Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Drept


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
Cadrul juridic al afacerilor derulate prin activitati comerciale



Cadrul juridic al afacerilor derulate prin activitati comerciale


Codul comercial roman adoptat prin Decretul (Legea) nr.1233 / 1887 (1) cu modificarile aduse prin legile ulterioare (2) se aplica afacerilor cu caracter comercial. Activitatile care au loc in cadrul burselor, balciurilor (iarmarocurilor), targurilor, docurilor si antrepozitelor, precum si in aria celorlalte institutii care servesc comertului, se reglementeaza prin legile si regulamentele lor speciale. Legea considera ca fapte de comert : 1.Cumparaturile de producte sau de marfuri spre a se revinde, fie in natura, fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru, ori numai spre a se inchiria; asemenea si cumpararea, spre a se revinde, de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit circuland in comert. 2.Vanzarile de producte, vanzarile si inchirierile de marfuri in natura sau lucrate. Si vanzarile de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit circuland in comert,cand vor fi fost cumparate cu scop de revanzare sau inchiriere. 3.Contractele de report asupra obligatiunilor de stat sau a altor titluri de credit circuland in comert. 4.Cumpararile sau vanzarile de parti sau de actiuni ale societatilor comerciale. 5.Orice intreprinderi de furnituri. 6.Intreprinderile de spectacole publice. 7.Intreprinderile de comisioane, agentii si oficii de afaceri. 8.Intreprinderile de constructii. 9.Intreprinderile de fabrici, de manufactura si imprimerie. 10.Intreprinderile de editura, librarie si obiecte de arta, cand altul decat autorul sau artistul vinde. 11.Operatiunile de banca si schimb. 12.Operatiunile de mijlocire (samsarie) in afaceri comerciale. 13.Intreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat. 14.Cambiile si ordinele in producte sau marfuri. 15.Construirea, cumpararea, vanzarea si revanzarea de tot felul de vase pentru navigatia interioara si exterioara si tot ce priveste la echiparea, armarea si aprovizionarea unui vas. 16.Expeditiile maritime, inchirierile de vase, imprumuturile maritime si toate contractele privitoare la comertul pe mare si la navigatie. 17.Asigurarile terestre, chiar mutuale, in contra daunelor si asupra vietii. 18.Asigurarile chiar mutuale contra riscurilor navigatiei. 19.Depozitele pentru cauza de comert. 20.Depozitele in docuri si antrepozite, precum si toate operatiunile asupra recipiselor de depozit (warante) si asupra scrisurilor de gaj, liberate de ele. Cele enumerate de la 1 la 20 constituie fapte de comert obiective. Faptele de comert subiective sunt considerate celelate contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insusi actul. Nu se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte sau de marfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumatia cumparatorului, ori a familiei sale; de asemenea revanzarea acestor lucruri si nici vanzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are dupa pamantul sau sau cel cultivat de dansul. Asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai in ce priveste pe asigurator. Contul curent si cecul nu sunt considerate ca fapte de comert in ce priveste pe necomercianti, afara numai daca ele nu au o cauza comerciala.(3) Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert avand comertul ca profesiune obisnuita si societatile comerciale. Statul, judetul si comuna nu pot avea calitatea de comercianti. Orice persoana care intr-un mod accidental face o operatiune de comert nu poate fi considerata ca comerciant; ea este insa supusa legilor si jurisdictiei comerciale pentru toate contestatiile ce se pot ridica din aceasta operatiune. Tatal sau mama care exercita puterea parinteasca sau, in lipsa lor, tutorul, nu pot continua comertul in interesul unui minor daca nu vor fi autorizati de un tribunal civil.Continuarea comertului in numele minorului trebuie inregistrata in registrul comertului. (4)Interzisul nu poate fi comerciant si nici a continua un comert. Daca sotul devine comerciant in urma casatoriei sale, este dator sa depuna copie dupa contractul sau de casatorie, in termen de o luna din ziua cand si-a inceput comertul, sub pedeapsa, in caz de faliment, de a fi considerat ca un bancrutar simplu. Cererea de separatie de patrimonii intre soti, dintre care unul este comerciant, trebuie sa fie publicata.