Dezmembramintele dreptului de proprietate - modurile de constituire a uzufructului

Notiunea de dezmembraminte ale dreptului de proprietate

Prin dezmembraminte ale dreptului de proprietate intelegem acele drepturi reale care rezulta din separarea prerogativelor de care se bucura proprietarul

Dreptul de uzufruct

Prin dreptul de uzufruct se intelege acel drept real de folosinta pe care o persoana numita "uzufructuar" il exercita cel mult pana la incetarea sa din viata, asupra lucrurilor altuia, cu obligatia de a-i conserva substanta (art. 517 Cod civil).

Caracterele dreptului de uzufruct sunt urmatoarele:

a)      dreptul de uzufruct este un drept real;

b)      dreptul de uzufruct este un drept absolut;

c)      dreptul de uzufruct se bucura de un drept de urmarire si de preferinta;

d)      uzufructul este un drept de folosinta;

e)      uzufructul este un drept temporat;

Modurile de constituire a uzufructului

Dreptul de uzufruct se poate constitui prin vointa omului, prin lege si prin uzucapiune.

Uzufructul constituit prin vointa omului are loc atunci cand proprietarul, din proprie initiativa, incredinteaza folosinta lucrului sau unei alte persoane.

Uzufructul dobandit prin uzurcapiune,desi neprevazut in mod expres de lege, se poate constitui prin aplicarea regulilor referitoare la dobandirea proprietatii prin prescriptie achizitiva

Uzufructul legal se constituie in imprejurari exceptionale si are caracter temporar.

Drepturile uzufructuarului

Uzufructuarul are urmatoarele drepturi:

a)      sa ceara proprietarului sa-i dea bunul;

b)      sa culeaga fructele bunului, fara insa, a atinge substanta lucrului;

c)      sa se foloseasca de lucrul respectiv, conform intereselor sale;

d)      sa cedeze dreptul sau de folosinta altei persoane.

Obligatiile uzufructuarului

In timpul exercitarii dreptului de uzufruct, uzufructuarul are urmatoarele obligatii:

sa foloseasca lucrul ca un bun proprietar;

sa conserve substanta lucrului;

sa nu schimbe modul de folosinta a lucrului;

sa suporte cheltuielile de folosinta lucrului;

sa predea lucrul, la incetarea uzufructului, asa cum l-a primit;

Obligatiile proprietarului sunt:

Referat: Contract de leasing financiar Lucrare: Contract de inchiriere - model

sa nu stanjeneasca, in vreun fel, pe uzufructuar in exercitarea dreptului acestuia;

sa faca cheltuielile de mare importanta impuse de starea lucrului;

Modurile de stingere a uzufructului

Cauzele care duc la stingerea uzufructului sunt:

moartea uzufructuarului;

la expirarea termenului pentru care a fost instituit;

prin consolidare, adica prin dobandirea dreptului de proprietate asupra lucrului de catre uzufructuar;

prin prescriptie extinctiva;

prin pieirea totala a lucrului;

prin renuntarea uzufructuarului la dreptul sau;

prin decaderea din dreptul de uzufruct, care se pronunta de instanta de judecata, in urma actiunii formulate de proprietar, pe motiv de abuz in folosinta si intretinerea lui.

Dreptul de uz si de abitatie

Dreptul de uz si de abitatie sunt drepturi reale ce deriva din dreptul de uzufruct.

Dreptul de uz reprezinta dreptul unei persoane de a servi de un lucru si de a-i culege fructele in vederea satisfacerii nevoilor sale, precum si ale familiei sale.

Dreptul de abitatie este dreptul unei persoane de a folosi casa de locuit in scopul satisfacerii nevoilor lui de locuit si ale familiei sale.

Dreptul de servitute

Servitutile reprezinta sarcini impuse unui imobil pentru uzul si utilitatea altui imobil, care apartine altui proprietar.

Caracterul servitutiilor

Servitutea presupune existenta a doua fonduri:

a)      un fond imobil ce apartine unui proprietar si in folosul caruia se constituie servitutea, fond numit dominant;

b)      un fond aservit, constituit dintr-un fond imobil ce este proprietatea altei persoane si asupra caruia s-a stabilit sarcina servitutii.

Clasificarea servitutiilor

Servitutii naturale care se nasc din situatia lucrurilor, cum sunt: servitutea de scurgere a apelor naturale, de granituire, de ingradire si a izvorului.

Servituti legale, stabilite prin lege, de exemplu, servitutea referitoare la zidul ori santul comun, servitutea referitoare la interdictia de a construi sau de a planta pe un anumit teren.

Sevituti conventionale sunt acelea stabilite prin fapta omului. Legea prevede ca proprietarul este in drept sa greveze proprietatea sa cu orice fel de sarcini, cu conditia sa nu deranjeze ordinea publica.

Moduri de dobandire a servitutii:

prin titlu, in care includem: orice conventie si testamentul;

prin uzucapiune;

prin destinatia stabilita de proprietar.

Stingerea servitutilor

Exista mai multe modalitati de stingere a servitutilor:

imposibilitatea materiala;

confuziune, situatie in care cele doua fonduri, dominant si aservit, s-a unit;

neuzul;

pieirea lucrului aservit;

renuntarea la servitute din partea titularului dreptului;

a expira termenul, atunci cand s-a stabilit un astfel de termen;

cel ce a constituit servitutea a revocat-o.

Dreptul de superficie

Dreptul de superficie reprezinta dreptul de proprietate pe care il are o persoana denumita superficiar, asupra constructiilor, plantatiilor, sau lucrarilor ce se afla pe suprafata unui teren ce apartine altui proprietar.

Spre deosebire de dreptul de proprietate, dreptul de superficie prezinta urmatoarele particularitati:

a) dreptul de proprietate poate avea ca obiect bunuri de orice natura, pe cand dreptul de superficie poate avea ca obiect numai constructii si plantatii;

b) dreptul de proprietate confera titularului posesiunea, folosinta si dispozitia asupra bunului ce formeaza obiectul dreptului, pe cand dreptul de superficie, pe langa aceste prerogative, mai confera titularului sau si dreptul de folosinta privitor la terenul pe care se afla constructiilor si plantatiile.

Modurile de obtinere a dreptului de superficie sunt:

a)      pe cale conventionala sunt:

prin conventia dintre proprietarul unui teren, care permite superficiarului sa ridice o constructie, sau sa faca o plantatie pe terenul sau;

prin intermediul unui contract cand transmisiunea dreptului de superficie de la vechiul titular  la noul titular are loc pe cale acordului de vointa a ambelor parti;

prin atribuirea folosintei terenului de care stat persoanelor fizice sau juridice in scopul ridicarii unor constructii

b)      pe cale succesorala, dreptul de superficie se dobandeste prin testament sau prin lege.

c)      dreptul de superficie se mai poate dobandi si ca efect al unei posesiuni indelungate - ucucapiune

Cele mai frecvente modalitati de nastere a dreptului de superficie sunt contractul de inchiriere a unui imobil, in care s-a stipulat ca locatarul poate sa faca anumite adaugiri imobilului inchiriat si contractul de arenda al unor terenuri pe care arendasul face anumite constructii sau plantatii, asupra carora el dobandeste un drept de superficie.

BIBLIOGRAFIE

Beleiu Gheorghe "Drept civil roman",

Editura Sansa, 1983

Safta-Romano "Dreptul de proprietate privata si publica in Romania", Editura Grafix, Iasi, 1993

Statescu C. "Drept civil",

Universitatea Bucuresti, 1998