Cersetoria

Cersetoria

1. Continutul legal

Constituie aceasta infractiune, prevazuta in art. 326 C.pen., fapta persoanei care, avand capacitatea de a munci, apeleaza in mod repetat la mila publicului, cerand ajutor material.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special al acestei infractiuni il constituie relatiile sociale privind convietuirea sociala, a caror desfasurare normala este pusa in pericol de procurarea mijloacelor de trai printr‑o activitate parazitara.

b) Infractiunea nu are obiect material, deoarece actiunea faptuitorului nu se ras­frange asupra unui obiect material, ci asupra unei valori imateriale (procurarea de mijloace de trai in mod parazitar).

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ poate fi orice persoana care are capa­citatea de a munci (subiect activ calificat). In cazul in care persoana care apeleaza la mila publicului nu are capacitatea de a munci si nici posibilitati de intretinere, fapta nu constituie infractiune. Fata de o asemenea persoana se impune luarea unei masuri de ocrotire sociala.

Participatia este posibila, dar numai sub forma instigarii si a complicitatii; coauto­ratul nu este posibil, deoarece cersetoria este o infractiune ce se comite in persoana proprie. In practica, cersetoria este una dintre infractiunile care dau loc, in mod frec­vent, la participatie improprie, concretizata in cazurile in care minorii (fie datorita vars­tei, fie lipsei de discernamant, nu raspund penal) sunt determinati sa cerseasca pen­tru a crea venituri unor persoane capabile de munca. Daca determinarea se refera la apelarea in mod repetat la mila publica, fapta constituie instigare la cersetorie. Insti­gatorul sau complicele trebuie, de asemenea, sa aiba capacitatea de a munci.

Cand instigarea sau complicitatea se raporteaza la o fapta comisa de un minor, acestea capata semnificatie distincta, fiind incidente prevederile art. 132 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului[1]. In temeiul acestui text, indemnul ori inlesnirea practicarii cersetoriei de catre un minor sau tragerea de foloase de pe urma practicarii cersetoriei de catre un minor se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani .

b) Subiect pasiv principal este statul; infractiunea n‑are subiect pasiv secundar (adia­cent).

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al laturii obiective se caracterizeaza prin actiunea de a apela la mila publicului. Apelarea la mila publicului trebuie sa se con­cretizeze in cererea de ajutor material. De aici rezulta ca fara o cerere explicita sau implicita adresata unor persoane, fapta nu are relevanta penala. Cel ce accepta daruri, fara a le fi cerut, nu savarseste infractiunea de cersetorie. Cererea se poate face prin orice mijloace, prin viu grai, prin scrisori, prin anunturi oficiale, prin gesturi (intinderea mainii, infatisarea in mod ostentativ a unei infirmitati aparente, situatie frecvent intalnita in practica etc.) si prin orice alte mijloace care reprezinta solicitarea unui ajutor.

Apelarea la mila publicului vizeaza publicul in general, masa indeterminata de per­soane catre care se indreapta solicitarea faptuitorului. De aceea, daca o persoana se adreseaza unor cunoscuti, unor prieteni ori rude, cerandu‑le ajutor material, aceasta nu poate realiza infractiunea de cersetorie.

b) Cerinta esentiala pentru intregirea elementului material consta in repetarea actiunii. Aceasta cerinta face ca cersetoria sa apara ca o infractiune de obicei. Preci­za­rea se impune deoarece in cazul infractiunilor de obicei, repetarea actelor fiind un ele­­ment al continutului infractiunii, nu se va putea face aplicarea dispozitiilor refe­ri­toare la infractiunea continuata, oricate actiuni de apelare la mila publicului s‑ar savarsi.

O cerere izolata de ajutor nu constituie infractiune. Instigatorul sau complicele tre­buie sa participe la actiuni repetate de solicitare de ajutor. Repetarea trebuie facuta in asa fel incat sa rezulte tendinta faptuitorului de a‑si face din cersetorie o sursa de castig sau principala sursa de castig. Deci, nu este vorba de o simpla apelare, de doua sau mai multe ori la mila unor persoane, ci de o repetare in sensul unei obis­nuinte pentru procurarea celor necesare traiului, fara munca. De pilda, daca in de­curs de cateva ore un individ apeleaza la mila diferitelor persoane, simuland o infir­mitate pentru a‑si procura bani pe care‑i cheltuieste pe bautura, fapta sa nu constituie infractiune. In schimb, daca repeta aceste acte si in zilele urmatoare, fapta sa cons­tituie infractiune.

c) Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale rezultand din insasi savarsirea actiunii incriminate.

d) Legatura de cauzalitate. Intre actiunea faptuitorului si urmarea imediata tre­buie sa existe o legatura de cauzalitate, aceasta rezultand chiar din savarsirea faptei des­crise in norma de incriminare. Legea nu cere conditii speciale de loc sau timp pentru existenta infractiunii.

B. Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie ca forma de vinovatie. Su­biectul infractiunii isi da seama ca are capacitatea de a munci si urmareste totusi sa‑si procure castiguri materiale, exploatand sentimentul de mila al publicului. Din modul de incriminare al faptei, se degaja ideea ca aceasta infractiune nu se poate savarsi decat cu intentie directa.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Actele preparatorii si tentativa, desi posibile, nu se pedepsesc. Consu­marea infractiunii are loc in momentul in care s‑a realizat, prin repetare, un numar suficient de acte din care sa rezulte tendinta faptuitorului de a face din cersetorie o sursa de castig.

B. Modalitati. In cazul acestei infractiuni nu exista decat modalitatea descrisa de lege in varianta tipica a infractiunii. Acesteia pot sa‑i corespunda o varietate de moda­litati faptice, in raport, de exemplu: de perioada de timp a activitatii infractio­nale, de locul unde se practica cersetoria etc.

C. Sanctiuni. Sanctiunea este inchisoarea de la o luna la 3 ani.