(5) In derularea afacerilor lor comerciantii sunt obligati sa utilizeze urmatoarele registre: registrul jurnal, registrul inventar si registrul "cartea mare" in locul registrului copier.(6) Orice comerciant este dator ca in registrul jurnal sa inscrie pe fiecare zi ce are sa ia si ce sa dea, operatiunile comertului sau, conventiile, acceptarile sau girurile efectelor comerciale, si in general tot ce primeste si plateste sub orice titlu, trecand la fiecare sfarsit de luna si sumele intrebuintate pentru cheltuielile casei sale. Acest registru jurnal este deosebit de alte registre ce se obisnuiesc in contabilitatea comerciala, dar care nu sunt obligatorii. Comerciantul este dator a forma la inceputul comertului sau si in fiecare an, sub a sa semnatura, un inventar de averea sa mobila ti imobila si de datoriile sale active si pasive ,incheind bilantul cuvenit. Conform art.13, lit.a) din Legea nr.26/1990, modificata prin Legea nr.16/2003,cererea de inmatriculare in registrul comertului a unui comerciant persoana fizica va cuprinde si date referitoare la averea acestuia si la modul de evaluare, iar potrivit art.21lit.h) se v or face mentiuni in registrul comertului cu privire la orice modificare referitoare la actele, faptele si mentiunile inregistrate. Acest inventar si bilant le va copia in registrul special pentru aceasta si le va semna. Toate efectele si datoriile active trebuie evaluate in inventar si bilant dupa pretul curent la epoca facerii inventarului. Datoriile active greu de incasat sau indoioase se vor pretui dupa probabilitate; creantele ce nu se vor incasa se vor inscrie numai pentru memorie. Daca sunt mai multi parteneri solidari trebuie sa semneze fiecare. Registrul special pentru scrisori este tinut pentru consemnarea scrisorilor ce sunt trimise, dupa ordinea zilei. Registrele obligatorii vor fi numerotate pe fiecare pagina si afara de registrul "cartea mare", sunt prafate de un judecator al tribunalului locului de resedinta al comerciantului. Registrele pe care comerciantul le are, vor fi prezentate tribunalului sau judecatorului la finele fiecarui an comercial spre incheiere si viza. Tribunalul sau judecatorul va pune imediat,sub ultima operatiune inscrisa, urmatoarea viza: "Astazi la.anul..s-a prezentat registrul (jurnal, inventar) al comerciantului.. si s-a vizat cu a noastra semnatura", punandu-se si sigiliul tribunalului sau judecatoriei. Pentru inmatricularea comerciantilor, la fiecare tribunal comercial si, in localitatile unde acestea nu exista, la fiecare tribunal de judet, se va tine un registru in care se va inscrie numele comerciantilor care si-au prezentat registrele lor, ce anume registre, precum si numarul filelor fiecaruia. Tot astfel se va proceda si cu registrele pe care comerciantul le prezinta anual pentru incheiere si viza. Inmnatricularea comerciantilor persoane fizice si juridice se face potrivit Legii nr.26/1990, Legii nr.31/1990 si Normelor metodologice nr.P/608-773/1998 privind modul de tinere a registrelor comertului si de efectuare a inregistrarilor (7) Registrele comerciantilor vor fi tinute in limba romana (vezi art.3 din Legea nr.82/1991 si art.54 din Legea bancara nr.58/1998) sau vreuna din limbile moderne europene, dupa ordinea datei fiecarei operatiuni, fara a se lasa un loc in alb, fara stergere sau adaogire; se pot face indreptari si stersaturi, daca aceasta este necesar; se vor face insa numai astfel ca cuvintele indreptate sau sterse sa fie citibile. Practica arata ca documentele contabile si evidenta pe teritoriul Romaniei se tin in limba romana si in moneda nationala, iar inregistrarea operatiunilor in valuta se efectueaza atat in moneda nationala cat si in valuta. Comerciantii sunt obligati sa pastreze, in timp de 10 ani de la cea din urma viza, registrele pe care legea le impune a tine, precum si scrisorile si telegramele primite. Deasemenea sunt datori a pastra cel putin la doi ani facturile marfurilor cumparate si introduse in stabilimentele lor. Comunicarea registrelor nu poate fi ordonata de judecata dupa cererea unei parti decat in afaceri de succesiuni, comunitati de bunuri, societati si in caz de faliment. In cursul unei contestatii indiferent de natura ei, judecata , dupa cererea unei parti sau chiar din oficiu, va putea ordona infatisarea registrelor spre a extrage dintr-insele numai ceea ce este privitor la litigiu. Cand registrele oferite, cerute sau ordonate a se infatisa, se afla in circumscriptia unui alt tribunal, judecatoria va adresa o comisie rogatorie tribunalului sau judecatoriei respective pentru a lua cunostinta de continutul acelor registre, a-l consemna intr-un proces verbal si a-l trimite instanteii unde cauza este pe rol.