Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Drept


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
Drept penal partea generala - grile



Drept penal partea generala - grile


Drept penal  partea generala - grile


MULTIPLE CHOICE


1. Care sunt principalele caracteristici  ale dreptului penal roman?

a.

dreptul penal roman este o ramura de drept distincta care face parte din sistemul dreptului romanesc alaturi de alte ramuri de drept;


2. In ce an a fost adoptat Codul penal in vigoare al Romaniei?

c.

1969;


3. Sub ce denumire mai este cunoscut in literatura juridica straina dreptul penal ?

a.

drept criminal;


4. Care sunt functiile sau sarcinile pe care dreptul penal, ca instrument al politicii generale,  le indeplineste?

a.

asigurarea mijloacelor de prevenire a criminalitatii, care se realizeaza, in primul rand, prin incriminarea faptelor periculoase, iar in al doilea rand, prin amenintarea cu sanctiunile prevazute de lege;


5. Care sunt cele mai cunoscute scoli si curente care s-au impus in stiinta dreptului penal?

b.

Scoala pozitivista, Scoala apararii sociale, Scoala clasica.


6. Care sunt principiile de baza ale Scolii clasice?

c.

umanizarea pedepselor si a regimului de executare a pedepselor privative de libertate;


7. Care sunt principiile de baza ale Scolii pozitiviste?

a.

imaginea clasica a omului rezonabil este inlaturata, acesta devenind stapan pe actele sale si liber sa aleaga intre bine si rau;


8. Care sunt principiile de baza care guverneaza Scoala apararii sociale?

a.

protejarea societatii impotriva criminalitatii trebuie sa se realizeze prin masuri extrapenale, destinate sa neutralizeze delincventul (prin eliminare sau segregare ori prin aplicarea unor metode curative si educative);


9. Care sunt principiile de baza care guverneaza curentul tendintei neoclasice actuale in stiinta dreptului penal?

c.

sporirea severitatii pedepselor si limitarea posibilitatilor de individualizare judiciara


10. Care sunt intemeietorii stiintei dreptului penal roman?

c.

Ion Tanoviceanu si Vintila Dongoroz.



11. Cand a aparut primul Cod penal roman?

c.

1865;



12. Care sunt principiile care guverneaza Codul penal roman de la 1865?

a.

responsabilitatea morala a infractorului;



13. Codul penal roman de la 1937 mai era denumit:

c.

Codul penal Carol al II-lea;


14. Care sunt noutatile juridice pe care le aduce Codul penal roman de la 1937?

c.

introducerea de pedepse mai aspre;


15. Care sunt expresiile latine care guverneaza principiul legalitatii?

a.

nullum crimen sine lege, nullum poena sine lege, nullum judicium sine lege;


16. In ce consta principiul umanismului legii penale?

a.

intreaga reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale ale omului;


17. In ce consta principiul conform caruia infractiunea este unicul temei al al raspunderii penale?

b.

reprezinta o garantie a libertatii persoanei intrucat, fara savarsirea unei infactiuni, nu se poate antrena raspunderea penala a unei persoane;


18. In ce consta principiul individualizarii sanctiunilor de drept penal?

c.

presupune stabilirea si aplicarea sanctiunilor de drept penal in functie de gravitatea faptei savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatile de indreptare a acestuia


19. In ce consta principiul personalitatii raspunderii penale?

c.

contine regula potrivit careia atat obligatia ce decurge dintr-o norma penala de a avea o anumita conduita, cat si raspunderea ce decurge din nesocotirea acelei obligatii, revin persoanei ce nu si-a respectat obligatia, savarsind fapta interzisa, si nu alteia sau unui grup de persoane.


20. Care sunt izvoarele dreptului penal?

b.

legile speciale nepenale cu dispozitii penale;


21. Ce fel de lege este Constitutia Romaniei?

a.

legea fundamentala;


22. Care este structura normei penale  generale?

c.

ipoteza, dispozitia, sanctiuna;


23. Ce se intelege prin interpretarea legii penale?


a.

o operatiune logico-rationala ce se efectueaza cu ocazia aplicarii normei de drept si are drept scop aflarea vointei legiuitorului, exprimata in acea norma;


24. Cine realizeaza interpretarea oficiala autentica sau legala a legii penale?

b.

legiuitorul, in momentul in care adopta o lege si da explicatii, in continutul acesteia, cu privire la anumiti termeni, expresii sau situatii juridice care impun o interpretare unitara;


25. Cine realizeaza interpretarea neoficiala sau doctrinala a legii penale?

c.

oamenii de stiinta.


