Consideratii generale privind infractiunile la regimul stabilit pentru anumite activitati economice

Consideratii generale privind infractiunile la regimul stabilit pentru anumite activitati economice

Obiectul juridic generic si material

A. Obiectul juridic generic al infractiunilor din prezentul capitol este reprezentat de relatiile sociale privind activitatile economice, comerciale si financiare.

Existenta, desfasurarea si dezvoltarea acestor relatii sociale nu poate fi conce­puta fara reprimarea faptelor care aduc atingere economiei nationale, care impiedica activitatea agentilor economici sau prejudiciaza interesele economice, patrimoniale ale populatiei.

Fiecare infractiune din acest domeniu are si un obiect juridic special constituit din grupul de relatii sociale a caror dezvoltare trebuie asigurata impotriva faptelor speci­fice (de exemplu, cele referitoare la dreptul de autor, cu privire la concurenta neloiala etc.).

B. La unele dintre infractiunile privind regimul stabilit pentru anumite activitati eco­nomice se poate constata existenta unui obiect material asupra caruia poarta fapta socialmente periculoasa (de exemplu, bunurile cumparate in scop de revanzare in cazul speculei, obiectul unei investitii sau bunuri rezultate din contrafacerea obiec­tului unei inventii etc.).

2. Subiectii infractiunilor

A. Subiectul activ nemijlocit al acestor infractiuni, in principiu, este reprezentat de orice persoana fizica, dispozitiile prin care se incrimineaza aceste fapte necondi­tionand existenta infractiunii de vreo calitate speciala a autorului. De la aceasta re­gu­la, exista totusi o exceptie, la infractiunea de divulgare a secretului economic [art. 298 alin. (1) C.pen.], in sensul ca subiect activ nu poate fi decat o persoana care cu­noas­te datele si informatiile pe care le divulga ca urmare a atributiilor sale de ser­viciu.

De regula, aceste infractiuni se pot comite in toate formele de participatie.

In caz de coautorat, la unele infractiuni se cere conditia ca toti coautorii sa aiba cali­tatea ceruta de textul incriminator subiectului activ.

B. In calitate de subiect pasiv principal al infractiunilor respective apare statul care, potrivit Constitutiei, are indatoriri fundamentale legate de apararea economiei nationale. Subiecti pasivi secundari sunt agentii economici sau persoanele fizice di­rect prejudiciate in interesele lor patrimoniale.

3. Latura obiectiva

A. Elementul material, ca o componenta a laturii obiective, la majoritatea infrac­tiu­nilor este reprezentat de o actiune, uneori de actiuni prevazute in mod alter­nativ, pentru existenta infractiunii fiind necesara savarsirea doar a uneia dintre moda­litatile alternative (de exemplu, la infractiunea de inselaciune cu privire la calitatea marfu­rilor - prevazuta de art. 297 C.pen. - elementul material se poate realiza prin "falsifi­carea ori substituirea de marfuri sau orice alte produse, precum si prin expunerea spre vanzare sau vanzarea de asemenea bunuri").

De asemenea, la unele din infractiunile din aceasta categorie, elementul material este conditionat de existenta anumitor cerinte esentiale (de exemplu, la infractiunea de deturnare de fonduri prevazuta de art. 302¹ C.pen., schimbarea destinatiei fon­durilor banesti sau a resurselor materiale trebuie sa se faca fara "respectarea preve­derilor legale", iar la infractiunea de divulgare a secretului economic, prevazuta in art. 298 C.pen., aceasta activitate de divulgare va constitui infractiune numai "daca este de natura sa produca pagube"). Elementul material poate fi reprezentat si de inactiuni.

Referat: Adeverinta de venit Document online: Contract de agentie comerciala

B. Urmarea imediata la unele infractiuni consta intr‑o stare de pericol, pentru exis­tenta infractiunii fiind necesara savarsirea faptei.

La alte infractiuni, urmarea imediata consta intr‑o vatamare concreta, care toto­data reprezinta si o cerinta esentiala a infractiunii, lipsa acesteia avand drept conse­cinta directa inexistenta infractiunii (de exemplu, infractiunea de deturnare de fonduri prevazuta in art. 302¹ exista doar in situatia in care se produce o perturbare a activi­tatii economico‑financiare sau o paguba unui organ sau institutii de stat ori unei alte unitati dintre cele la care se refera art. 145).

In cazul altor infractiuni (de exemplu, la infractiunea de nerespectare a dispozi­tiilor privind importul de deseuri si reziduuri, prevazuta in art. 302² alin. (2) C.pen., urma­rea imediata consta intr‑o vatamare directa a valorii sociale aparate de lege).

C. In cazul acestor infractiuni, pentru intregirea laturii obiective trebuie sa existe o legatura de cauzalitate intre actiunea care constituie elementul material al infrac­tiunii (in oricare dintre variantele normative prin care se realizeaza) si urmarea ime­diata a acesteia.

Dat fiind caracterul urmarii imediate care consta, de regula, din insasi savarsirea actiunii, producand prin aceasta o stare de pericol, constatarea acestei legaturi nu nece­sita probe speciale, existenta legaturii de cauzalitate fiind aproape intotdeauna implicita.

4. Latura subiectiva

Forma de vinovatie sub care se savarsesc infractiunile din prezentul titlu este in­tentia directa sau indirecta.

La unele infractiuni din acest grup se cere sa se stabileasca intentia directa ceruta expres de lege, prin precizarea scopului urmarit de catre faptuitor [de exemplu, cum­pararea de marfuri sau produse in scop de revanzare - art. 295 lit. a) C.pen. si in­frac­tiunea de concurenta neloiala, prevazuta de art. 301 C.pen., al carei element material se realizeaza "in scopul de a induce in eroare pe beneficiari").

5. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Avand in vedere ca infractiunile din prezentul capitol sunt infractiuni in­ten­tionate, in mod normal ele cunosc o desfasurare in timp, fiind intalnite atat actele prega­ti­toare, cat si tentativa.

Doar tentativa se pedepseste la unele dintre infractiunile prevazute in prezentul titlu, si anume inselaciunea la masuratoare, inselaciunea cu privire la calitatea mar­furilor, nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri.

In cazul acestor infractiuni, momentul consumarii coincide, de regula, cu momen­tul savarsirii faptei si al producerii prin aceasta a starii de pericol pentru relatiile economico‑sociale aparate prin lege. La unele din aceste infractiuni (inselaciunea la masuratoare sau cu privire la calitatea marfurilor, nerespectarea dispozitiilor privind operatiile de import sau export etc.), executarea se poate prelungi in timp si dupa con­sumare, in care caz suntem in prezenta unor infractiuni continue[1].

B. Modalitati. Majoritatea infractiunilor prevazute in Titlul VIII din Codul penal se pot realiza prin mai multe modalitati normative prevazute in mod cores­punzator in nor­mele de incriminare.

Aceste modalitati variaza, de regula, in functie de actiunile care constituie ele­men­­tul material, de felul obiectului material, iar in unele cazuri de condi­tiile care cons­­tituie cerinta esentiala a laturii obiective. Fiecareia dintre mo­dalitatile normative poate sa‑i corespunda o varietate de modalitati faptice.

C. Sanctiuni. In functie de gradul de pericol social pe care il prezinta, precum si de conditiile concrete de realizare, aceste infractiuni sunt sanctionate, in majo­ritatea cazurilor, cu pedeapsa inchisorii.

In cazul unor modalitati agravate ale infractiunilor, pedeapsa inchisorii ajunge pana la 20 de ani [la infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri prevazuta in art. 302² alin. (2) C.pen.].

In cazul pedepsei cu amenda, ca alternativa a pedepsei cu inchisoarea, limitele speciale ale acesteia care vor fi avute in vedere vor fi cele stabilite in Partea generala a Codului penal - art. 63.

Numai la una din infractiunile din aceasta grupa pedeapsa principala este insotita de pedeapsa complimentara a interzicerii unor drepturi [nerespec­tarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri prevazuta de art. 302² alin. (2) C.pen.].