(8) Prezentarea obligatiilor comerciale in general debuteaza cu incheierea contractului sinalagmatic . Contractul sinalagmatic intre persoane departate nu este perfect daca acceptarea nu a ajuns la cunostinta propuitorului in termenul hotarat de dansul sau in termenul necesar schimbului propunerii si acceptarii dupa natura contractului. Propuitorul poate insa primi ca buna si o acceptare ajunsa peste termenul hotarat de dansul, cu conditia ca sa incunostinteze indata pe acceptant despre aceasta. Cand propuitorul cere executarea imediata a contractului si un raspuns prealabil de acceptare nu este cerut si nici chiar necesar dupa natura contractului, atunci contractul este perfect indata ce partea cealalta a intreprins executarea lui. Pana ce contractul nu este perfect, propunerea si acceptarea sunt revocabile. Cu toate acestea, desi revocarea impiedica ca contractul sa devina perfect, daca ea insa ajunge la cunostinta celeilalte parti dupa ce aceasta intreprinsese executarea lui, atunci cel ce revoca contractul raspunde de daune-interese. In contractele unilaterale propunerea este obligatorie indata ce ajunge la cunostinta partii careia ii este facuta. Acceptarea conditionata sau limitata se considera ca un refuz al primei propuneri si formeaza o noua propunere. Cand urmeaza a se determina adevaratul pret sau pretul curent al productelor, marfurilor, transporturilor, navlului, al primelor de asigurare, cursul schimbului, al efectelor publice si al titlurilor industriale, el se ia dupa listele bursei sau dupa legea ce-rerii si ofertei din locul cel mai apropiat sau dupa orice fel de proba. Cand moneda aratata intr-un contract nu are curs legal sau comercial in tara si cand cursul ei nu a fost determinat de insasi partile, plata va putea fi facuta in moneda tarii, dupa cursul ce va avea schimbul la vedere in ziua scadentei si la locul platii; iar cand in acea localitate nu ar fi un curs de schimb, dupa cursul pietei celei mai apropiate, afara numai daca contractul poarta clauza "efectiv" sau o alta asemenea. Cu privire la prezumtia de solidaritate, in obligatiile comerciale codebitorii sunt tinuti solidar, afara de stipulatia contrarie. Aceeasi prezumtie exista si contra fidejusorului chiar necomerciant, care garanteaza o obligatie comerciala. Ea nu se aplica la necomercianti pentru operatiuni care, incat ii priveste, nu sunt fapte de comert.(9) Alte laturi ale obligatiilor comerciale in general au in vedere urmatoarele: curgerea de drept a dobanzii, interdictia termenului de gratie, interdictia retractului litigios, mijloacele de proba, regimul juridic al faptelor de comert unilaterale, data contractelor comerciale, duplicatele titlului la purtator si locul executarii obligatiilor comerciale. Curgerea de drept a dobanzii. Datoriile comerciale lichide si platibile in bani produc dobanda de drept din ziua cand devin exigibile In obligatiile comerciale judecatorul nu poate acorda termenul de gratie permis de art.1021 din Codul civil care spune:"Intr-acest caz, contractul nu este desfiintat de drept. Partea in privinta careia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau sa sileasca pe cealalta a executa conventia, cand este posibil, sau sa-i ceara desfiintarea, cu daune-interese. Desfiintarea trebuie sa se ceara inaintea justitiei, dupa circumstante, poate acorda un termen partii actionate". Interdictia retractului litigios. Retractul litigios este prezentat in Codul civil astfel: art.1402-"Cel in contra caruia exista un drept litigios vandut se va putea libera de cesionar numarandu-i pretul real al cesiunii, spezele contractului si dobanda din ziua cand cesionarul a platit pretul cesiunii". Art.14o3 precizeaza: " Lucrul se socoteste litigios cand exista proces sau contestatie asupra fondului dreptului". Art.1404 arata ca dispozitiile art.1402 inceteaza atunci cand cesiunea s-a facut la un comostenitor sau coproprietar al dreptului cedat; cand s-a facut la un creditor, spre plata creantei sale si cand s-a facut catre posesorul fondului asupra caruia exista dreptul litigios. Retractul liti-gios este inadmisibil in cazul cesiunii de creante comerciale litigioase. Mijloacele de proba. Obligatiile comerciale si liberatiunile se probeaza: cu acte autentice;cu acte sub semnatura privata; cu facturi acceptate, prin corespondenta; prin telegrame; cu registrele partilor; cu martori, de cate ori autoritatea judecatoreasca ar crede ca trebuie sa admita proba testimoniala, si aceasta chiar in cazurile prevazute de art.1191 din Codul civil si, in fine, prin orice alte mijloace de proba admise de legea civila. Regimul juridic al faptelor de comert unilaterale. Daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi, in cat priveste acest act, legii comerciale, afara de dispozitiile privitoare la persoana chiar a comerciantilor si de cazurile in care legea dispune altfel. Data contractelor comerciale. Data actelor si a contractelor comerciale trebuie sa arate locul, ziua, luna si anul. Ea poate fi stabilita fata cu cei de al treilea, prin toate mijloacele de proba. Data aratata in cambie si in orice alte titluri la ordin, precum si in girurile lor, se considera drept adevarata pana la proba contrarie. Duplicatele titlului la purtator. Posesorul unui titlu la purtator uzat, stricat sau distrus, are dreptul ca, contradictoriu cu emitentul, sa ceara un duplicat al acestui titlu sau un titlu echivalent. Cheltuielile privesc pe reclamant. In privinta titlurilor datoriei publice, a biletelor de banca si a altor titluri de asemenea natura se observa legile speciale. Revendicarea titlurilor la purtator pierdute sau furate nu se admite decat contra acelora care le-au gasit sau furat si contra acelora care le-au primit cu orice titlu, cunoscand viciul cauzei posesiei. Locul executarii obligatiei comerciale. Orice obligatie comerciala trebuie sa fie executata in locul aratat in contract sau in locul care ar rezulta din natura operatiunii, ori din intentia partilor contractante. In lipsa de o clauza expresa, contractul trebuie sa fie executat in locul unde cel ce s-a obligat isi avea stabilimentul sau comercial sau cel putin domiciliul ori resedinta, la formarea contractului. Daca insa urmeaza a se preda un lucru determinat, care dupa cunostinta partilot se gasea intr-alta parte in momentul formarii contractului, atunci predarea se va face in acel loc. In incheiere cateva reglementari privind vanzarea. Vanzarea facuta pe un pret nedeterminat in contract este valabila daca partile au convenit asupra unui mod de a-l determina in urmp. Vanzarea facuta pe adevaratul pret sau pe pretul curent este deasemenea valabila. In acest caz pretul se determina conform listelor bursei sau, in lipsa, dupa acelea ale locului celui mai apropiat sau dupa orice fal de proba. Determinarea pre-tului poate fi incredintata arbitrului, unei a treia persoane desemnate in contract, sau ramase a se alege in urma. Cand persoana desemnata sau aleasa nu voieste sau nu poate primi trebuie sa se procedeze la o noua numire. Daca partile nu se invoiesc numirea se face de justitie. Cand marfurile vandute sunt aratate in contract numai prin catime, fel si calitate, fara nici o indicatie de natura a desemna un corp cert si determinat, vanzatorul este obligat a preda, la locul si in timpul stipulat, catimea, felul si calitatea convenite, chiar daca marfurile , care au fost la dispozitia sa in momentul semnarii contratului, sau pe care el le-ar fi procurat in urma in executarea lui, ar fi pierit, sau daca expedierea sau sosirea acelor marfuri ar fi fost impiedicata din vreo cauza oarecare. Vanzarea marfurilor care se afla in calatorie, cu aratarea vasului care le transporta, este supusa conditiei sosirii in buna stare a acelui vas. Daca vanzatorul isi rezerva drepturile ca, in timpul fixat prin conventie, sa arate vasul care transporta sau urmeaza aa transporta marfurile vandute si daca acest termen a trecut, cumparatorul are dreptul sa ceara sau executarea contractului sau daune-interese. Pentru aprecierea pagubei cauzate se recurge la justitie. Daca prin contract, sau ulterior, s-a fixat un termen pentru sosirea vasului in care se afla marfurile ce calatoresc si termenul expira fara ca vasul sa fi sosit, cumparatorul are dreptul de a renunta la contract sau a-l prelungi odata sau de de mai multe ori. Cand insa nu s-a fixat niciun termen pentru sosirea vasului se intelege ca partile au luat drept termen timpul necesar pentru realizarea calatoriei. Avariile marfurilor intamplate in timpul calatoriei reziliaza contractul, daca marfurile sunt pana intr-attt deteriorate incat nu mai pot servi la intrebuintarea pentru care fusesera destinate. In orice alt caz, cumparatorul este dator sa primeasca marfurilenin starea i, care se vor afla la sosire, insa cu o potrivita scadere de pret. Cand anterior expirarii termenului fixat pentru executarea conventiei, una din parti a oferit celeilalte predarea lucrului vandut sau plata pretului, si aceasta nu isi indeplineste la termenul fixat obligatia sa, atunci conditia rezolutorie (rezilierea) se implineste de drept in favoarea partii care isi executase obligatia sa. In absenta unor asemenea oferte sau de stipulatii exprese, rezilierea contractului se reglementeaza dupa dispozitiile Codului civil privitoare la conditia rezolutorie tacita. In ambele cazuri cel aflat in culpa raspunde de daunele - interese cauzate. In caz de neexecutare a contractului, cand cumparatorul unui lucru mobil nu-si indeplineste obligatia sa, vanzatorul are facultatea sau a depune lucrul vandut la o casa acreditata de comert, pe socoteala si cheltuiala cumparatorului, sau de a-l vinde. Vanzarea se va face prin licitatie publica, sau chiar pe pretul curent daca lucrul are un pret la bursa sau la targ, de catre un ofiter public insarcinat cu asemenea acte si cu dreptul pentru vanzator la plata diferentei dintre pretul obtinut si acela convenit la prima vanzare, precum si la daune-interese. Daca neexecutarea contractului provine din partea vanzatorului, cumparatorul are dreptul de a face sa se cumpere lucrul de catre un ofiter public insarcinat cu asemenea acte. Cumparatorul are dreptul de a pretinde diferenta in mai mult dintre pretul platit a doua oara si acela convenit cu primul vtnzator, precum si de acere daune-interese, daca acestea se cuvin. Partea care va uza de acest drept descris anterior este datoare sa incunostinteze prealabil despre aceasta pe cealalta parte contractanta. (10) Indici bibliografici 1. M.O. nr.31din 10.05.1887. 2. Modificari aduse prin : Legea din 28.03.1929 pentru organizarea cooperqatiei- abroga art.221-235 (B.O. nr.71/28.03.1929); Legea de la 20.04.1932, privitoare la incapacitatea civila a femii maritate-abroga art.15-16 (B.O. nr.94/20.04.1932) Legea nr.58/1934 asupra cambiei si biletrului la ordin-abroga art.270-363 (M.O. nr.100/01.05.1934); Legea nr.59/1934 asupra cecului-abroga art.364-369 (M.O. nr.100/01.05.1934); Decretul nr.nr.185/1949 pentru modificarea si abrogarea unor dispozitiuni privitoare la majorat, la capacitate in materiea contractelor de munca si emancipatiune-abroga art.10-12 si art.18 (B.O.nr.25/30.04.1949); De- cretul nr.205/1950 privind modificarea art.1206 si art.1906 din Codul civil,pen- tru abrogarea art.1200 pct.3 si a art.1207-1222 din acelasi cod, precum si pen- tru abrogarea art. 53 din Codul comercial- abroganart.77-220 si art.236 (M.O. nr.126-127/ 17.11.1990, rep.in M.O.nr.33/29.01.1998); Legea nr.64/1995 pri- vind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului - abroga art.695-888 si art.936-944 (M.O. nr.130/29.01.1995, rep.in yM.O. P.I.,nr.608/13.12.1999); Legea nr.136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania- abroga art. 442-477 (M.O. nr.303/30.12.1995); O.U.G. nr.32/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale (rep.in M.O. nr. 133/27.06.1997)- abroga art.237-250 si art.264-269 (M.O. nr.133/27.06.1997 Legea nr.99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economi- ce- abroga art.478-489 (M.O. nr.236/27.05.1999); O.U.G.nr.138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila. Astfel cum a fost modificata prin O.U.G.nr. 59/2001 - abroga art.889-906 si art.909 M.O.nr. 479/o2.10.2000, respectiv M.O.nr.217/27.04.2001); Legea nr.219/2005 pri - vind aprobarea O.U.G. nr.138/2000 pentru modificarea Codului de procedu- ra civila (M.O.nr.609/14.07.2005). 3. Codul comercial, actualizat octombrie 2006. Bucuresti,Editura C.H.Beck, 2006, ( = C . com.), art. 1 - 6. 4. C.com.,art. 7 - 13 si art.21 din Legea nr.26/1990 (M.O.nr.49/04.02.1998),mo- dificat prin art.VIII din Legea nr.161/2003 (M.O.nr.279/21.04.2003). 5. C. com., op.cit.,art.14 - 21 si art. 36 din Codul familiei. 6. C. com.,op.cit.,art.22 ; in conformitate cu Legea contabilitatii nr.82/1991,re- publicata, cu modificarile si completarile ulterioare (M .O.nr.629/26.08.2002) 7. Monitorul Oficial nr.176/01.05.1998. 8. C. com.,op.cit.,art.23 - 33. 9. C. com.,op.cit.,art. 35 - 42. 10.C. com.,op.cit.,art. 43 - 68.




b. inscrisuri nesemnate - toate celelalte categorii de inscrisuri (ex.: registrele casnice, diferitele bilete si tiehete).

Ill. Dupa cum se evidenfiaza sau nu puterea lor doveditoare:

a. inscrisurile a caror putere doveditoare este prevazuta de lege (ex.: inscrisul autentic, inscrisul sub semnatura privata, copiile de pe inscrisurile originale, registrele comereiale, registrele si hartiile easnice, mentiunile mcute de creditor pe titlurile de creanta, rabojurile);

b. inscrisurile a caror putere doveditoare este lasata la aprecierea instantei de j udecata, din care fac parte to ate celelalte inscrisuri (eorespondenta obisnuita, diferitele bilete si tichete).

IV. in funcfie de raportul dintre ele:

a.  originale;

b.copii, acestea put and fi duplicate sau copii legalizate. Copiile vor fi crezute doar sub rezerva confruntarii lor cu originalul, neavand forta doveditoare proprie. Daca originalul nu mai exista, duplieatele sunt asimilate cu originalul numai in cazulinscrisurilor autentice.


2.3. Inscrisul autentic

Conform art. 1171 C. civ., actul autentic este cel facut cu solemnitatile cerute de lege de un funqionar public, care are dreptul de a functiona in locul unde actul s-a facut.

Pentru a ne afla in prezenta unui inscris autentic trebuie indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:

- inscrisul sa fie intocmit in forma prevazuta de lege;

- inscrisul sa fie intocmit de un functionar public (judecator, notar public, delegat al

starii civile, reprezentant diplomatic);

- functionarul public sa fie competent atat din punct de vedere material, cat si din punct de vedere teritorial.

In lipsa oricareia dintre aceste conditii, inscrisul respectiv este lovit de nulitate absoluta.

In conc1uzie, inscrisul autentic este acel inscris into emit si autentificat catre un functionar public competent.

Din categoria inscrisurilor autentice fac parte: hotararile judecatoresti, actele de stare civila, actele administrafiei publice, actele incheiate de reprezentanfele diplomatice si oficiile consulare, inscrisurile autentice notariale.

Uneori, legea impune incheierea anumitor acte juridice ad validitatem (pentru valabilitatea lor) in forma autentica. De exemplu, donatia, constituirea unei ipoteci, instrainarile de terenuri trebuie intocmite, potrivit legii, in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului juridic respectiv. Chiar dad legea nu impune incheierea unui act juridic in forma autentica, deseori partile recurg la ea, datorita fortei doveditoare a actului autentic, into emit de altfel special pentru a putea servi ca mijloc de proba in eventualitatea unui litigiu.

Inscrisul autentic prezinta urmatoarele avantaje:

- se bucura de prezumtie de autenticitate si validitate, astfel incat posesorul lui nu trebuie sa faca nici dovada, proba contrara urmand sa fie flicuta de cel care contesta actul;

- are putere executorie, fara a mai fi necesara desfasurarea unui proces;

- data intocmirii fnscrisului este valabilCi pana la inscrierea in fals si, in acelasi timp,

este opozabila erga omnes.

In ceea ce priveste forta probanta a inscrisului autentic, trebuie precizat ca functionarul public abilitat sa intocmeasca acte autentice face, in primul rand, serie de constatari personale, cum ar fi prezenta si identitatea partilor, semnarea actului de catre parti, data si locul intocmirii actului, imprejurarea ca actul a fost citit in fata partilor si ca acestea au dec1arat ca actul reprezinta vointa lor. Toate aceste mentiuni cu privire la ceea ce functionarul public a constatat prin propriile sale simturi fac dovada pana la inscrierea in fals, daca actul intocmit se incadreaza in sfera de imputemicire a agentului instrumentator. In caz contrar, mentiunile respective pot fi contestate. In al doilea rand, funqionarul public mentioneaza in cuprinsul actului dec1aratiile partilor, a caror realitate nu poate verifica. Aceste mentiuni cu privire la imprejurari pe care functionarul public nu le-a constatat personal fac dovada numai pana la proba contrara.

Inscrisul incomplet din cauza necompetentei funqionarului sau din lipsa forme lor legale va fi valabil doar ca un inscris sub semnatura privata, daca este semnat de parti. In situatia persoanelor nestiutoare de carte, intocmirea actului in forma autentica este ceruta pentru proba actului si nu pentru valabilitatea sa. In acest caz, notarul va trebui sa mentioneze in procesul-verbal de autentificare dec1aratia partii ca nu poate semna si ca partea a semnat prin luarea amprentei digitale.

2.4. Inscrisul sub semnatura privata

Deoarece numarul actelor juridice pentru valabilitatea carora lege a cere forma autentica este restrans, majoritatea actelor juridice civile 1mbradi forma lnscrisurilor sub semnatura privata. Spre deosebire de lnscrisul autentic, lnscrisul sub semnatura privata nu este definit de lege. Inscrisul sub semnatura privata este acel inscris intocmit si semnat de parti, fara interventia unui organ al statului.

In principiu, singura eonditie eeruta pentru valabilitatea acestui inscris este semnatura autorului sau autorilor. Asadar, persoanele nestiutoare de carte nu pot intocmi inscrisuri sub semnatura privata. De asemenea, semnatura nu poate fi lnlocuita nici prin dactilografiere, litografiere, imprimare, nici prin parafli sau sigiliu. Ea nu trebuie sa cuprinda toate elemente1e numelui din actul de nastere, fiind suficient sa fie semnatura obisnuita a autorului (chiar prescurtata). In mod obisnuit, semnatura se aseaza la sfarsitul lnscrisului, dar poate fi asezata si pe marginea acestuia (daca textul acopera lntreaga pagina), important fiind sa se lnteleaga ca autorul lsi asuma lntreg continutul lnscrisului. Daca autorul actului face adaugiri lli cuprinsul acestuia sau lnlatura anumite cuvinte care schimba continutullnscrisului, el trebuie sa Ie confirme prin semnatura. Daca exista doi sau mai multi autori ai lnscrisului, acestia pot semna concomitent, dar si succesiv, la date diferite.

In ceea ce priveste continutul lnscrisului, acesta poate fi scris de una dintre parti, de ambe1e parti sau de un tert. Continutul poate fi dactilografiat sau imprimat In orice limba sau chiar lntr-un limbaj conventional.

Nu este obligatoriu ca lnscrisul sa fie datat, cu exceptia testamentului.

In mod exceptional, Codul civil a instituit pestru anumite inscrisuri conditii suplimentare de forma:

1. formalitatea multiplului exemplar priveste actele sinalagmatice (bilaterale), care trebuie lntocmite In atatea exemplare originale, cate parti cu interese contrare sunt (art. 1179 C. civ.), pe fiecare exemplar fiind necesar sa se mentioneze numarul exemplarelor lntocmite. Scopul acestei reguli consta In asigurarea posibilitatii partilor de a detine fiecare cate un exemplar al conventiei llicheiate, care, eventual, sa poata fi folosit ca mijloc de proba, lli cazullli care cealalta parte nu lsi lndeplineste obligatia asumata.

Literatura juridica4 si practica judiciara au precizat ca formalitatea multiplului exemplar nu este necesara In urmatoarele situatii:

- daca partile nu au interese contrare (ex.: In cazul contractului de societate, In care interesul este comun);

-In cazulln care unicul exemplar lntocmit a fost dat spre pastrare unui tert, care 11 pune la dispozitia partilor;

- In cazullnscrisului autentic nul, valabillnsa ca lnscris sub semnatura privata, a carui existenta si valabilitate pot fi usor dovedite, daca se afla In pastrarea organului de stat care I-a lntocmit;

- lli cazullli care actul bilateral este constatat printr-o hotarare judecatoresca;

- daca partile recunosc In mod expres lliscrisul sau daca una dintre parti nu se opune la

folosirea In instanta a unicului exemplar allnscrisului de catre partea potrivnica.

2. in eazul inscrisurilor ce eonstata obligatii unilaterale al caror obiect il formeaza o suma de bani sau cantitate de bunuri fungibile, art. 1180 C. civ. prevede conditia serierii lor in intregime de debitor sau a adaugirii mentiunii 'bun si aprobat' la srarsitul actului, eu precizarea in cifre si litere a sumei de bani si a 'dltimii' lucrurilor, urmata de semnatura.

Scopul acestei conditii il constituie protejarea debitorilor care, acordand semnaturi 'il alb', permit creditorului ce completeaza inscrisul sa mentioneze suma de bani mai man sau cantitate mai mare de bunuri. Potrivit art. 1181 C. civ., daca exista neconcordanti intre suma prevazuta in cuprinsul actului si cea din dreptul formulei 'bun si aprobat' debitorul va fi obligat la sum a cea mai mica, cu exceptia cazului in care se dovedest( contrariul.

Dadi regula multiplului exemplar ži formula 'bun ži aprobat' nu sunt respectate sanctiunea este nevalabilitatea fnscrisului respectiv ca fnscris sub semnatura privata acesta putand fi eventual folosit ca un fnceput de dovada scrisa.

conditie speciala, ceruta in cazul testamentului olograf, este ca acesta sa fie scris iI intregime, datat si semnat de mana testatorului.

Puterea doveditoare a inscrisului sub semnatura privata este stabilita de regulil( prevazute in art. 1176-1178 C. civ., astfel: