Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Drept


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
Consimtamantul - formarea vointei juridice



Consimtamantul - formarea vointei juridice



1. Definitia

Pentru ca un act juridic sa ia fiinta si sa produca efecte, este absolut necesara existenta unei vointe care sa-l creeze, deoarece actul juridic este manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, adica de a crea, modifica, transmite sau stinge un raport juridic civil.

Sub aspect juridic, vointa este complexa, in structura sa intrand: consimtamantul si cauza sau scopul.


Formarea vointei juridice

Ceea ce ii determina pe oameni sa incheie acte juridice este nevoia lor de a-si satisface cerintele de ordin material si spiritual ale vietii cotidiene. Aceasta inseamna ca orice act de vointa urmareste realizarea unui anumit scop. Sub influenta nevoilor se formeaza motivele actiunilor omenesti, motivele constituind, asadar, elementul care-l indeamna pe om sa-si propuna anumite scopuri, iar scopul reprezinta ceea ce omul tinde sa realizeze. Tocmai aceasta trasatura a actiunii omenesti, de a urmari constient realizarea unui anumit scop, ne ingaduie sa denumim actiunea sa ca act de vointa.

In procesul psihologic de formare a consimtamantului distingem, prin urmare, mai multe etape, si anume: reflectarea nevoilor in constiinta, aparitia sub - impulsul lor - a motivelor care indeamna la actiune; deliberarea; interventia motivului determinant care este reprezentarea intelectuala a scopului principal, urmarit si, in fine hotararea de a incheia actul juridic necesar pentru implinirea scopului urmarit, adica pentru implinirea nevoilor care au constituit punctul de plecare al procesului psihologic de formare a vointei juridice. Pentru ca faptul psihologic sa devina fapt social, este necesar ca hotararea luata sa fie exteriorizata, astfel incat alte persoane sa aiba posibilitatea de a lua cunostinta de ea[1].

Doctrina juridica civila consacra doua principii ce guverneaza vointa juridica si anume principiul libertatii actelor juridice civile, cunoscut si sub numele de principiu autonom de vointa si principiul vointei reale, numit si principiul vointei interne.



De aici rezulta ca subiectele de drept civil sunt libere sa incheie orice acte juridice, dar respectand legea si bunele moravuri. Cu respectarea legii si a regulilor de morala, subiectele de drept civil pot sa dea actului juridic incheiat, continutul dorit de ele. Ele sunt, de asemenea, libere sa modifice sau sa puna capat actului juridic pe care l-au incheiat.

Pentru a produce efecte juridice, respectiv, pentru a crea, modifica, transmite sau stinge raporturi juridice de drept civil, vointa trebuie sa fie exteriorizata de forul interior al autorului ei. Cu alte cuvinte, vointa interna trebuie manifestata in exterior pentru a fi cunoscuta de alte persoane. Vointa juridica cuprinde, asadar, doua elemente: vointa interna (reala) si vointa declarata (exteriorizata). Pentru a putea da nastere la efecte juridice intre vointa interna si cea declarata trebuie sa existe o concordanta deplina. Exista insa cazuri in care nu exista concordanta intre vointa si cea interna, situatie in care se ridica problema careia dintre acesteia trebuie sa i se acorde prioritate.


3.Principiul libertatii (autonomiei) vointei juridice

Aceasta inseamna ca incapacitatile nu pot rezulta decit din lege; ele nu se prezuma. Cind incapacitatea de exercitiu este generala, incapabilul nu poate incheia personal nici un contract. Minorul care nu a implinit virsta de 14 ani nu are capacitate de exercitiu si drept urmare nu poate incheia, in principiu, contracte decit prin reprezentanul sau legal.


C. dimensiunea sociala, de raportare a individului la societate a fost inclusa in cuprinsul normei juridice prin referire la indatorirea de a nu incalca drepturile si libertatile celorlalti


59. Care dintre urmatoarele conditii este prevazuta de Constitutia Romaniei si este obligatorie pentru numirea in functia de judecator la Curtea Constitutionala a Romaniei?

A. sa aiba pregatire juridica superioara


60. Potrivit Constitutiei Romaniei, Curtea Constitutionala hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic, contestatii ce pot fi formulate de:

B. Guvern


61. Identificati dintre izvoarele dreptului mentionate mai jos pe cele care sunt izvoare formale ale dreptului constitutional roman

A. tratatele internationale


62. Identificati elementele componente ce pot face parte din continutul conceptului de Constitutie

C. Constitutia reglementeaza acele relatii sociale fundamentale care sunt esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterilor in stat




63. Ce trebuie sa intelegem prin suprematia Constitutiei?

A. o trasatura a constitutiei


64. Identificati o teorie referitoare la natura juridica a cetateniei:

A. teoria contractuala


65. Care din cauzele enumerate mai jos apreciati ca pot fi cauze ale aparitiei controlului constitutionalitatii legilor?

B. unele neconcordante dintre constitutie si lege se datoreaza rigiditatii exagerate ale unor constitutii si neobservarii regulilor de tehnica legislativa


66. Dupa criteriul temporal, controlul constitutionalitatii legilor se clasifica in:

B. control prealabil


67. Curtea Constitutionala emite decizii atunci cand:

B. se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau a altor acorduri internationale


68. In legatura cu natura juridica si cu conceptul drepturilor fundamentale, in literatura de specialitate s-au formulat mai multe teorii:

A. Teoria drepturilor naturale


69. Conceptul de libertate individuala cuprinde unul din urmatoarele elemente:

C. dreptul persoanei de a nu fi tinuta in sclavie si in alte forme de servitute


70. Identificati derogarile constitutionale de la inviolabilitatea domiciliului:

C. prevenirea raspandirii unei epidemii


71. Dreptul la greva include in continutul sau constitutional urmatorul element component:

B. salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice, sociale


72. Libertatea constiintei, ca libertate fundamentala, are un continut complex, ea incorporand mai multe aspecte, mai multe libertati:

A. libertatea constiintei este posibilitatea persoanei fizice de a avea si exprima in particular sau in public o anumita conceptie despre lumea inconjuratoare, de a impartasi sau nu o credinta religioasa


73. Precizati care una dintre regulile prevazute de textul constitutional in legatura cu intrunirile:

B. libertatea intrunirilor

74. Formulat simplu, prin art 53 din Constitutie, principiul restrangerii exercitarii unor drepturi sau al unor libertati, are totusi un continut complex, plin de semnificatii si aspecte juridice, printre care mentionam:

B. legea poate face acest lucru numai daca se impune pentru apararea unor valori sociale si umane care, prin functiile si importanta lor, pot legitima masurile restrictive



75. Una din formele structurii de stat este:

C. statul federativ


76. Principiul universalitatii, consacrat de Constitutia Romaniei, cuprinde in principal:

C. universalitatea, asa cum este prevazuta de art 15 din Constitutie, priveste drepturile, libertatile si indatoririle, fara deosebire de faptul reglementarii lor chiar prin textul constitutiei sau prin alte legi


77. Constitutia Romaniei stabileste un principiu de incontestabila actualitate, si anume prioritatea reglementarilor internationale, cu urmatorul continut:

A. interpretarea si aplicarea drepturilor si libertatilor cetatenesti se fac in concordanta cu prevederile tratatelor internationale la care Romania este parte


Libertatea economica are in continutul sau urmatoarele elemente componente:

B. garantarea, in conditiile legii, al liberului acces al persoanei la o activitate economica, libera intiativa si exercitarea acestora


79. Identificati actele supuse controlului de constitutionalitate:

A. legile


80. Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie, fiind prevazuta de art 1 alin 5 din Constitutie pentru ca:

A. Este un principiu fundamental


81. Care sunt categoriile de relatii sociale care formeaza obiectul de reglementare al dreptului constitutional?

B. relatiile specifice de drept constitutional


82. Precizati care dintre criteriile mentionate mai jos sunt folosite in literatura juridica pentru identificarea izvoarelor formale ale dreptului constitutional

B. criteriul continutului normativ


83. Cei care au adoptat constitutia scrisa au avut in vedere sa-i asigure acesteia o anumita stabilitate in timp, imprimandu-i o anumita rigiditate. Care dintre urmatoarele metode de rigidizare a fost folosita?

A. interdictia absoluta de modicare a constitutiei


84. Care dintre enunturile mentionate mai jos considerati ca reprezinta consecinte juridice ale suprematiei constitutiei?

A. consecinte juridice privind adoptarea, modificarea, abrogarea si suspendarea Constitutiei


85. Ce acte normative pot constitui obiect al controlului constitutionalitatii legilor?

A. acte normative cu forta juridica egala cu a legii

86. Controlul realizat in raport cu cei indreptatiti sa puna in miscare procedura controlului constitutionalitatii legilor determina urmatoarele forme de control:

A. controlul constitutionalitatii legilor se poate declansa de catre un numar restrans de organe ale statului



87. Un argument contra controlului judecatoresc al constitutionalitatii este:

B. dreptul recunoscut judecatorilor de a controla activitatea legiuitorului face din acestia o autoritate politica


88. Care dintre principiile enumerate mai jos considerati ca nu fac parte din categoria principiilor constitutionale aplicabile drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale:

C. functiile si demnitatiile publice pot fi ocupate de cetatenii romani, straini si apatrizi


89. Constitutia Romaniei stabileste conditiile in care se pot realiza retineri si arestari. In ce cazuri se pot realiza retineri si arestari?

A. retinerea sau arestarea unei persoane este permisa numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege


90. Dreptul la invatatura este un drept social-cultural, in continutul sau remarcandu-se o multitudine de elemente componente dintre care mentionam:

A. din punct de vedere juridic imbina libertatea cu obligatia


91. Dreptul de proprietate este un drept fundamental de traditie, acesta incluzand in continutul sau constitutional urmatoarele componente:

B. ocroteste si garanteaza in mod egal proprietatea privata, indiferent de proprietar


92. In formularea conceptului juridic de libertate a constiintei, in literatura de specialitate s-au formulat mai multe teorii si conceptii, si anume:

B. libertatea religioasa si libertatea constiintei sunt doua libertati diferite


93. Dreptul de asociere are una dintre urmatoarele trasaturi:

A. este un drept fundamental clasificat in categoria libertatilor de opinie, alaturi de libertatea constiintei si libertatea de exprimare


Identificati trasaturile generale ale puterii organizate statal:

B. puterea de stat este si exista numai ca o putere organizata


95. Evolutia formei de guvernamant a Romaniei a fost urmatoarea:


 

b.

domn, rege, presedinte




96. Constitutia Romaniei consacra un principiu de drept de incontestabila traditie, actualitate si justitie, si anume neretroactivitatea legii, ce se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. neretroactivitatea, ca principiu constitutional, este obligatorie pentru toate ramurile de drept, fara exceptie, nu numai pentru acelea care il prevad explicit


97. Prin generalitatea formularii sale, art 21 din Constitutie permite oricarei persoane accesul la justitie. Acest principiu include, in continutul sau, urmatoarele elemente:

C. garanteaza dreptul partilor la un proces echitabil


98. Formulat simplu, prin  nivel de trai  Constitutia consacra un drept fundamental cetatenesc, cu un continut complex, ce cuprinde urmatoarele aspecte juridice:

A. statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent


99. Identificati atributiile Curtii Constitutionale a Romaniei referitoare la controlul constitutionalitatii unor acte normative:

A. se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora


100. Identificati unul din efectele juridice ale deciziilor Curtii Constitutionale potrivit Constitutiei Romaniei si Legii 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale:

A. dispozitiile din legile, ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial, daca in acest interval Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei.


101. Care dintre urmatoarele entitati nu este subiect al raporturilor de drept constitutional?

B. organizatiile internationale neguvernamentale


102. Definirea regimului constitutional in sens formal presupune:

A. exteriorizarea ansamblului de reguli care reglementeaza organizarea si conducerea unui stat


103. Care dintre aspectele enumerate mai jos considerati ca este necesar sa fie cercetate pentru a stabili locul dreptului constitutional in sistemul de drept?

B. importanta relatiilor sociale reglementate de dreptul constitutional


104. Care dintre urmatoarele componente fac parte din conceptul de cetatenie?

C. dovedeste apartenenta la statul roman


Identificati unul dintre modurile de dobandire a cetateniei romane sub regimul Legii 21/1990 modificata si completata ulterior:

C. prin repatriere


106. Identificati principalele functii ale controlului constitutionalitatii legilor:

B. garanteaza separatia si echilibrul puterilor in stat


107. Controlul abstract, anterior, de constitutionalitate a legilor se exercita numai la sesizarea unor anumit subiecti prevazuti deConstitutie:

B. Avocatul Poporului

108. Un argument in favoarea controlului judecatoresc al constitutionalitatii legilor este:

B. Judecatorul, prin formatia sa, va judeca impartial daca legiuitorul a actionat in limitele competentei sale


109. Inviolabilitatile cuprind acele drepturi si libertati care prin continutul lor garanteaza:

A. viata, integritatea fizica si integritatea psihica a persoanei



110. Dreptul la aparare cuprinde urmatoarele elemente:

C. autoritatile competente au obligatia sa numeasca din oficiu un avocat pentru apararea persoanei, daca acesta nu-si alege un avocat, in conditiile expres prevazute de lege


111. Accesul la cultura este un drept fundamental nou care are in continutul sau urmatoarele componente:

A. este parte integranta a unui drept la educatie vazut intr-un sens mai larg


112. Vazuta in complexitatea continutului sau juridic, libertatea de exprimare este una dintre cele mai vechi libertati cetatenesti, care cuprinde urmatoarele elemente:

A. pot fi exprimate liber gandurile, opiniile, credintele si creatiile de orice fel


113. Formulat simplu, prin articolul 28 din Constitutie, secretul corespondentei are totusi un continut complex, plin de semnificatii si aspecte juridice, printre care mentionam:

B. nimeni nu poate retine, deschide, citi, distruge, sau a da publicitatii o corespondenta ce nu-i este adresata si nimeni nu are dreptul de a intercepta o convorbire telefonica sau sa divulge continutul unei convorbiri telefonice de care a luat cunostinta intamplator


114. Asociatiile de state cuprind:

C. confederatia de state


115. Precizati prin ce se deosebeste puterea de stat fata de puterea politica

A. puterea de stat este o parte institutionala a puterii politice


116. Egalitatea in drepturi este principiul constitutional care cuprinde, in esenta, sa unul dintre urmatoarele componente:

B. egalitatea in drepturi a cetatenilor fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, avere, origine sociala


117. Fidelitatea fata de tara are in continutul sau juridic:

B. aceasta indatorire apartine tuturor cetatenilor romani



118. Dreptul la un mediu sanatos are in continutul sau urmatoarele elemente componente:


Interzisul judecatoresc, adica persoana pusa sub interdictie, din cauza alienantei mintale sau a debilitatii mintale, nu are, de asemenea, capacitate de exercitiu, astfel incit, atita timp cit dureaza punerea sub interdictie nu poate incheia nici un fel de contracte. Contractul incheiat intimpul interdictiei este anulabil, chiar daca ar fi fost incheiat intr-un momnet de luciditate.

Hotarirea judecatoreasca de punere sub interdictie are ca efect transformarea incapacitatii de fapt, naturala si intermitenta a alienatului mintal sau a debilului mintal, intr-o incapacitate de drept, totala si continua, care inlatura, din punct de vedere juridic, capacitatea naturala din timpul intervalelor de luciditate.

Alienatul mintal sau debilul mintal, care nu a fost pus sub interdictie are deplina capacitate de exercitiu si de aceea, in momentele sale de luciditate, el poate incheia orice fel de contracte, ca o persoana capabila. Interesul distinctiei rezida din diferenta de probare in cazul anularii contractului; la primul se cere doar timpul la care s-a contractat, pe cind la cel de al doilea se cere si probarea incapacitatii sale de fapt, a starii de alienatie mintala in momentul incheierii actului, alienatul neinterzis fiind prezumat, pina la proba contrarie, a fi pe deplin capabil.




A se vedea: A. Ionascu, Drept civil. Partea generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1963,p. 79-80; Gh. Beleiu,op.cit.,p. 149; T. Pop, op.cit., p. 130-131



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright