, sau un 'coechipier' ar avea de suferit din aceastǎ cauzǎ.

H.Rink 1924 - Albul castigǎ

W. Rudolf 1912 - Remizǎ

Principalul aici este sǎ se ridice o blocadǎ tatalǎ. Pentru aceasta nimic nu costǎ prea mult.

A. Mazukevici 1980

In continuare vrem sǎ analizǎm detailat modul de desfǎsurare a luptei 'pro' si 'contra' limitǎrii sferei de actiune a figurilor si ce trebuie luat in seamǎ in aceste imprejurǎri. Pentru aceasta recurgem la scurte partide instructive si la studii.

3. Lasso pentru cal

Calul este cea mai serpuitoare figurǎ a sahului. Pe cel mai mic spatiu el este foarte sprinten si inventiv. Totusi, si el ajunge adesea in pericole. Mai ales in final, acest 'glumet dispretuitor' (asa cum l-a denumit odatǎ acidul Tartakower) actioneazǎ destul de modest,  din cauza pasului sǎu mic.

2..Re5 3.Rc5 Rf5 4.Rb5 Re5 5.Td2 cu castig.

Urmǎtoarea pozitie a fost analizatǎ de Wilhelm Steinitz.

Tot mai aproape de cal! Totusi victoria nu se intrevede incǎ.

3..Rg6

Calul nu poate sǎ fugǎ: 3..Cb2 4.Rd5 Rg6 5.Rd4 Rg5 6.Tf1! Rg4 Tb1 Ca4 8.Tb4

4.Re5 Rg5 5.Rd4 Rg4 6.Tf1 Cb2 Tb1 Ca4 8.Tb4

Gata! Lasso-ul a fost strans!

G. Sahodiakin 1961

Mat in trei mutari

Multǎ umilinte au trebuit sǎ sufere caii in finalurile contra nebunilor.

Tal - Voght

Riga 1981

35.Ce6 36.Cc5! Te3 3Cxe6 Txe6 38.Txe6 fxe6

Experinte amare a trebuit sǎ adune calul si in deschidere! Prezentǎm aici un episod din Apǎrarea Caro-Kann.

Mazukevici-Ustinov

Moscova 1972

1.e4 c6 2.d4 d5 3.ed cd 4.c4 Cf6 5.Cc3 e6 6.c5 Ne7 8.Nb5+ Nd7 9.Nxd7+ Cbxd7 10.b4 b6?! 11.c6 Cb8 12.b5

Pentru ilustrare prezentǎm un exemplu din Partida Spaniolǎ.

1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 a6 4.Na4 Cf6 5.0-0 Ne7 6.Te1 b5 Nb3 d6 8.c3 0-0 9.h3 Ca5 10.Nc2 c5 11.d4 Dc7 12.Cbd2 Cc6

In pozitia adversǎ este introdusǎ o panǎ, care intrerupe intrucatva legǎtura intre cele douǎ flancuri. Ideea principalǎ a mutǎrii d4-d5 constǎ insǎ in ingrǎdirea posibilitǎtilor calului din c6.

Gheller-Meking

Palma de Mallorca 1970

13.Ca5

Mutǎrile calului la a7 si d8 le vom vedea in continuare.

neantarziat de 15.b4. Calul este atunci fortat sǎ se retragǎ la b7, de unde priveste zadarnic spre un camp mai comod.

14.Nd7 15.Cf1 Cb7 16.Cg3 c4

Negrul trebuie sǎ intreprindǎ ceva pentru a-l opri pe adversar de la un atac pe flancul regelui.

1 b4

Totul conform planului. Calul trebuie sǎ se retragǎ la d8 unde nu are nici o perspectivǎ deosebitǎ.

17.Tfc8 18.Cf5 Nf8 19.Ch2 a5 20.Te3 ab 21.cb Nxf5 22.ef c3 23.Cg4 Ne7 24.Cxf6+ Nxf6 25.Te4!

Negrul este pierdut. Pe flancul damei trebuie sǎ apere pionii slabi b5 si c3, pe aripa regelui nu poate opune nimic asaltului pionilor adversarului.

25.Dd7 26.Df3 Tc7 2h4 De7 28.g3 Cd8 29.a3 Tcc8 30.Tb1 Tc7 31.De2 Tb8 32.Tb3 Dd7 33.Df3 Ne7 34.Te3 Nf6 35.Te4 Ne7 36.g4! f6

Dacǎ se ia pionul cu 36.Nxh4, se pierde nebunul dupǎ 3g5 Tc4 38.Dg4.

3Te3 Cf7 38.Tbxc3 Tbc8 39.Ne4 Nd8 40.Nd2 Tc4 41.Txc4 Txc4 42.Tc3 Nb6 43.Txc4 bc 44.g5 fg 45.hg Nd8 46.Dh5 c3 4Ne3 h6 48.f6.

Negrul a cedat, cǎci dupǎ 48.gf 49.gh Ch8 50.Nf5 regele rǎmane fǎrǎ nici o apǎrare. Calul negru, care a intreprins un mars lipsit de glorie pe ruta b8-c6-b7-d8-f7, nu a putut sǎ intervinǎ in luptǎ.

Gheller-Hernandez

Palma de Mallorca 1980

1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 a6 4.Na4 Cf6 5.0-0 Ne7 6.Te1 b5 Nb3 d6 8.c3 0-0  9.h3 Ca5 10.Nc2 c5 11.d4 Dc7 12.Cbd2 Cc6 13.d5 Ca7

Calului i s-a luat definitiv posibilitatea sǎ reintre in joc pe flancul damei. Negrul trece la o regrupare pentru a aduce ceva eficacitate nefericitului sǎu cal pe flancul regelui. Fin analist, Gheller sesizezǎ aceastǎ intentie si reorientezǎ directia atacului sǎu. Acum el deschide linii pe flancul damei.

17.c4 18.Nd2 Nf8 19.Ch2 Ce7 20.Ng5 Ce8 21.Dd2 Db7 22.b4! cb 23.Nxb3 Tc8 24.Tec1 h6 25.Ne3 f5 26.ef Cxf5 2Cxf5 Nxf5

Problema calului s-a rezolvat. Intre timp insǎ, albul a reusit sǎ obtinǎ o superioritate clarǎ pe flancul damei.

28.Cf1 Cf6 29.Cg3 Ng6 30.c4 bc 31.Nxc4 Ne7 32.Na2 Txc1+ 33.Txc1 (nu existǎ apǎrare impotriva pǎtrunderii la c6) 33.Db5 34.Tc6 Dd3 35.Nc4 Dxd2 36.Nxd2 Nf7 3Cf5 Nd8 38.Cxd6 Nxd5 39.Txa6 Txa6 40.Nxa6. Flancul damei este decimat. Negrul a cedat.

Gheller-Smaslov

Palma de Mallorca 1980

1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 a6 4.Na4 Cf6 5.0-0 Ne7 6.Te1 b5 Nb3 d6 8.c3  0-0 9.h3 Ca5 10.Nc2 c5 11.d4 Dc7 12.Cbd2 Cc6 13.d5 Cd8

Thomas-Rubinstein (Baden-Baden 1925): 14.a4 Tb8 15.ab ab 16.Cf1 Ce8 1g4 g6 18.Cg3 Cg7 19.Rh1 f6 20.Tg1 Cf7 21.Df1 Nd7 22.Ne3 Ta8 23.Dg2 Txa1 24.Txa1 Db7 25.Rh2 Ta8 26.Df1 Ta6 2Cd2 Da8 28.Txa6 Dxa6 29.Cb3 Cg5 30.Rg2 h5 31.h4 Cf7 32.gh gh 33.Rh2 Dc8 34.Dg2 Rf8 35.Cd2 f5 36.ef Nxh4 si negrul a obtinut considerabil mai mult decat adversarul sǎu. Este adevǎrat, Thomas nu a abordat partida conform cerintelor pozitiei. Mult prea devreme a deschis el coloana turnului si, fireste, negrul a exploatat aceastǎ 'amabilitate'. Tocmai acesta a fost punctul de plecare al tuturor dificultǎtiilor albului.

14.a4 Tb8 15.b4 c4 16.Cf1 Ce8 1ab

Un moment decisiv. Negrul a retras multe figuri pe ultima linie, de aceea albul poate deschide linistit verticala a - ea ii apartine.

17.ab 18.C3h2 f5

O mutare cu urmǎri grele, de care atarnǎ in mod esential soarta partidei. Negrul incearcǎ sǎ impiedice f2-f4, dupǎ care ar trebui ori sǎ lase pionul la f5 (si atunci sǎ se prǎbuseascǎ din lipsǎ de spatiu), ori sǎ ia la f4, cedand cu aceasta importantul camp central e5, de exemplu:18.f6 19.f4 ef 20.Nxf4 Cf7 21.Dd4 Ce5 22.Ta7 Tb7 23.Tfa1 etc.

19.ef Nxf5 20.Nxf5 Txf5 21.Ne3 Tf8 22.Cf3 Cf6 23.Cg3 Cf7 24.Ta7! Tb7 25.Ta5 Dd7 26.Dd2 Tfb8 2Tea1 Nd8 28.Ta6 h6 29.Ch2 Nb6 30.Cf1 Nc7 31.Dd1 Ch8 32.Ch5 Cxh5 33.Dxh5 Df7 34.Dxf7+ Rxf7 35.Cg3 Cg6 36.Cf5 Ce

Istoria se repetǎ. Dupǎ ce calul a terminat un mars dificil de sase mutǎri si a intrat intrucatva in joc, negrul nu a mai putut impiedica pierderea unui pion. Albul a depǎsit toate dificultǎtile tehnice si a castigat partida.

In exemplul final, calul strǎpunge gardul ridicat in fata lui (constituit din pioni adversi si proprii), scapǎ in libertate si ia parte activǎ la luptǎ. Dar, cu ce pret!

Partida Spaniolǎ

Karpov-Andersson

Stockholm 1969

1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 a6 4.Na4 Cf6 5.0- 0 Ne7 6.Te1 b5 Nb3 0-0 8.c3 d6 9.h3 Ca5 10.Nc2 c5 11.d4 Dc7 12.Cbd2 Nb7 13.d5 Nc8 14.Cf1 Nd7

In cazul nostru avem din nou de-a face cu 'calul spaniol', care, cu toatǎ bunǎvointa, nu poate sǎ-si gǎseascǎ un o pozitie rezonabilǎ in economia jocului; tocmai i s-a interzis accesul pe campul c4. In cazul cand negrul inainteazǎ el insusi cu pionul pe acest camp, albul joacǎ b3-b4 si alungǎ calul la b7, de unde el nu mai are nici o perspectivǎ.

15.Cb7 16.c4 Tfb8 1Ce3 Nf8 18.Cf5 Cd8 19.Ch2 Ce8 20.h4 f6

Aici iese in evidentǎ intrega lipsǎ continut a pozitiei negrului. Aducerea acestui cal in joc constituie o problemǎ serioasǎ, cǎci campurile importante sunt ocupate de pioni.

21.h5 Cf7 22.Te3 Cg5

Prin eforturi uriase calul si-a recǎpǎtat mobilitatea; negrul a trebuit sǎ facǎ insǎ mutarea f7-f6, prin care campurile albe de pe flancul regelui au fost slǎbite decisiv. Tocmai pe aceasta se bazeazǎ acum planul albului care, in final, ii aduce victoria.

23.Ch4 Dd8 24.Tg3 Cc7 25.C2f3 h6 26.Cg6 a5 2a4 bc 28.bc Ca6 29.De2 Ta7 30.Nd2 Tab7 31.Nc3 Cb4 32.Nd1 Ca6 33.Cd2 Cb4 34.Te3 Ne8 35.Cf1 Dc8 36.Cg3 Nd7 3Dd2 Ch7 38.Ne2 Rf7 39.Dd1 Ne7 40.Cf1 Nd8 41.Ch2 Rg8 42.Ng4!

O manevrǎ importantǎ. Albul a efectuat aceastǎ operatiune dificilǎ pentru a schimba nebunul de campuri albe. Cel de campuri negre este 'zidit' in spatele lantului propriilor pioni, incat aproape nu isi face simtitǎ prezenta pe tablǎ.

42.Cg5 43.Nxd7 Dxd7 44.Cf1 f5 45.ef Dxf5 46.Cg3 Df7 4De2 Nf6 48.Tf1!

Figurile albe grele pǎtrund pe coloanele deschise in dispozitivul advers, caii negri, dimpotrivǎ, rǎman doar simpli figuranti.

48.Dd7 49.f4 ef 50.Txf4 Nxc3 51.Txc3 Te8 52.Te3 Tbb8 53.Df2 Ch7 (se ameninta 54.Te7!) 54.Cf5 Txe3 55.Dxe3 Cf6 56.Cge7+ Rh8 5Cxh6 Te8 58.Cf7+ Rh7 59.Te4 Txe7 60.Txe7 si negrul a cedat.

In exemplu urmǎtor calul negru nu a fost capabil sǎ facǎ nici mǎcar un singur salt.

Apǎrarea Indiana Damei

Furman-Polugaevski

Moscova 1969

1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cf3 Nb4+ 4.Cbd2 0-0 5.e3 b6 6.Nd3 Nb7 0-0 d5 8.a3 Ne7 9.b4 c5 10.bc bc 11.Tb1 Na6

Aceastǎ mutare ingreuneazǎ dezvoltarea flancului damei. Era de preferat 11.Dc8, pentru a continua cu Cb8-c6.

12.Ce5 cd 13.ed Cfd7 14.Cdf3 Cxe5 15.Cxe5 Nf6

Acum negrul nu mai reuseste sǎ se elibereze. Cea mai bunǎ posibilitate era un sacrificiu de calitate: 15.Nxc4 16.Cxc4 dc 1Ne4 Cd7

16.Dc2 h6 1Tfd1 Dc8

O incercare de a impiedica prin schimb cresterea initiativei albului. In final, unde importanta fiecǎrei figuri si a fiecǎrui pion creste, devine si mai clar simtitǎ pozitia nedezvoltatǎ a calului b8 si a turnului din a8.

18.cd Dxc2 19.Nxc2 ed 20.Nf4 Td8

In cazul schimbului la e5, albul reia cu 21.de si obtine un nou obiectiv de atac - pionul d5.

21.Na4!

24..Nd6 25.Nxd6 Txd6 26.Ce7+ Rf7 2Cf5 Te6 28.Tc1!

Nici pentru un pion nu se lasǎ albul distras de la planul sǎu.

28..h5 29.h3 h4 30.Tc7+ Rf8 31.Te3 Txe3 32.Cxe3

Partide scurte

Despre partidele scurte s-au scris deja numeroase cǎrti. Totusi, panǎ astǎzi, nu existǎ nici o definitie a ceea ce este de fapt o 'partidǎ scurtǎ', cate mutǎri are ea. Aici vrem sǎ stabilim ca limitǎ 12 mutǎri. Astfel de partide scurte pot sǎ ilustreze, adesea deosebit de instructiv, anumite teme.

Document online: Organisme si alimente modificate genetic Document online: Remediu cu ardei iuti contra durerilor sciatice

Gambitul Damei

Neisner - Hofmann

Praga  1952

1.d4 d5 2.c4 e6 3.Cc3 Cf6 4.Ng5 c5 5.cd Db6

O plecare riscantǎ a damei. Continuarea normalǎ este 5..ed.

6.Nxf6 gf Db3

Teoria recomandǎ e3!, de exemplu: 7..Dxb2 8.Nb5+ Nd7 9.Nxd7+ Cxd7 10.Cge2 cd 11.Tb1! Da3 12.ed cu avantaj pentru alb.

7..cd 8.Dxb6 ab 9.Cb5?

Aceasta dǎ apǎ la moarǎ adversarului. Corect era 9.Ce4.

9..Ta5! 10.Cxd4 Nb4+ 11.Rd1 Txd5 si albul a cedat. In cazul 12.Cf3 sau 12.e3, castigǎ 12..e5.

Apǎrarea Sicilianǎ

Utiazki - Kuznetov

Moscova  1960

1.e4 c5 2.Ce2 d6 3.g3 Ng4 4.Ng2 Cc6 5.h3 Nd7 6.c3 g6 d4 cd

Schimbul nu este justificat. Trebuia continuatǎ dezvoltarea cu mutarea linistitǎ 7..Ng Atunci albul n-ar fi obtinut campul c3 pentru cal.

8.cd Ng7 9.Cc3 Ch6

In loc sǎ se gandeascǎ la un contrajoc cu f7-f5, negrul ar fi trebuit mai bine sǎ se preocupe de centrul sǎu si sǎ mute 9..Cf6.

10.d5 Ce5?

Este de inteles, in locul unei retrageri penibile. Acum insǎ, calul este pierdut pe neasteptate.

11.Nxh6! Nxh6 12.f4 si negrul a cedat. La 12..Cc4 urmeazǎ atacul dublu 13.Dd4.

Apǎrarea Sicilianǎ

Marshall - Ragozin

New York  1940

1.e4 c5 2.b4 cb 3.a3 Cc6 4.ab Cf6 5.b5 Cd4 6.c3 Ce6 e5 Cd5 8.c4 Cdf4 9.g3 Cg6 10.f4

Apǎrarea Francezǎ

Kmoch - Elison

Amsterdam  1948

1.e4 e6 2.d4 d5 3.Cd2 c5 4.Cgf3 cd 5.Cxd4 de 6.Cxe4 Cf6

Este greu de crezut cǎ in doar douǎ mutǎri, albul poate pierde partida. Se pare cǎ incǎ totul merge pe cǎrǎri stiute.

Ng5? Da5+ 8.Nd2 De5

Apǎrarea Sicilianǎ

Come - Hasenfus

Folkestone  1933

1.d4 c5 2.e4 cd 3.Cf3 e5 4.Cxe5? Da5+ si albul a cedat.

Studii

A prinde un cal cu un lasso nu este o treabǎ usoarǎ. De prima datǎ, aceasta chiar nu se va reusi. Cine are insǎ rǎbdare, poate sǎ prindǎ imediat, pe urmǎtoarele pagini, o intreagǎ herghelie. Fiecare din cele 12 pozitii este castigatǎ de alb. Rezolvǎrile se gǎsesc in finalul capitolului.

STUDIUL 1                                 STUDIUL 2

STUDIUL 3                                 STUDIUL 4

STUDIUL 5                                 STUDIUL 6

STUDIUL 7                                 STUDIUL 8

STUDIUL 9                                 STUDIUL 10

STUDIUL 11                               STUDIUL 12

4. Nebunul in dificultate

Nebunii sunt figuri foarte mobile si care se pot deplasa departe. Totusi, si ei ajung adesea in situatii critice. Priviti doar pozitia finalǎ a partidei Füster - Pogats (Budapesta, 1950).

cand se reuseste sǎ izoleze pe un flanc un nebun advers de restul luptei, atunci punctul de greutate al confruntǎrii se mutǎ pe cealaltǎ parte a tablei. Atacul care urmeazǎ este dus acum,practic, cu o figurǎ in plus, iar schimbarea altor figuri mǎreste si mai mult avantajul pǎrtii atacatoare.

Exemple clasice pentru acest procedeu se intalnesc in partidele lui Capablanca.

Jocul celor patru cai

Winter-Capablanca

Hastings 1919

1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Cc3 Cf6 4.Nb5 Nb4 5.0-0 0-0 6.Nxc6 dc d3 Nd6 8.Ng5 h6

O reactie obisnuitǎ, in spatele cǎreia se ascunde insǎ un plan mascat cu iscusintǎ izolarea nebunului de campuri negre al adversarului.

9.Nh4 c5 10.Cd5

In mod ciudat, albul se aflǎ deja intr-o situatie dificilǎ. Dacǎ nu voia sǎ schimbe la f6 imediat, trebuia cel putin sǎ joace 10.Cd2.

10.g5!

La timpul potrivit! Sacrificiul 11.Cxg5, care respinge adesea aceastǎ inaintare a pionului, nu merge aici din cauza 11.Cxd5.

11.Cxf6+ Dxf6 12.Ng3 Ng4 13.h3 Nxf3 14.Dxf3 Dxf3 15.gf f6

16.Rg2 a5 1a4 Rf7 18.Th1 Re6 19.h4 Tfb8 20.hg hg 21.b3 c6 22.Ta2 b5 23.Tha1 c4 24.ab cb3 25.cb Txb5 26.Ta4 Txb3 2d4 Tb5 28.Tc4 Tb4 29.Txc6 Txd4 si albul a cedat.

Desigur, nu mereu aducerea nebunului in afara jocului reuseste intr-un mod asa de exemplar.

Apǎrarea Alehin

Yates-Capablanca

Moscova 1925

1.e4 Cf6 2.e5 Cd5 3.Cc3 Cxc3 4.dc d5 5.Cf3 c5 6.Nf4 Cc6 Dd2 Ng4 8.0-0-0

Rocada mare reprezintǎ aici un act de bravurǎ. Mai bine era 8.Ne2.

8.e6 9.h3? Nxf3 10.gf Dc7 11.Ng3

In cazul acestei structuri de pioni, pentru negru nu este in general favorabil sǎ schimbe nebunul de campuri negre. Totusi, Capablanca oferǎ schimbul: cu cat dispar mai multe figuri de pe tablǎ, cu atat mai clar iese in evidentǎ neajutorarea nebunului din f1.

15.Ng5

In cǎutarea unui contrajoc albul cedeazǎ un pion, dar prin aceasta situatia sa nu se imbunǎtǎteste catusi de putin.

15..Nxg5 16.fg Cxe5 1De3 0-0 18.Ne2 Cc6 19.f4 Ce7

Negrul are pozitie castigata, calul sau este mult mai tare decat nebunul. Jocul s-a terminat cu un atac direct pe flancul damei.

20.Thg1 Cf5 21.Df2 Tfe8 22.Tge1 b5 (acum incepe!) 23.Nf1 a5 24.Te5 b4 25.De1 Teb8 26.Ra1 Tb6 2Dd2 Tab8 28.Tb1 Cd6 29.Ng2 Cb5 30.cb c3 31.bc Cxc3 32.Tb3 ab 33.a3 Ta6 (acum ia nastere o nouǎ slǎbiciune) 34.Te3 Tba8 35.Texc3 bc 36.Dc1 Dc5 3Ra2 Dc4 38.Ra1 Dxb3 si albul a cedat.

Tragicomedia nebunului constituie si tema urmǎtoarei partide.

Apǎrarea Nimzovici

Lutikov - Krutianski

Moscova 1958

Partea din partidǎ, neinteresantǎ pentru tema noastrǎ, o redǎm in continuare fǎrǎ nici un comentariu:

1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 Nb4 4.e3 c5 5.Ce2 0-0 6.a3 cd ed Ne7 8.g3 d5 9.c5 b6 10.b4 bc 11.dc a6 12.Ng2 Ta7 13.0-0 Cc6 14.Nb2 Cd7 15.Ca4 Cce5 16.Nd4 Nf6 1Tc1 Tc7 18.Db3 Nb7 19.Tfd1 Da8 20.f4 Cc6 21.Nxf6 Cxf6 22.Cb6 Dd8 23.a4 Cd7 24.Cxd7 Txd7 25.b5 Ca5 26.Dd3 Na8 2Tc2 Db8 28.Dd2 Dd8

Aceastǎ pozitie este un bun exemplu pentru tema noastrǎ.

29.c6

In principiu negrul joacǎ cu o piesǎ mai putin, de aceea reteta este una singurǎ: schimbul,  mereu doar schimbul. Dacǎ figurile dispar de pe tablǎ perechi-perechi, albul rǎmane, la sfarsit, cu nebunul in plus de la g2.

30..Dxd4+ 31.Cxd4 Td6 32.Tc5 Tc8

Dupǎ 33.f5 e5 34.Ce2 ab 35.ab Cxc6 36.Tdxd5 Txd5 3Nxd5 Ce7 38.Txc8+ Cxc8 39.Nxa8 se pierde nebunul, de aceea negrul a cedat.

Deschiderea Englezǎ

Makaricev-Tabasnikov

Moscova 1985

1.c4 c5 2.Cc3 Cc6 3.Cf3 Cf6 4.e3 d6 5.d4 e6 6.d5 ed cd Cb8 8.e4 Cbd7 9.Ne2 a6 10.a4 b6 11.0-0 Nb7 12.Te1 Ne7 13.Cd2 0-0 14.f4 Dc7 15.Cc4 Tfe8 16.Nf3 Nf8

Dacǎ albul vrea sǎ obtinǎ ceva, el trebuie sǎ devinǎ activ.

1g4 Rh8 18.Ne3 Tad8 19.Nf2 Db8 20.Ca3 Nc8 21.g5 Cg8 22.Ng3 g6 23.f5 Ce5 24.f6 h6 25.h4 Cxf3+ 26.Dxf3 h5

39.Df5+ Rh6 40.Nf4 mat.

In alte pozitii nebunul este tinut prizonier de proprii pioni. Prezentǎm si pentru acest caz douǎ exemple impresionante.

Kobaidze-Zereteli

Tbilissi 1970

Nebunul advers de campuri negre se aflǎ acum intr-un tarc bine ingrǎdit. De acolo nu se poate elibera si nici sǎ se sacrifice in mod promitǎtor, de aceea remizǎ.

In finalul urmǎtoarei partide nebunul ajunge in capcanǎ si rǎmane captivul  propriei sale formatiuni de pioni.

Apǎrarea Benoni Modern

Miles-Hernandez

Biel 1977

1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cf3 c5 4.d5 ed 5.cd d6 6. Cc3 g6 e4 Ng7 8.Ng5 h6 9.Nh4 g5 10.Ng3 Ch5 11.Nb5+ Rf8

'Pionii trebuie sǎ batǎ spre centru', spune o veche intelepciune sahistǎ. In acest caz concret, albul trebuie insǎ sǎ deschidǎ coloana f, pentru a-si putea transpune in practicǎ ideile sale.

13.de 14.0-0 a6

Panǎ aici, albul a consumat doar patru minute de gandire, in timp ce adversarul sǎu, dimpotrivǎ, o orǎ si 27 de minute! Este clar cǎ totul este rodul pregǎtirii de acasǎ.

15.Nd3 b5 16.Cd2 c4 1Dh5

Un tempo de atac foarte important, castigat datoritǎ mutǎrii 13.fg! Pionul f7 nu mai poate fi apǎrat, de exemplu: 17.Ta7 18.Ng6 De8 19.Cce4 Rg8 20.Txf7 Txf7 21.Cd6 cu castig.

17.f6 18.Nc2

Frontul de luptǎ trebuie lǎrgit si fǎcute brese in dispozitivul advers, atunci este mai usor sǎ se profite de figura 'in plus'.

19.Ne8 20.Ng6 Cd7 21.ab Nxg6 22.Dxg6 ab 23.Txa8 Dxa8 24.Cde4

Lupta este decisǎ. Albul amenintǎ puternic 25.Cd6

24.De8 25.Df5 Dd8 26.Rh1 Rg8 2Cxb5 Cb8 28.Cbd6 h5 29.Cxc4 h4 30.g4 h3 31.Ce3 hg+ 32.Rxg2 Db6 33.Cxf6+ Nxf6 34.Dxf6 Dxf6 35.Txf6.

Cei doi pioni in plus si pozitia superioarǎ sunt garantia victoriei albului. La mutarea 48 negrul a cedat.

In vederea izolǎrii nebunului de campuri negre fianchetat, albul poate folosi si o altǎ metodǎ rafinatǎ.

Apǎrarea Sicilianǎ

Sokolov-Ribli

Montpellier 1985

1.e4 c5 2.Cf3 d6 3.d4 cd 4.Cxd4 Cf6 5.Cc3 a6 6.f4 Dc7 Ne2 e6 8.0-0 Ne7 9.Rh1 0-0 10.a4 Cc6 11.Ne3 Te8 12.Nf3 Tb8 13.Dd2 Nd7 14.Cb3 b6 15.g4 Nc8 16.g5 Cd7 1Ng2 Ca5 18.Df2 Nf8

Punctul de plecare al tuturor dificultǎtilor negrului din continuare; corect era 18.Cc4. Atunci retragerea 19.Nc1 ar exclude turnul a1 din joc.

19.Tad1 Cc4 20.Nc1 (acum aceastǎ mutare este mult mai comodǎ) 20.b5 21.ab ab 22.Td3 g6 23.Th3 Ng7 24.f5 Cce5 25.Dh4 Cf8 26.f6 Nh8

31.Cf3 Cfd7

Clar favorabil pentru alb ar fi fost 31.Cxf3 32.Nxf3 si se amenintǎ deja, 33.Nxh5.

32.Cd2! Rf8 33.Cdf1 b3 34.Cg3 Re8 35.Cxh5 gh 36.Dxh5 Cg6 3Cf5!

Acum se amenintǎ 38.Dxh8+! Cxh8 39.Cg7+ Rd8 40.Txh8+ Cf8 41.Txf8+ cu castig. Aici negrul ar mai fi avut o contrasansǎ: 37.Cxf6! 38.gf Nxf6. Nebunul si-ar fi recǎpǎtat astfel libertatea.

37.Nxf6? 38.gf ef 39.ef+ Cge5 40.Dh8+ Cf8 41.Dxf8+! si negrul a cedat.

Apǎrarea Indiana Grünfeld

Balasov-Gulko

Leningrad 1978

1.d4 Cf6 2.c4 g6 3.Cc3 d5 4.cd Cxd5 5.e4 Cxc3 6.bc Ng7 Nc4 0-0 8.Ce2 Dd7 9.0-0 b6 10.e5! Nb7 11.Cf4 e6 12.Dg4 c5 13.Ne3 Cc6 14.Tad1 cd 15.cd Tfd8

16.Tac8 1h5 Cb4 18.Nb3 Ne4

Repede, in ajutor! Se ameninta 19.hg hg 20.Cxg6! fg 21.Nxe6+.

19.h6 Nf5 20.Dg3 Nh8

Luarea pionului ar pierde: 20.Nxh6 21.Ch5. Retragerea nebunului la f8 ar duce la schimbul lui si la slǎbiciuni fatale ale campurilor negre: 20.Nf8 21.Ch5  Ne7 (21.Dc6 22.Ng5) 22.Ng5. De aceea negrul a jucat nebunul sau in col si spera la eliberarea acestuia prin f7-f6.

21.Ch5 Rf8 22.Cf4 Nc2 23.Nd2 a5 24.Nxb4+ ab 25.Nxc2 Txc2 26.Db3 Dc7 2Dxb4+ Rg8 28.a4 Tc4 29.Db5 Rf8 30.Ce2 Td5 31.Db3

Pionul mai putin nu reprezintǎ pentru negru un handicap prea mare. El este compensat, intr-o oarecare mǎsurǎ, de activitatea turnurilor. Suferinta cronicǎ a pozitiei sale constǎ cel mai mult in situatia deplorabilǎ a nebunului. Eliberarea lui nu este posibilǎ niciodatǎ (31.f6 32.f4).

31.Re8 32.Tb1 Td8 33.Tfd1 Tc2 34.Tdc1 Tc8 33.Tfd1 Tc2 34.Tdc1 Tc8 35.Txc2 Dxc2 36.Db5+ si negrul a cedat.

Dupǎ continuarea fortatǎ 36.Dc6 (36.Re7 3Tc1) 3Tc1! Dxb5 38.Txc8+ Rd7 39.ab Rxc8 40.f4, ar lua nastere pozitia impresionantǎ din diagramǎ.

Apǎrarea Caro-Kann

Bronstein-Beliavski

Erevan 1975

1.e4 c6 2.d4 d5 3.Cc3 de 4.Cxe4 Nf5 5.Cc5

Cel mai adesea, calul se intoarce la g3. Mutarea aleasǎ de Bronstein urmǎreste sǎ provoace b7-b6 si apoi sǎ joace pe slǎbiciunile campurilor de pe flancul damei (a6 si c6).

5.Db6 6.g4!?

Marii maestri nu-si schimbǎ planurile de la o mutare la alta, dimpotrivǎ. Acestea din urmǎ ii ajutǎ sǎ gǎseascǎ cele mai surprinzǎtoare continuǎri. Deja acum albul se gandeste la un joc indreptat impotriva nebunului din f5. O componentǎ importantǎ a acestui plan o constituie sacrificiul pionului f2.

6.Ng6 f4 e6 8.De2 Ne7

Este limpede cǎ negrul nu avea voie sǎ ia de douǎ ori la c5, pentru cǎ atunci se pierde nebunul dupǎ 10.f5.

9.h4 h5

Dacǎ s-ar fi reusit sǎ se schimbe pionul g4, atunci veriga lipsǎ din lantul pionilor albi nu s-ar mai fi putut reface.

10.f5! ef 11.g5

Panǎ la sfarsit este, ce-i drept, incǎ o cale lungǎ. Albul a rǎmas, evident, in urmǎ cu dezvoltarea si trebuie sǎ se preocupe mai intai de activarea figurilor sale.

11.Cd7 12.Cb3 Dc7 13.Ch3 0-0-0 14.Nf4 Nd6 15.Dh2 Cf8 16.0-0-0 Ce6 1Nxd6 Txd6 18.Nc4 Ce7 19.Cf4 Cxf4 20.Dxf4 Tdd8 21.Dxc7+ Rxc7 22.c3 The8 23.Cc5 Cc8 24.Cd3 Cd6 25.Nb3 Te3 26.Cf4 Tde8 2Thg1 T8e7 28.Tdf1 Ce4 29.Nd1 Rd6 30.Nf3 c5 31.dc+ Rxc5 32.Cg2 Td3 33.Cf4 Td8? ( mai bine ar fi fost 33.Te3) 34.Td1 Ted7 35.Txd7 Txd7 36.Td1 Txd1+ 3Rxd1 Cd6

Retragerea regelui se bazeazǎ pe urmǎtoarea idee: pentru a aduce nebunul in joc, trebuie sǎ se joace f7-f6, de aceea acesta trebuie sǎ fie apǎrat prin Ce Mutarea imediatǎ 39.Cc8 esueazǎ, fireste, dupǎ 40.Nxb7, la fel si 39.b6? ar fi o capcanǎ: 40.Cd3+ Rc4 41.b3 mat.

40.Rd3 Rc7 41.Rd4 Cc8 42.b4 ab 43.cb Ce7 44.a5 f6

In sfarsit, nebunul a avut ocazia sǎ se informeze asupra evenimentelor de pe tablǎ! Totusi, pentru o interventie eficace este deja prea tarziu.

45.gf gf 46.Rc5 Nf7 4b5 Rc8 48.b6 si negrul a cedat.

Lupta pentru nebunul 'bun' si cel 'rǎu' incepe, in mod obisnuit, incǎ din stadiul timpuriu al deschiderii. Urmeazǎ un exemplu din Apǎrarea Olandezǎ.

1.d4 d5 2.c4 e6 3.Cc3 f5

S-a inceput cu Gambitul Damei, dar prin intervertire de mutǎri s-a ajuns la un 'olandez'. Urmǎrim acum partida Schlechter-Johner (Berlin 1905).

4.Cf3 c6 5.Nf4 Nd6 6.e3 Cf6 Nd3 Dc7 8.g3!

Lantul pionilor negri s-a fixat pe campurile albe, de aceea Schlechter joacǎ la blocarea nebunului advers de campuri albe.

8.0-0 9.0-0 Ce4 10.Db3 Rh8 11.Tac1 Nxf4 12.ef Df7 13.Ce5 De7 14.Nxe4! fe 15.f3 ef 16.Tce1 Dc7 1Da3!

Albul si-a realizat cu succes planul. Nebunului negru din c8 i s-a luat orice perspectivǎ si negrul are mari dificultǎti in mentinerea jocului activ al figurilor sale.

In Apǎrarea Francezǎ, dupǎ: 1.e4 e6 2.d4 d5 3.Cc3 Nb4 4.e5, negrul mutǎ adesea 4.b6 pentru a schimba nebunul sǎu de campuri albe. Lantul sǎu de pioni, care este stabilizat pe campuri albe, ii ordonǎ un asemenea mod de actiune. Acesta este un exemplu pentru o modalitate de joc activǎ incǎ de la primele mutǎri. O analogie o gǎsim in finalul urmǎtor.

Loginov-Kurliansciuk

Daugavpils 1976

Albul nu ar nici o dificultate in cazul unei mutǎri a regelui: 57.Rf8 58.Rh6 Re8 59.Rg

58.g5 fg

La 58.Ng8 albul are de ales intre 59.g6 si 59.gf+ Rxf6 60.Rh6.

59.Rxg5 Ng8 60.e5 Nh7 61.Ne4! Ng8

Usor este pentru alb si dupǎ: 61.f6+ 62.ef+ Rf8 63.Nd5 Re8 64.Ne6.

62.f6+ Rh8 63.Rh6 Nh7

Ultima sansǎ. Poate cǎ albul ia nebunul.

64.e6! fe 65.f7 si negrul a cedat.

Halibeili-Volovici

Moscova 1964

Dacǎ negrul nu ia, nebunul alb se reintoarce la e3, pionul a leagǎ regele de supravegherea lui si urmeazǎ un sacrificiu de nebun la c5.

34.Rf3

Albul ar fi putut aici sǎ strice totul: 34.Rf4 Nh6+ 35.Rf3 Nxe3 36.Rxe3 Rd7 3Rf4 Re8 38.Rg5 Rf8 39.Rg8, cu remizǎ.

34.Rd7 35.Rg3 Rc8 36.Rh4 Rd7 3Rg5 Rc8 38.Nc1 Rc7 39.a4 ba (e.p.) 40.Nxa3 Rd7 41.Nb2 Rc7 42.Nc3 Rb6

Planul programat a fost realizat.

43.Rf4 Ra6 44.g5 si negrul a cedat.

Regele advers ajunge la a4 fǎrǎ nici o rezistentǎ, sprijinǎ manevra nebunului (Nc3-a5-d8-e7) si apoi pǎtrunde decisiv (Ra4-a5-b6).

Prezentǎm in continuare un episod pe tema nebunilor de culori diferite:

Minoghina-Grosz

Moscova 1979

56.Nb2!

Imaginea luptei s-a inviorat repede. Nebunul este pat si lupta se terminǎ dupǎ putine mutǎri.

56.Re6 5g4 b4 58.ab Ne8 59.b5 si negrul a cedat.

In continuare, incǎ douǎ miniaturi amuzante.

Partide scurte

Douǎsprezece mutǎri nu sunt multe. Cateodatǎ, se reuseste sǎ se captureze chiar un nebun important.

Gambitul Damei

Lanu-Halik

Viena 1932

1.d4 Cf6 2.Cf3 c5 3.Nf4 cd 4.Cxd4? e5! 5.Nxe5 Da5+ si albul a cedat.

La un turneu de cel mai inalt rang - campionatul mondial de juniori - s-a produs o astfel de senzatie in deschidere.

Apǎrarea Francezǎ

Hansen-Rodes

Dortmund 1980

1.e4 e6 2.d4 d5 3.ed ed 4.Cf3 Nd6 5.c4 Ce7?? (jucat mecanic, dar fatal) 6.c5

Gambitul Central

Abt-Inkol

Ontario 1979

1.e4 e5 2.d4 ed 3.Nc4 Cf6 4.e5 d5 5.Nb3?

Albul trebuia sǎ dea sah. Atunci 5.c6 ar fi fost rǎu din cauza 6.ef cb De2+, de aceea  negrul nu ar fi avut de ales decat sǎ mute nebunul sau calul; in acest caz albul ar fi recastigat repede pionul.

5.Ce4 6.Cf3 Nb4+ Cbd2 0-0 8.Cxd4 Nxd2+ 9.Nxd2 c5 10.Cf3 c4 11.Na4 b5! 12.Nxb5 Db6

Dupǎ ce a desenat 'Ursa Mare' (f1-c4-b3-a4-b5) nebunul se stinge acum lipsit de glorie. Albul a cedat.

Apǎrarea Spaniolǎ

Steiner-Capablanca

Budapesta 1929

1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 a6 4.Na4 d6 5.d4 b5 6.Nb3 Cxd4 Cxd4 ed 8.Dxd4?

O actiune neganditǎ. Un joc bun promitea 8.c3 (nu insǎ 8.0-0 c5 9.c3 c4 10.Nc2 d3).

8.c5 9.Dd5 Ne6 10.Dc6+ Nd7 11.Dd5 c4

Apǎrarea Indiana Nimzovici

Botvinnik-Sorokin

Leningrad 1933

1.c4 Cf6 2.Cc3 e6 3.d4 Nb4 4.Dc2 d5 5.cd ed 6.Ng5 Dd6

Mai sigur este planul h7-h6, 0-0, c7-c6, Cb8-d7, etc.

e3 Ce4 8.Nf4 Dg6

Intinde o cursǎ simplǎ: 9.Nxc7 Cxc3 10.Dxg6 Ce4+ si 11.hg.

9.Db3! c5 10.f3 Cxc3

Jucand 10.Cf6, negrul putea aici sǎ se limiteze doar la pierderea unui pion.

11.bc Na5 12.Nxb8!

Negrul a cedat. Dacǎ se ia nebunul b8, se pierde cel de la a5.

Apǎrarea Spaniolǎ

Hort-Seliadinov

Havana 1967

1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 a6 4.Nxc6 dc 5.0-0 f6 6.d4 ed Cxd4 c5 8.Cb3 Dxd1 Txd1 Nd6 10.Ca5 Ng4?

Desigur, aceastǎ mutare a fost gǎsitǎ la analiza de acasǎ. Cine putea insǎ bǎnui cǎ ea il va duce pe negru la propria-i catastrofa?

11.f3 0-0-0

Negrul miza pe 12.fg  Nxh2+ 13.Rxh2 Txd1 14.Cc3 Te1 15.b3 h5 cu joc neclar, dar.

Deschiderea Englezǎ

Petrosian-Ree

Wijk aan Zee 1971

1.c4 e5 2.Cc3 Cf6 3.Cf3 Cc6 4.g3 Nb4 5.Cd5 Cxd5 6.cd e4?

Aceasta este mutarea care, deja, aduce pierderea. Corect era 6.Cd4, pentru cǎ luarea pionului ar fi fost nefavorabilǎ din cauza Cxe5 De7 8.f4 (la 8.Cd3 negrul se "multumeste" cu 8.Cf3 mat!) 8.d6 9.Cd3 De4; sau Cxd4 ed, si negrul poate lupta pentru egalitate.

dc ef 8.Db3!

Apǎrarea Francezǎ

Teskovski-Schofman

Kiev 1969

1.e4 e6 2.Cc3 d5 3.Cf3 d4? (prea devreme) 4.Ce2 Cc6 5.c3! e5 6.cd ed Da4 Nc5 8.b4! Nxb4

Acum albul atacǎ pe rand calul si dama, tinta sa principalǎ fiind insǎ nebunul din b4.

9.Cexd4 Ce7 10.Nb5 Dd6 11.e5 Dc5 12.Cb3! si negrul a cedat.

Studii

Am selectat douǎsprezece pozitii in care, in moduri diferite, se poate captura un nebun. In fiecare situatie albul castigǎ.

STUDIUL 13 STUDIUL 14

STUDIUL 15 STUDIUL 16

STUDIUL 17                               STUDIUL 18

STUDIUL 19 STUDIUL 20

STUDIUL 21 STUDIUL 22

STUDIUL 23 STUDIUL 24

5. Soarta grea a turnurilor

Pe vremea satranj-ului, turnul era cea mai importantǎ piesǎ de pe tablǎ. Mai tarziu insǎ, pe primul loc a trecut dama. Nebunul a castigat si el in iutealǎ. In sahul modern, in deschidere, turnurile motǎie, de obicei, in spatele unui gard viu de pioni. Totusi, cand jocul se deschide, ele devin periculoase. A le exclude din joc, fie chiar si pentru putin timp, inseamnǎ adesea, deja, un mare succes.

Inainte de a trece la astfel de exemple, vrem sǎ vedem un caz in care turnul, care altminteri actioneazǎ destul de greoi, nu este depǎsit in virtuozitate si danseazǎ pe tablǎ temerar, aidoma unui alergǎtor de slalom.

A.Mazukevici 1980 - Mat in 15 mutǎri

Usor de inteles este varianta 7.Rxa6 8.Tb8+ Ra5 9.edD+ Cxd8 10.b4+ Ra4 11.Nb3 mat.

8.Tb7+ Rd6

Este evident cǎ regele nu vrea sǎ meargǎ la c8 sub nici un chip, cǎci acolo ar fi dat mat imediat prin 9.Ne6. Acum el continuǎ cǎlǎtoria sa in  directia opusǎ.

9.e8C+! Rc5 10.Tb5+ Rd4 11.Td5+ Re3 12.Td3+ Rf4

Nu se reuseste sǎ se ascundǎ in spatele pionului c2: 12.Re2 13.Tf3+ Rd1 14.Tf1 mat.

13.Tf3+ Rg5 14.Tf5+ Rh4 (felicitǎri pentru reantoarcere!) 15.Th5 mat.

Prezentǎm acum exemple in care turnul este scos din joc, pe rand, de toate figurile.

M.Kliazkin 1924 - Albul castigǎ

Tragicomicul pozitiei negrului constǎ in aceea cǎ acesta, desi aflat in avantaj cu un turn intreg si, pe desupra, si la mutare, trebuie totusi sǎ depunǎ armele.

Urmeazǎ cateva exemple in care pionului ii revine, din nou, rolul principal.

Bronstein-Porath

Turneu Interzonal 1964

35.h3 Txc5 36.Txc5 Txc5 3g4 fg 38.hg h4

Este adevǎrat, turnul si-a recǎpǎtat libertatea, dar intre timp negrul a obtinut un pion liber.

39.Tf8 Rg7 40.Tf4 Tb5 41.Rc3 Rg6 si albul a fost nevoit sǎ capituleze.

Golovko-Orlov

Moscova 1961

33.Rg4 Rg2 Nxb4! 35.ab

Foarte bine s-ar preta la tema noastrǎ 35.cb c3! si toate figurile albe sunt complet neajutorate.

35.Th8 36.Na3

La 36.Nb2 negrul are de ales intre 36.Ta8 3Na3 Ta7 si 36.a3 3Nxa3 Ta8.

36.Ta8 si albul a cedat.

Mazukevici-Borodin

Partidǎ prin corespondentǎ 1965

32.Re7 33.Te3! Rd6 34.Re2 h6 35.Txe6+ Rxe6

La 35.fe urmeazǎ imediat 36.f4. Dupǎ posibila continuare 36.e5 3fe+ Rxe5 38.Re3 g5 39.g4 Rd6 40.Rd4 Re6 41.Tc3 Rd6 42.h3 Re6 43.Rc5, ideea castigǎtoare susmentionatǎ ar fi realizatǎ in mod ideal.

36.Re3 Re5 3f4+

Dupǎ mutǎrile din continuare 37.Rf5 38.Rf3 Re6 39.h3 Rf5 40.g4+ Re6 41.Re3 Rd6 42.Rd4, situatia negrului era fǎrǎ sperantǎ.

In exemplul urmǎtor (pozitia este asemǎnǎtoare ca structurǎ celei de dinainte) contrasansele negrului sunt pe deplin suficiente. Ele trebuie doar gǎsite.

Ivkov-Bauer

Belgrad 1980

Rxe4 44.Txf7 Rf4 45.f6 Rf5 46.Tf8 e4 4f7 Rf6 48.Te8 Rxf7 49.Txe4 Rf6 50.Te1 Rf5 51.Ta1 Re4 52.Rc3 Re3, pentru cǎ albul nu ar mai fi in stare sǎ hǎrtuiascǎ regele advers.

42.Rd2

In cazul 42.Re2 albul isi forteazǎ, totusi, adversarul cu 43.Tg3 sǎ meargǎ cu regele la d2, cǎci dupǎ 43.Rf2 apare o nouǎ sansǎ: 44.Tg8 Re2 45.Td8 Re3 46.Td7 c6 4Ra3! Re2 48.d4!! Asupra acestor variante vom reveni.

Ce ar urma insǎ la 42.Rd4? In acest caz, lupta s-ar termina dupǎ douǎ mutǎri; 43.Tg3 c6 44.Th3 si negrul trebuie sǎ cedeze turnul a5.

43.d4!! ed

Dupǎ 43.cd este liberǎ calea spre turn: 44.Rb4. Posibil ar fi atunci 44.Txa4+ 45.Rxa4 d3 46.c5 Rc2 4c6 d2 48.Th1 d1D 49.Txd1 Rxd1 50.Ra5 Re2 51.Rxa6 Re3 52.Rb7 si albul este mai rapid.

44.e5 fe 45.f6

Mai departe partida a continuat :45.Re2 46.Th7 d3 4Txf7 e4 48.Td7 e3 49.f7 d2 50.f8D si albul a castigat repede.

Ideea salvatoare in aceastǎ pozitie a gǎsit-o maestrul iugoslav Marici:

45.d3! 46.Th7 e4 4Txf7 Txa4!!

Turnul, lovit de soartǎ, schimbǎ foaia!

48.Rxa4 Rc3 49.Td7 e3 50.f7 e2 51.f8D e1D 52.Dg7+

Dupǎ 52.Dxc5? Dd1+ albul ar putea chiar sǎ si piardǎ.

52.Rc2 53.Dg2+ d2 54.Dg6+ Rb2 55.Dg7+ Ra2 56.Dg2 Dd1+ 5Ra5 Da1! 58.Txd2+ Rb3+ 59.Ta2 Dxa2+, remizǎ.

Cazul in care un cal este mai tare decat un turn este ilustrat de urmǎtorul exemplu.

Peresipkin-Cehov

Minsk 1976

23.Nb2?

Mutarea preventivǎ 23.f5 ar fi neutralizat toate amenintǎrile.

24.Cd6! Negrul a cedat. Este drept, turnul nu se mai poate salva din 'dintii' furculitei calului (25.Ce8+), dar cum trebuie el sǎ se apere in fata atacului modestului pion?

Un exemplu tipic pentru ilustrarea superioritǎtii unui cal asupra nebunului l-a realizat Savon intr-un turneu in Kiev (1978).

32.Rxe6 33.b4 a5

Altfel, albul joacǎ 34.a4 si inchide definitiv turnul.

34.b5 a4 35.a3 h6 36.h4 Ta5 3Rb4 Ta7 38.g3!

Albul ar fi putut sǎ ia pionul a4,  insǎ ar fi fost o decizie superficialǎ; dupǎ aceasta turnul ar fi obtinut libertatea. Acum insǎ, negrul este in zugzwang: 38.Rf7 39.Cc8! Ta8 40.Cd6+ si 41.Cxb7; 38.Rf6 (38.Re7 39.Cc8+) 39.Cd5+ Rf7 40.Cc7!; 38.h5 39.Rc3 Ta5 40.Rc4 Ta7 41.Rb4 si negrul este, din nou, la stramtoare.

38.g5 39.hg hg 40.fg

Un pion s-a pierdut fǎrǎ contrasanse.

Dupǎ 40.Rf7 41.Cc8 Ta8 42.Cd6+ Re6 43.Cxb7 Tg8 44.b6 Txg5 45.Ca5 Txg3 46.b7, negrul a cedat.

Procedeul de castig tocmai demonstrat este folosit in mod convingǎtor si in urmǎtoarea secventǎ de partidǎ.

Radulov-Westerinen

Helsinki 1972

Acum la 30.b5 se poate rǎspunde cu 31.c5!

30.Rg7 31.Te4 h5 32.h4 Tg8

Calea directǎ spre victorie ar fi constat acum in 33.Tg1! Rh6 34.g4, dupǎ care activul turn negru ar fi fost schimbat.

Dontsenko-Junev

Moscova 1984

S-ar pǎrea cǎ dupǎ aceastǎ mutare normalǎ ar lua nastere o pozitie in care albul poate incercui turnul.

30.Cd8!

Asa repede merge! Pentru turnul din b8 orice ajutor soseste prea tarziu.

31.Cg4 Rd7 32.Ce5+ Rc7 33.Txd8 Rxd8

In partidǎ a mai urmat: 34.Cxf7+ Re7 35.Ce5 Rf6 36.Cd3 Ta5 3c5 Ta8 38.Rc3 Th8 39.Rb4 Txh4+ 40.Ra5 Th3 si albul a cedat.

Caii au triumfat asupra turnurilor si in partide mult mai dificile.

Gabrindasvili-Ioseliani

Tbilissi 1980

46.Rc7 4Re2 Tg5 48.Rd2 Tg7 49.Tb1 Cf8 50.Tf1 Ch7 51.Rd3 Cg5 52.Th6 Rc6 53.Tff6 Rd7 54.Thg6!

Metoda verificatǎ: ultimii luptǎtori activi ai adversarului sunt schimbati.

54.Txg6 55.Txg6 Cf3 56.Tf6 Cg5 5Tf8 Rc6 58.Re2 Ch3 59.Tc8+ Rd7 60.Th8 Cg5 61.Th5 Cf7 62.Th7 Re8 63.Rd3 Cg5 64.Tb7 Cf3 65.Txb6 Ce1+ 66.Rd2 Cf3+ 6Re2 Cg1+ 68.Rd3 si negrul a cedat.

Am ajuns acum la tema cal contra nebun. Pentru introducere, prezentǎm douǎ exemple analoage.

Apǎrarea Indiana Damei

Speelman-Short

Hastings 1984

1.Cf3 Cf6 2.c4 b6 3.Cc3 Nb7 4.d4 e6 5.e3 Ne7 6.Nd3 c5 0-0 cd 8.ed d5 9.cd Cxd5 10.Cxd5 Nxd5 11.Ce5 0-0 12.Dh5 f5 13.De2 Cd7 14.Cc6 De8 15.Nf4 Nf6 16.Tac1 Dg6 1g3 Tfe8 18.Cb4 Ne4 19.Nxe4 fe 20.Tc7 Cf8 21.Cc6 Tac8 22.Txc8 Txc8 23.Tc1 Rh8 24.Tc3 Ta8 25.Da6 De8 26.Db7 Cd7

Gambitul Damei

Smaslov-Tolus

Moscova 1961

1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cf3 d5 4.g3 c5 5.cd Cxd5 6.Ng2 Cc6 0-0 Ne7 8.Cc3 Cxc3 9.bc 0-0 10.Tb1 Da5 11.Db3 Td8 12.Nf4! cd 13.Cxd4 Cxd4 14.cd Txd4 15.Nxb7 Nxb7 16.Dxb7 Dd8.

Tal-Aronson

Moscova 1957

Pret de trei mutǎri turnul a lipsit din joc. In acest rǎstimp negrul a putut sǎ intervinǎ in luptǎ cu calul sǎu. Confruntarea s-a terminat, dupǎ cum urmeazǎ:

31.Nxe4 Txe4 32.Tf1 Te2 33.Dd6 Txa2 34.Dd5 Dc2 35.c5 Td8 36.Nd6 Te8 si albul a cedat.

In urmǎtoarele douǎ partide turnurile au fost atacate in mod de-a dreptul miraculos.

Izvoscicik-Govaselisvili

Odessa 1975

Se amenintǎ 3Txa5 Txa5 38.Txa4. Nici 36.Txb5 3Nxb5 Ta5 nu mai salveazǎ calul, din cauza 38.Nxa4, de aceea negrul sacrificǎ o calitate. Aceasta insǎ nu are darul decat sǎ tergiverseze infrangerea.

36.Txc6 3Txa5 Cc3 38.Te1 Tc7 39.Te8 Td7 40.Taa8 f5 41.Tg8+ Rf6 42.Ta6+ Re5 43.Txh6 fg 44.Th5+ f5 45.hg Ce2+ 46.Rf1 Cd4 4gf Cxf5 48.Tf8. Calul este pierdut, de aceea negrul a cedat.

Füster-Balogh

Budapesta 1964

Alehin-Yates

Londra 1922

Makarov-Sehodanov

Moscova 1979

Petrov-Journoud

Paris 1863

19.Rf2 Cxe5 20.de Nf5 21.Cf6+

La alegerea dintre mai multe mutǎri atrǎgǎtoare, n-ar trebui uitat cǎ, la orice gresealǎ, ghemul figurilor adverse de pe flancul regelui se poate usor desface. Atunci, insǎ, ar decide rezultatul partidei turnul din h8, acum incǎ blocat.

21..Nxf6 22.ef Cd7 23.Nxd7 Nxd7

Impotriva mutǎrii 25.Th5.

25.Te1!

Esential este sǎ se ocupe coloana, pionii nejucand acum nici un rol. La 25..Nxc2, castigǎ nu numai 26.Tc1 Nf5 2Txc7 Tc8 28.Txb7 (28.Txc8+ Nxc8 duce doar la remizǎ), ci si 26.Te7 Tc8 2Rg3 Nf5 28.Rf4 Ng6 29.Rxg4. In continuare regele merge la e5 si, dupǎ d5-d6, pǎtrunde la pionii de pe flancul damei.

Cateva sisteme de deschidere sunt aplicate cu scopul fǎtis de a inchide turnul advers intr-unul din colturi. In Apǎrarea Sicilianǎ, aceasta se intamplǎ, de exemplu, in varianta: 1.e4 c5 2.Cf3 d6 3.d4 cd 4.Cxd4 Cf6 5.Cc3 g6 6.f4. Aici negrul trebuie sǎ joace exact (6.Cc6), cǎci dupǎ 6..Ng7 ajunge foarte repede in dificultate: e5 de 8.fe Cd5 (la 8..Cg4 este neplǎcut 9.Nb5+, cǎci nu merge 9..Rf8, din cauza 10.Ce6+!) 9.Nb5+ Rf8 10.0-0. La 10..Nxe5, urmeazǎ 11.Cxd5 Dxd5 12.Nh6+ Rg8.

Prezentǎm acum o altǎ versiune a Sistemului Dragonului: 1.e4 c5 2.Cf3 d6 3.d4 cd 4.Cxd4 Cf6 5.Cc3 g6 6.Ne3 Ng7 Nc4 Cc6 8.f3 Db6!?

Negrul alege aici, de obicei, 8..Nd7 sau 8..0-0, dar si indrǎzneata 8..Db6!? nu este jucatǎ rar. Albul trebuie acum sǎ accepte provocarea.

9.Cf5 Dxb2 10.Cxg7+ Rf8 11.Cd5 Cxd5 12.Dxd5 Dxa1+ 13.Rf2 Df6

Asa s-a dezvoltat lupta in partida Goloniscev-Lohanin (Kaluga, 1968). La 13.Dxg7, albul ar fi rǎspuns 14.Nh6!

14.Nh6 Rg8 15.Ce8 Dd4+ 16.Dxd4 Cxd4

Apǎrarea Pirc-Ufimtev

Stakovic-Hechler

Germania 1955

1.e4 d6 2.d4 g6 3.Cc3 Ng7 4.f4 c5 5.d5 Cf6 6.e5 de fe Cg4 8.Nb5+ Rf8 9.e6! Nxc3+ 10.bc Nxe6?!

Negrul a calculat totul precis, panǎ la castigul turnului.

11.de Dxd1+ 12.Rxd1 Cf2+ 13.Re2 Cxh1

Partida Vienezǎ

Nielsen-Jensen

Herning 1926

1.e4 e5 2.Cc3 Cf6 3.f4 ef? 4.e5 Cg8 5.Nc4 d6 6.Cf3 c6 ed Nxd6 8.0-0 Ce7 9.Cg5

Regele inamic trebuia sǎ fie mentinut in centrul tablei (in cazul 9.0-0 urmeazǎ 10.Dh5).

9.Cd5 10.Te1+ Rf8 11.Dh5 g6 12.Dh6+ Rg8 13.Cxd5 Nf8 14.Te8! si negrul a cedat.

Jocul celor doi cai

Maróczy-Vidmar

Liubliana 1923

1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nc4 Cf6 4.d4 ed 5.0-0 Nc5 6.e5 d5 ef dc 8.Te1+ Ne6 9.Cg5 Dd5 10.Cc3 Df5 11.Cce4

A apǎrut o situatie cunoscutǎ a atacului Max-Lange. Mai multe generatii de jucǎtori au despicat deja, 'firul in patru'  al acestei pozitii. Cel mai bine pare a fi 11.0-0-0, pentru a indepǎrta regele din centru.

11.Nf8 12.Cxf7! Rxf7 13.Cg5+ Rg8

Nici optimista 13.Rg6 nu aduce echilibrul: 14.Cxe6 gf 15.g4 Da5 16.Nf4 Te8 1Df3 cu amenintarea 18.Nxc

14.g4

Intinde capcana 14.Dxg4+ 15.Dxg4 Nxg4 16.f7 mat. Cel mai rezonabil ar fi fost 14.Dg6. Dupǎ 15.Txe6 (la 15.fg urmeazǎ 15.Nd5!) 15.gf 16.Df3 Rg7 1Nf4, nu ar fi fost mai putin adevǎrat cǎ tot sansele albului ar fi fost ceva mai bune, dar si jocul ar fi continuat.

14.Dxf6 15.Txe6 Dd8 16.Df3 Dd7 1Te7

Partide scurte

Selectia urmǎtoare de minipartide demonstreazǎ cum se reuseste sǎ se prindǎ turnul chiar pe 'meleagurile natale'.

Apǎrarea Caro-Kann

Schuster-Carls

Bremen 1914

1.e4 c6 2.d4 d5 3.Cc3 de 4.Cxe4 Cf6 5.Cg3

Aceastǎ partidǎ-scoalǎ s-a desfǎsurat panǎ acum inofensiv, totul jucandu-se ca si in multe alte confruntǎri anterioare.

5..h5 6.Ng5 (pionul trebuia oprit cu 6.h4) 6..h4 Nxf6?

Calul incǎ mai putea sǎ se retragǎ. Acum asupra albului se prǎvǎleste avalansa.

7..hg 8.Ne5 Txh2!

Turnul din h1 este pierdut. De fapt, dupǎ 9.Txh2 el este apǎrat, dar aceasta este o concluzie falsǎ.

9.Txh2 Da5+ 10.c3

Fianchetto

Dagorov-Beckman

Bulgaria 1976

1.e4 g6 2.d4 Ng7 3.Cc3 d6 4.f4 c6 5.a4 Db6 6.Cf3 Ng4 a5! Nxf3? 8.ab Nxd1

Deschiderea Grob

Nemeth - Knezevici

Iugoslavia 1972

1.g4 d5 2.g5 e5 3.c4 dc 4.Ca3 Nxa3 5.ba?

Albul respinge continuarea normalǎ 5.Dxa4+, urmatǎ de 6.Dxa3.

5..Dd4! albul a cedat.

Deschidere Neregulatǎ

Russakov - Verlinski

Moscova 1947

1.e4 e5 2.c3 Cc6 3.d4 Cf6 4.Ng5 h6 5.Nh4 g5 6.Ng3 ed e5 dc 8.ef?

Cu 8.Cxc3 albul ar fi obtinut suficientǎ compensatie pentru pioni; acum insǎ este implicat intr-o 'istorie' supǎrǎtoare.

8..cb 9.De2+ De7!! 10.fe Ng7!

Apǎrarea Francezǎ

Lehmann - Teschner

Bad Pyrmont 1950

1.e4 e6 2.d4 d5 3.Cc3 de 4.Cxe4 Cd7 5.Cf3 Cgf6 6.Ceg5

Incepe dansul! Cine oare poate bǎnui cǎ aici, in doar cinci mutǎri, albul va fi dat mat!

6..Ne7 Cxf7 Rxf7 8.Cg5+ Rg8 9.Cxe6 De8 10.Cxc7? Nb4 mat.

Apǎrarea Caro-Kann

Herzog - Jaques

Elvetia 1962

1.e4 c6 2.d4 d5 3.Cc3 de 4.Cxe4 Cf6 5.Dd3 e6 6.Cf3 Ne7 Ce5 Cbd7 8.Cxf7

Este aceasta deja cunoscutǎ? Un moment, vǎ rog, in cinci mutǎri totul este gata.

8..Rxf7 9.Cg5+ Rg8 10.Cxe6 De8 11.Cc7 Nb4+ 12.Rd1 De1 mat.

Studii

In mod normal turnul nu actioneazǎ asa de greoi. Totusi, in urmǎtoarele 12 studii turnurile negre nu reusesc sǎ intre in scenǎ. Albul castigǎ de fiecare datǎ.

STUDIUL 25                              STUDIUL 26

STUDIUL 27                               STUDIUL 28

STUDIUL 29                               STUDIUL 30

STUDIUL 31                               STUDIUL 32

STUDIUL 33                               STUDIUL 34

STUDIUL 35                               STUDIUL 36

6. Trandafiri si spini pentru damǎ

In multe secole ale istoriei sahului dama a fǎcut o carierǎ strǎlucitǎ. In intunecatul Ev Mediu era o piesǎ neindemanatecǎ si ternǎ, care se putea deplasa doar pe diagonala de pe campul alǎturat. Astǎzi ea este cea mai puternicǎ si agilǎ figurǎ de pe tabla de sah. Aceastǎ a doua caracteristicǎ a sa este asa de dezvoltatǎ, incat nici panǎ acum nu s-a reusit sǎ se sistematizeze modurile de luptǎ tipice impotriva combaterii actiunilor ei.

Cateodatǎ, dama lasǎ sǎ se observe insǎ anumite slǎbiciuni, cum ar fi inclinatia ei spre anumite manevre, in care se pot intinde capcane mascate cu iscusintǎ. Astfel, in Apǎrarea Francezǎ porneste vanǎtorea impotriva pionului g7 sau, in Sicilianǎ, se aventureazǎ in capturarea celui de la b2. Urmǎtoarea variantǎ a prezentat-o Gioacchino Greco (1600-1634) intr-unul din tratatele sale:1.e4 e5 2.f4 ef 3.Cf3 g5 4.Nc4 g4 5.Ce5 Dh4+ 6.Rf1 Ch6 d4 d6 8.Cd3 f3 9.g3 Dh3+ (dama trebuia sǎ se intoarcǎ la e7, dar ea avea altceva in minte) 10.Re1 Dg2 11.Cf2!

Apǎrarea Pirc-Ufimtev

Adamski-Grobler

Augustov 1969

1.e4 g6 2.d4 Ng7 3.f4 c6 4.h3 d5 5.e5 Nf5 6.Cc3 h5 g3 Ch6 8.Ng2 e6 9.Nf3

Ofiterii, care stau in fata propriilor pioni, au trezit de atunci atentia deosebitǎ a adversarului.

9.Nf8 10.g4 Dh4+?

Negrul a jucat rǎu deschiderea, sahul constituie deja ultima superficialitate.

11.Rf1 Ne4 12.Nxe4 de 13.g5

Dacǎ in momentul culminant al jocului, cand conteazǎ orice tempo si participarea fiecǎrei unitǎti de luptǎ, se reuseste sǎ se tinǎ dama adversǎ departe de teatrul principal al operatiunilor (si aceasta fie chiar pentru un scurt timp), adesea victoria este asiguratǎ. Una dintre putinele metode care s-au confirmat la realizarea acestei idei este urmǎtoarea: dama adversǎ este atrasǎ intr-un colt indepǎrtat, unde nu poate rezista ispitei de a captura - fǎrǎ urmǎri, aparent, neplǎcute - un turn.

Apǎrarea Cigorin

Ceremesin-Beresin

Moscova 1953

1.d4 Cc6 2.e4 e5 3.de Cxe5 4.Cc3 Nb4 5.Dd4 De7 6.f4 Cg6 Ne2

Mutarea nechibzuitǎ Dxg7 ar fi pripitǎ; 7.Dxe4+ 8.Ce2 f6! si dupǎ mutarea damei negre se amenintǎ Nf8!

7.d5 8.f5 Ce5 9.Nf4 Cc6

Acum albul se decide la capturarea pionului.

10.Dxg7 Df6 11.Nh6

13.ed Ne7 14.Ce4

In caz de 14.dc Nf6 15.Dxf6 Cxf6, albul nu ar fi avut suficientǎ compensatie pentru damǎ. In continuare partida a decurs, panǎ la final, in felul urmǎtor:

14.Dh4+ 15.Rd1 Dxe4 16.Nf3 Dxf5 15.g4 De5 18.Dxe5 Cxe5 19.h3 Nf6 20.Ne2 Ce7 21.c4 b5 22.cb Nb7 23.Cf3 Cxd5 24.Cxe5 Nxe5 25.Rc1 Nf4+. Albul a cedat.

Se intamplǎ, uneori, ca in variantele de deschidere foarte tǎioase sǎ fie sacrificate ambele turnuri doar pentru a tine departe de luptǎ dama adversǎ.

Gambitul Regelui

Anderssen-Kieseritzky

Londra 1851

1.e4 e5 2.f4 ef 3.Nc4 Dh4+ 4.Rf1 b5 5.Nxb5 Cf6 6.Cf3 Dh6 d3 Ch5 8.Ch4 Dg5 9.Cf5 c6 10.g4 Cf6 11.Tg1! cb 12.h4 Dg6 13.h5 Dg5 14.Df3 Cg8 15.Nxf4 Df6 16.Cc3 Nc5 1Cd5! Dxb2

22.Df6+! Cxf6 23.Ne7 mat

In aceastǎ partidǎ, care este numitǎ si 'nemuritoare', Anderssen a cedat cu bunǎ stiintǎ ambele turnuri. Prin aceasta el a castigat timpul necesar pentru a-si impune intr-un mod minunat strategia sa activǎ din deschidere. Esential a fost cǎ dama si nebunul negrului, in vanǎtoarea lor dupǎ castig material, s-au aventurat departe in spatele liniilor adverse. In acest fel i-au fost lǎsate albului excelente posibilitǎti de joc, el putand sǎ actioneze nestanjenit cu toate fortele sale pe zona decisivǎ a tablei. 

Impresionantǎ este pozitia finalǎ. Ambele turnuri si-au jertfit viata, totusi negrul asistǎ neputincios la propria sa tragedie.

Curajos, Anderssen a acordat in aceastǎ partidǎ un mare avantaj material adversarului sǎu. El nu s-a agǎtat de oarecari idei dogmatice, ci a avut un scop inalt in fata ochilor, care au lǎsat fǎrǎ nici o importantǎ pierderile de material, - capturarea regelui advers.