26. Cum poate fi interpretarea oficiala autentica a legii?

b.

contextuala si posterioara;


27. Cum poate fi interpretarea legii penale dupa metodele folosite?

b.

interpretare literala sau gramaticala, interpretare rationala sau logica, interpretare istorica


28. Care sunt rationamentele care se utilizeaza in cazul interpretarii rationale sau logice a legii penale?

a.

"a fortiori", "per a contrario", "reductio ad absurdum";


29. Ce intelegeti prin zona contigua a Romaniei?

c.

fasia de mare adiacenta marii teritoriale care se intinde de-a lungul marii pana la distanta de 24 mile marine, masurata de la liniile de baza;


30. In ce situatii, potrivit principiului teritorialitatii, o infractiune este considerata a fi savarsita pe teritoriul Romaniei si, ca atare, este aplicata legea penala romana?

a.

cand o infractiune este savarsita in totalitate pe teritoriul tarii noastre;


31. Care sunt principiile aplicarii legii penale in spatiu?

b.

principiul personalitatii legii penale, principiul realitatii legii penale, principiul universalitatii legii penale


32. Ce presupune principiul activitatii legii penale?

b.

legea penala este activa de la intrarea ei in vigoare si pana la iesirea din vigoare;


33. Care este momentul intrarii in vigoare a unei legi penale?

c.

la 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial;


34. Care este momentul initial al unei legi penale?

c.

momentul intrarii in vigoare.


35. Ce se intelege prin retroactivitatea legii penale?

c.

aplicarea prevederilor unei legi penale, a efectelor ei asupra unor fapte comise inainte de intrarea in vigoare a legii respective.


36. Care sunt situatiile prevazute de doctrina in care legea penala retroactiveaza?

a.

poate fi retroactiva legea penala de dezincriminare care prevede ca o anumita fapta sau anumite fapte nu mai constituie infractiuni;


37. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine in cursul urmaririi penale?

b.

se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala


38. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa condamnarea definitiva?

a.

pedeapsa nu se mai pune in aplicare sau, daca a inceput executarea, aceasta va inceta;


39. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca aceasta intervine in cursul judecatii?

c.

se va pronunta achitarea;


40. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa executarea pedepsei principale si complementare?

c.

inceteaza toate consecintele ce decurg din condamare, in aceasta situatie aparand o veritabila reabilitare;


41. In cazul caror legi se aplica principiul ultraactivitatii legii penale, consacrat de art. 16 C.penal?

c.

legilor penale temporare;


42. Care sunt criteriile dupa care se poate determina legea penala mai favorabila?

a.

dupa conditiile de tragere la raspundere penala;


43. Ce conditii se cer intrunite pentru aplicarea principiului personalitatii legii penale?

a.

faptuitorul sa fie cetatean roman sau o persoana fara cetatenie dar cu domiciliul in Romania;


44. Ce conditii trebuie indeplinite in mod obligatoriu pentru aplicarea principiului realitatii legii penale?

c.

infractorul sa fie cetatean strain sau persoana fara cetatenie, domiciliata in strainatate.


45. Ce conditii trebuie indeplinite pentru aplicarea principiului universalitatii legii penale?

a.

fapta sa fie prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita;


46. Ce fel de act este extradarea?

c.

politic, juridic, bilateral;


47. Cum poate fi extradarea in functie de pozitia pe care o are statul in realizarea acesteia?

b.

extradare activa si extradare pasiva;


48. Care sunt trasaturile raportului juridic penal?

b.

raporturile juridice penale iau nastere prin impunerea vointei statului si nu prin acord de vointa;


49. Care sunt subiectii raportului juridic penal?

c.

statul, persoanele fizice si juridice, ca destinatari ai normei penale;


50. Intre ce parti se naste raportul juridic penal adiacent?

b.

intre persoana vatamata si infractor;


51. Care drepturi si obligatii intra in continutul raportului juridic penal?

b.

obligatia destinatarului normei penale de a-si conforma conduita cu exigentele cerute de norma penala;


52. Cand se naste raportul juridic penal de conformare?

a.

din momentul intrarii in vigoare a normei cu caracter penal;


53. Cand se naste raportul juridic penal de conflict ?

c.

prin si numai prin savarsirea infractiunii.


54. In ce situatii se poate produce stingerea raportului juridic penal de conflict?

a.

prin cauze intervenite dupa pronuntarea unei hotarari judecatoresti penale definitive: decesul faptuitorului, prescriptia executarii pedepsei, gratierea, amnistia, etc.;


55. In ce situatii se poate produce stingerea raportului juridic penal de conformare?

b.

prin savarsirea faptei interzise, care da nastere raportului juridic de conflict;


56. Care sunt cele doua tipuri de raporturi juridice penale?

a.

raporturi juridice penale de conformare si raporturi juridice penale de conflict;


57. Ce alcatuiesc totalitatea raporturilor juridice penale?

b.

ordinea de drept penal efectiva;


58. Cui revine constatarea raportului juridic penal?

c.

instantelor de judecata;


59. Ce pozitie are statul in cadrul raportului juridic penal ?

a.

subiect dominant;


60. Care este intelesul juridic al notiunii de "fapte"?

b.

un act, o actiune sau inactiune care, prin natura lor sau prin urmarile produse, este susceptibila de a fi perceputa de simturile omului;


61. Care sunt factorii in functie de care pericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor?

a.

valoarea sociala careia i se aduce atingere;


62. Care sunt factorii in functie de care pericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor?

a.

persoana infractorului;


63. Care sunt cele doua forme sub care este cunoscut in stiinta dreptului penal si in practica legislativa pericolul social ca trasatura esentiala a infractiunii?

c.

pericol social generic sau abstract si pericol social concret.


64. Cine face evaluarea pericolului social generic sau abstract?

a.

legiuitorul, in momentul in care fapta periculoasa este incriminata in legea penala ca infractiune;


65. Cine face evaluarea pericolului social concret?

b.

instanta judecatoreasca, cu prilejul judecarii faptei;


66. Care sunt conditiile esentiale ce trebuie indeplinite pentru existenta faptei care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni?

a.

fapta savarsita sa aduca o atingere minima a valorilor sociale aparate de legea penala, adica sa nu se afecteze substantial existenta, fiinta si functionalitatea valorilor sociale ocrotite prin incriminarea faptei;


67. Care sunt criteriile de care trebuie sa tina seama organele judiciare atunci cand se pronunta cu privire la evaluarea pericolului social concret al faptei?

c.

scopul urmarit de faptuitor;


68. Care sunt cei doi factori ai vinovatiei, ca trasatura esentiala a infractiunii?

b.

constiinta si vointa;


69. Care sunt formele pe care le imbraca vinovatia, ca trasatura esentiala a infractiunii?

a.

intentia, culpa, intentia depasita;


70. Care sunt cele doua forme ale intentiei, ca forma a vinovatiei?

c.

intentia directa si intentia indirecta.


71. Ce este intentia supravenita?

c.

intentia care se naste in momentul comiterii faptei, in sensul ca infractorul prevede si urmareste un alt rezultat decat cel initial.


72. Care sunt cele doua modalitati principale sub care este cunoscuta, in doctrina si in legislatia penala, culpa?

a.

culpa cu prevedere sau usurinta si culpa simpla sau neglijenta;


73. Ce cuprinde praeterintentia?

b.

intentia si culpa, reunite;


74.

Care sunt formele pe care le imbraca obiectul infractiunii?

c.

obiectul juridic generic sau de grup, obiectul juridic specific, obiectul material sau obiectul direct ;


75. La ce serveste obiectul juridic specific?

c.

determinarea individualitatii unei infractiuni in cadrul unui grup de infractiuni.


76. Din ce este constituit obiectul juridic complex al infractiunii ?

a.

obiectul juridic principal si obiectul juridic secundar sau adiacent;


77. Care sunt, potrivit doctrinei penale, cele doua categorii de subiecti ai infractiunii?

b.

subiect juridic activ si subiect juridic pasiv;


78. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a putea deveni subiect activ al infractiunii?

a.

sa aiba implinita varsta de 14 ani, sa fie responsabila din punct de vedere juridic,  sa aiba libertate de vointa si actiune


79. Care sunt persoanele juridice care nu raspund penal?

b.

statul, autoritatile publice, institutiile publice


80. Care sunt termenii sau conditiile preexistente infractiunii?


a.

obiectul infractiunii, subiectii infractiunii, locul infractiunii, timpul infractiunii;


81. Care sunt subiectii infractiunii?

c.

subiectul activ si subiectul pasiv;


82. Care sunt trasaturile esentiale ale infractiunii?

c.

pericolul social al faptei, vinovatia si prevederea faptei in legea penala;


83. Unde sunt prevazute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplica infractorilor?

c.

numai in legi penale;


84. Ce conditii trebuie sa indeplineasca fapta care prezinta pericol social, pentru a constitui infractiune?

b.

sa fie o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cp. si pentru sanctionarea carora este necesara aplicarea unei pedepse;


85. Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni savarsite:

a.

instanta de judecata atunci cand solutioneaza cauza penala;


86. Ce fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni?

c.

fapta savarsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost indreptata, este lipsita in mod vadit de importanta iar prin continutul ei concret este

lipsita de pericol social;


87. Ce factori cuprinde vinovatia?

c.

doi factori, respectiv factorul volitiv si factorul intelectiv;


88. Cand exista vinovatie?

a.

cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau din culpa;


89. Cand exista intentie directa, ca forma a vinovatiei?

b.

faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste producerea lui, prin

savarsirea acelei fapte;


90. Cand exista intentie indirecta ca forma a vinovatiei?

b.

faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta producerea lui;


91. Cand exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei?

c.

faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea lui si socoteste fara temei, ca acest rezultat nu se va produce;


92. Cand xista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei?

a.

faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-1 prevada;


93. Cand exista  praeterintentia ca forma a vinovatiei?

c.

in situatia in care faptuitorul doreste si urmareste ori accepta producerea unor urmari periculoase, insa in realitate se produc, din culpa, urmari mai grave (pe care fie ca le-a prevazut, dar a socotit fara temei ca nu se vor produce ori nu le-a prevazut, desi putea si trebuia sa le prevada);


94. Ce constitutie obiect juridic al unei infractiuni?

b.

valorile sociale vatamate sau periclitate prin savarsirea faptei;


95. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoana fizica pentru a fi subiect  activ al unei infractiuni?

c.

sa aiba varsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a

decide libera si neconstransa asupra savarsirii infractiunii;


96. Cand  este persoana juridica subiect activ al infractiunii?

a.

infractiunea a fost savarsita in realizarea obiectului ei de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice si cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala;


97. Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni?

a.

statul;


98. Din ce este format continutul legal sau abstract al infractiunii?

a.

totalitatea elementelor, care, potrivit legii, ii atribuie unei fapte caracter penal;


99. Ce cuprinde continutul constitutiv al oricarei infractiuni?

c.

latura obiectiva si latura subiectiva a infractiunii;


100. Sub ce forma se poate manifesta elementul material al laturii obiective?

b.

unei actiuni sau inactiuni;


101. In ce consta actiunea?

a.

intr-o interventie activa a infractorului;


102. In ce consta inactiunea sau abstentiunea?

c.

intr-o atitudine a faptuitorului care nu face ceva ce legea penala impune sa faca.


103. Ce fel de infractiuni sunt acelea care au in continutul lor referiri la rezultatul produs?

a.

infractiuni materiale sau de rezultat;


104. Care sunt elementele raportului de cauzalitate?

c.

cauza si efectul;


105. Din ce este formata cauza, ca element al raportului de cauzalitate?

c.

actiunea sau inactiunea constienta a persoanei.


106. In ce se concretizeaza efectul, ca element al raportului de cauzalitate?

a.

urmarile ce s-au produs prin activitatea infractionala desfasurata;


107. In doctrina penala sunt cunoscute doua mari curente cu privire la raportul de cauzalitate. Ce teorie a fost formulata in cadrul celui de-al doilea curent, cunoscut sub denumirea de teza pluralista?

c.

teoria echivalentei conditiilor sau teoria conditiei sine qua non;


108. Care este elementul esential al laturii subiective?

a.

vinovatia;


109. Ce intelegeti prin latura subiectiva a unei infractiuni?

c.

atitudinea psihica a faptuitorului, alcatuita din elemente intelective, volitive si afective, care determina si insotesc actul fizic de executare.


110. Ce intelegeti prin latura obiectiva a unei infractiuni?

a.

activitatea persoanei fizice care, prin urmarile ei periculoase, vatama sau pune in pericol anumite relatii sociale aparate de normele dreptului penal;


111. Cand o infractiune are un continut agravat sau calificat?

b.

pe langa conditiile necesare pentru existenta ei in configuratia tipica, cuprinde si

alte circumstante de agravare;


112. Ce cuprinde latura obiectiva a unei infractiuni?

b.

elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate;


113. Ce se intelege prin "verbum regens'?

c.

elementul material al laturii obiective a infractiunii;


114. Cum se materializeaza urmarea imediata care se produce prin savarsirea unei infractiuni?

a.

fie intr-un rezultat, fie intr-o stare de pericol;


115. In cazul caror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate in dreptul penal?

c.

infractiunilor de rezultat;


116. Ce desemneaza mobilul unei infractiuni?

a.

desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la nasterea in mintea faptuitorului a ideii savarsirii unei infractiuni si care il determina sa o comita;


117. Ce desemneaza scopul savarsirii unei infractiuni?

b.

desemneaza finalitatea urmarita prin savarsirea faptei;


118. Care sunt cele doua perioade in care se desfasoara activitatea infractionala?

c.

perioada interna si perioada externa.


119. Care sunt principalele forme ale infractiunii intentionate?

a.

actele pregatitoare (preparatorii), tentativa, fapta consumata ;


120. Care sunt principalele modalitati prin care se realizeaza actele premergatoare in cazul savarsirii unei infractiuni?

b.

procurarea instrumentelor ce vor fi folosite la comiterea faptei;


121. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca activitatile desfasurate pentru a putea fi considerate acte premergatoare?

a.

sa se concretizeze printr-o activitate obiectiva, capabila sa creeze conditii favorabile pentru savarsirea infractiunii;


122. Cum pot fi actele pregatitoare?

b.

materiale si morale;


123. In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa?

b.

la infractiunile omisive;


124. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca tentativa pentru a se diferentia de actele premergatoare si de infractiunea consumata?

b.

punerea in executare a hotararii infractionale;


125. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita specificului elementului material?

a.

infractiunile continue, infractiunile omisive, infractiunile de obicei;


126. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita elementului subiectiv?

a.

infractiunile savarsite din culpa, infractiunile savarsite cu intentie depasita, infractiunile savarsite cu praeterintentie ;




127. Care sunt principalele forme ale tentativei?

b.

tentativa perfecta, tentativa intrerupta, tentativa improprie;


128. Care sunt conditiile desistarii?

b.

renuntarea la comiterea infractiunii sa se bazeze pe vointa libera a faptuitorului deci, din proprie initiativa;


129. Care sunt conditiile impiedicarii producerii rezultatului in cazul comiterii unei infractiuni?

a.

impiedicarea producerii rezultatului sa fie voluntara, sa fie expresia vointei libere a faptuitorului;


130. Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal?

c.

numai atunci cand Codul penal prevede expres acest lucru;


131. Ce faze cuprinde perioada externa a savarsirii unei infractiuni intentionate?

b.

faza actelor de pregatire, faza actelor de executare si faza urmarilor;


132. Care este teza adoptata de Codul penal roman in legatura cu regimul actelor preparatorii?

b.

teza neincriminarii actelor preparatorii;


133. La ce infractiuni nu este posibila tentativa?

a.

la infractiunile savarsite cu praeterintentie;


134. Cand se realizeaza tentativa perfecta?

a.

atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a

infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce;


135. Cand se realizeaza tentativa imperfecta?

b.

atunci cand faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii obiective a infractiunii, insa pe parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu poate fi dusa pana la capat;


136. Cand se realizeaza tentativa improprie?

c.

atunci cand infractiunea proiectata nu se consuma datorita caracterului inapt de a produce rezultatul al mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita faptului ca obiectul material lipsea din locul unde acesta credea ca se afla;



137. Cand se realizeaza tentativa relativ improprie?

a.

atunci cand prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savarsirea infractiunii este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret, in raport de conditiile existente, s-a

dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori in situatia cand obiectul material al infractiunii

lipsea in mod accidental din locul unde acesta stia ca se afla;


138. Cand se realizeaza tentativa absolut improprie?

b.

atunci cand mijlocul folosit prin natura lui nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor;


139. La ce infractiuni nu poate exista tentativa?

c.

la infractiunile de executare prompta;


140. In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa?

b.

in cazul infractiunii de obicei;


141. Cum se pedepseste tentativa?

b.

cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazut de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul

general al pedepsei;


142. Ce categorii de  infractiuni sunt susceptibile de forma fapt epuizat?

c.

infractiunile continue;


143. Ce categorii de  infractiuni sunt susceptibile de forma fapt epuizat?

b.

infractiunile continuate;


144. Cand nu se pedepseste tentativa?

c.

atunci cand faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a impiedicat producerea rezultatului mai inainte de descoperirea faptei;


145. Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal,

c.

numai atunci cand Codul penal prevede expres acest lucru;


146. Cand nu este posibila tentativa?

c.

la infractiunile savarsite din culpa;


147. Care sunt cele trei tipuri de infractiuni din cadrul unitatii naturale de infractiune in raport de natura actiunii sau inactiunii care constituie elementul material al infractiunii?

a.

infractiunea simpla, infractiunea continua, infractiunea deviata


148. Care sunt cele patru tipuri de infractiuni dn cadrul unitatii legale de infractiune?

a.

infractiunea continuata, infractiunea complexa, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei;


149. In ce moduri poate fi savarsita infractiunea deviata?

b.

aberatio ictus si error in personam (greseala faptuitorului sau eroarea faptuitorului)


150. Care sunt cele doua categorii de unitate de infractiune?

c.

unitate naturala si unitate legala de infractiune;


151. Cu ce forma de vinovatie pot fi savarsite infractiunile continuate:

c.

intentie.


152. Care este data savarsirii infractiunii continuate?

b.

data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni;


153. Ce este infractiunea complexa?

c.

infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala.


154. Ce este infractiunea continuata ?

a.

infractiunea prin care o persoana savarseste, la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni;


155. Cand se consuma infractiunea de obicei?

b.

in momentul ultimei repetari a faptei incriminate;


156. Care sunt conditiile necesare pentru existenta infractiunii continuate?

a.

existenta unei pluralitati de actiuni sau inactiuni savarsite la diferite intervale de timp;


157. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune?

c.

infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata;


158. Ce fel de infractiune este infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal?

a.

o infractiune continua;


159. Care este data savarsirii unei infractiuni continue?

b.

momentul la care a incetat actiunea/inactiunea infractionala;


160. Cand se epuizeaza o infractiune continua?

b.

in momentul incetarii actiunii/inactiunii infractionale;


161. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul gratierii in cazul savarsirii unei infractiuni continue?

b.

momentul epuizarii activitatii infractionale;


162. Care sunt formele unitatii legale de infractiune?

c.

infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei;


163. Cand se considera ca o infractiune este infractiune continuata?

c.

atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni;


164. Care este data la care se considera savarsita infractiunea continuata?

c.

aceea a comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii continuate;


165. In raport cu care moment al infractiunii continuate se calculeaza termenul de prescriptie a raspunderii penale?

a.

data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni;


166. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul amnistiei in cazul savarsiriiunei infractiuni continuate?

b.

data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni;


167. Care este momentul consumarii infractiunii progresive?

a.

momentul epuizarii rezultatului;


168. Care este momentul care se ia in calcul pentru stabilirea starii de recidiva in cazul savarsirii unei infractiuni continuate?

a.

momentul consumarii infractiunii;


169. Cand se considera ca o infractiune este infractiune complexa?

b.

cand in continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o actiune sau inactiune care constituie ea insasi o fapta prevazuta de legea penala;


170. Care este obiectul juridic al infractiunii complexe?

c.

un obiect juridic principal si un obiect juridic secundar;


171. Carei infractiuni ii este data denumirea de infractiune progresiva?

a.

acelei infractiuni a carei latura obiectiva dupa ce a atins momentul consumarii,. corespunzator unei anumite infractiuni, se amplifica fara interventia faptuitorului, fie prin

agravarea urmarii produse, fie prin producerea de noi urmari vatamatoare corespunzatoare unei infractiuni mai grave;


172. Ce fel de infractiune este jocul de noroc, infractiune prevazuta de art. 330 alin.2 Cp?

c.

o infractiune de obicei;


173. Care sunt formele sub care se poate prezenta concursul de infractiuni?

b.

concursul real si concursul formal;


174. Care sunt sistemele sanctionatorii cunoscute pentru concursul de infractiuni?

b.

sistemul cumulului aritmetic, sistemul absorbtiei, sistemul cumulului juridic;


175. Care este sistemul sanctionator pentru concursul de infractiuni consacrat si admis de Codul penal roman?

c.

sistemul cumulului juridic sau sistemul contopirii pedepselor.


176. Care sunt formele sau modalitatile recidivei?

c.

recidiva dupa condamnare si recidiva dupa executare, recidiva generala si recidiva speciala, recidiva mare si recidiva mica


177. Sub ce forme sau modalitati apare recidiva?

a.

recidiva temporara si recidiva perpetua, recidiva relativa si recidiva absoluta, recidiva teritoriala si recidiva internationala;


178. Ce presupune pluralitatea intermediara de infractiuni?

a.

sa existe o condamnare definitiva a infractorului pentru o infractiune savarsita anterior;


179. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni?

b.

concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara;


180. Cand exista concurs de infractiuni?

c.

atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica manifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte, inainte ca autorul acestora sa fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele;


181. Cand exista concurs real de infractiuni?

c.

atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele;


182. Cand exista concurs ideal de infractiuni:

b.

atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs intruneste elementele constitutive a mai

multor infractiuni;


183. Cum se va aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni atunci cand instanta a stabilit numai pedepse cu inchisoare?

b.

se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator se poate adauga un spor de pana la 5 ani inchisoare;


184. Cum se aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni, atunci cand instanta a stabilit o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda?

a.

se aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga amenda in totul sau in parte;


185. Cand trebuie savarsita infractiunea ce constituie al doilea termen al recidivei postcondamnatorie pentru a exista recidiva?

c.

atat inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia cat si in stare de evadare;


186. Cand exista recidiva postcondamnatorie?

a.

atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa

inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu

intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in

stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este

inchisoarea mai mare de un an;


187. Cand exista recidiva postexecutorie?

a.

cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa

inchisorii mai mare de un an;


188. Pentru existenta recidivei mari postcondamnatorii este necesar ca cel de al doilea termen sa-1 reprezinte o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, rezultata din:

c.

savarsirea unei infractiuni fie cu intentie fie cu praeterintentie;


189. Din ce este compus primul termen in cazul micii recidive postcondamnatorie?

c.

din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa inchisorii de pana la sase luni, pentru savarsirea unor infractiuni intentionate,


190. Ce este infractorul ?

c.

persoana care are calitatea de subiect de drept si care raspunde penal.


191. Care sunt formele pluralitatii de infractori?

a.

pluralitatea naturala (necesara), pluralitatea constituita (legala), pluralitatea ocazionala (participatia penala);


192. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru realizarea pluralitatii constituite sau legale?

a.

existenta unei grupari de doua sau mai multe persoane, in functie de natura si numarul infractiunilor planuite;


193. Care sunt felurile participatiei penale?

a.

participatia proprie si participatia improprie;


194. Care sunt conditiile necesare pentru existenta participatiei penale?

b.

sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala;


195. Care sunt formele participatiei penale propriu-zise sau perfecte?

a.

autoratul sau coautoratul, instigarea, complicitatea;


196. Care sunt infractiunile ce nu pot fi savarsite in coautorat?

a.

infractiunile omisive, infractiunile cu autor unic, infractiunile ce presupun un subiect calificat;


197. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta instigarii ca forma a participatiei penale?

a.

sa existe cel putin doi subiecti ai infractiunii (instigatorul si instigatul);


198. Care sunt principalele forme ale complicitatii?

b.

complicitatea anterioara si complicitatea concomitenta;


199. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru impiedicarea consumarii unei infractiuni de catre participanti, astfel incat aceasta sa poata constitui cauza de nepedepsire?

a.

sa se fi inceput executia faptei de catre autor;


200. Care sunt cele doua modalitati de realizare a participatiei improprii reglemetate de Codul penal roman?

a.

modalitatea intentie si culpa si modalitatea intentie si lipsa de vinovatie;


201. Cui ii este specifica contributia directa si nemijlocita la savarsirea faptei prevazuta de legea penala?

b.

coautorilor;


202. Ce constituie fapta persoanei care promite inainte de savarsirea infractiunii ca va tainui bunurile provenite din aceasta, dar dupa savarsirea ei, nu-si mai tine promisiunea?

a.

complicitate;


203. Ce constituie fapta persoanei care inainte de savarsirea infractiunii promite faptuitorului ca il va favoriza?

c.

complicitate;


204. Carei forme de participatie penala ii este specifica savarsirea faptei prevazute de legea penala de catre mai multi participanti cu aceeasi forma de vinovatie?

c.

participatiei proprii (propriu-zise);


205. Carei forme de participatie penala ii este specifica savarsirea faptei prevazute de legea penala de catre mai multi participanti cu forme de vinovatie diferite?

b.

participatiei improprii;


206. Cum trebuie sa fie atacul in cazul legitimei aparari prevazute de art. 44 alin. 2 C. pen.?

b.

material, direct, imediat si injust;


207. Impotriva cui trebuie sa fie indreptat atacul in cazul legitimei aparari?

c.

celui care se apara, altei persoane sau impotriva unui interes obstesc;


208. Ce pune in pericol atacul in cazul legitimei aparari?

b.

pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc;


209. Ce este legitima aparare?

c.

o cauza care inlatura in mod direct caracterul penal al faptei;


210. Ce este starea de necesitate?

a.

este o cauza care in mod direct inlatura caracterul penal al faptei;


211. Cine se afla in stare de necesitate?

b.

acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la un pericol

iminent care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a

altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public;


212. Cum trebuie sa fie pericolul pentru existenta starii de necesitate?

a.

iminent, inevitabil si sa ameninte una din valorile aratate in art. 45 alin.2 Cp.;


213. In ce consta temeiul admiterii starii de necesitate ca o cauza care inlatura caracterul penal al faptei?

c.

n aceea ca fapta nu este savarsita cu vinovatie;


214. De ce fapta prevazuta de legea penala savarsita in stare de necesitate nu constituie infractiune?

b.

nu este savarsita cu vinovatie;


215. Ce se inlatura prin constrangerea morala?

a.

caracterul penal al faptei;


216. Cum trebuie sa fie pericolul cu care se ameninta in cazul constrangerii morale?

b.

grav;


217. Cum trebuie sa fie fapta prevazuta de legea penala pentru a exista cazul fortuit?

b.

consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta de acesta;


218. Cum trebuie sa fie faptuitorul in momentul savarsirii faptei pentru ca iresponsabilitatea sa inlature caracterul penal al faptei?

c.

faptuitorul trebuie sa fie alienat mintal;


219. Cui trebuie sa se datoreze starea de incapacitate psihica in cazul iresponsabilitatii (cauza care inlatura caracterul penal al faptei)?

c.

alienatiei mintale ori altei cauze;


220. Cum trebuie sa fie betia pentru a fi cauza care inlatura caracterul penal al faptei savarsite in aceasta stare?

b.

accidentala si completa;


221. Ce este starea de betie completa si accidentala?

c.

o cauza care inlatura caracterul penal al faptei;


222. Ce constituie starea de betie accidentala, incompleta?

c.

de regula, o circumstanta atenuanta;


223. Care sunt categoriile de minori care nu raspund niciodata penal pentru savarsirea unei fapte prevazute de legea penala?

a.

minorii care nu au implinit varsta de 14 ani;


224. In ce conditii minorii ce au depasit varsta de 14 ani, dar nu au implinit 16 ani, care savarsesc fapte prevazute de legea penala, raspund penal?

c.

raspund penal numai daca au savarsit faptele cu discernamant;


225. Cand exista eroarea de fapt?

c.

faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei;


226. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?

a.

legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala;


227. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?

a.

cazul fortuit, iresponsabilitatea, betia accidentala (fortuita);


228. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?

c.

minoritatea faptuitorului, betia accidentala (fortuita), eroarea de fapt;


229. Cum se clasifica cauzele care inlatura caracterul penal al faptei dupa criteriul trasaturilor esentiale ale infractiunii asupra carora exercita o influenta preponderenta?

b.

cauzele care privesc pericolul social, cauzele care privesc prevederea in legea penala a faptei, cauzele care privesc vinovatia;


230. Care sunt conditiile privitoare la atac ce trebuie indeplinite pentru existenta legitimei aparari?

a.

atacul sa fie direct, material, imediat;


231. Cum trebuie sa fie atacul iminent sau imediat ?

a.

real, obiectiv si pe cale sa se desfasoare;


232. Cine se afla in stare de necesitate?

c.

acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau sau al altuia ori un interes general;


233. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii fizice?

a.

sa se comita o fapta prevazuta de legea penala;


234. Cum mai este denumita constrangerea fizica?

c.

forta majora;


235. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii morale?

a.

sa existe o actiune de constrangere savarsita de o persoana asupra psihicului unei alte persoane ;


236. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta cazului fortuit?

b.

fapta savarsita sa se datoreze unei actiuni sau inactiuni peste care s-a suprapus o anumita imprejurare care a produs rezultatul periculos;


237. Care este sursa imprejurarilor fortuite?

a.

fenomenele naturii;


238. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentu existenta starii de minoritate drept cauza care inlatura caracterul penal al faptei?

a.

fapta sa fie savarsita de un minor care nu indeplinieste conditiile legale pentru a raspunde penal;


239. Cum poate fi starea de betie, in functie de atitudinea persoanei care a dorit sau nu sa ajunga in stare de betie?

c.

betia fortuita, betia accidentala, betia voluntara;


240. Cum poate fi betia dupa gradul de intoxicatie cu alcool ori alte substante?

b.

betia completa si betia incompleta;


241. Cum trebuie sa fie betia, pentru ca starea de betie sa constituie o cauza care inlatura caracterul penal al faptei?

c.

betie accidentala si completa;


242. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de obiectul asupra caruia poarta?

a.

eroare de fapt principala si eroare de fapt secundara;


243. Cum poate fi eroarea de fapt dupa factorii care o determina?

b.

eroare prin ignoranta si inducerea in eroare sau amagirea;


244. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de posibilitatea de evitare a erorii?

c.

eroare vincibila (inlaturabila) si eroare invincibila (neinlaturabila);


245. Eroarea de drept inlatura caracterul penal al faptei?

c.

niciodata.


246. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca eroarea de fapt pentru inlaturarea caracterului penal al faptei?

b.

in momentul comiterii faptei, faptuitorul sa nu fi cunoscut sau sa fi cunoscut gresit existenta vreunei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei respective sau o circumstanta agravanta;


247. Care sunt conditiile privitoare la actiunea de salvare ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de necesitate?

a.

actiunea de salvare sa fie necesara pentru salvarea de la pericol a vietii, integritatii corporalesau sanatatii unei persoane, a unui bun important ori a unui interes general;


248. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de betie?

c.

starea de betie sa fie accidentala si completa, adica provocata independent de vointa faptuitorului;


249. Care este sursa imprejurarilor fortuite?

a.

starea maladiva a unei persoane;




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright