Legaturile dreptului familiei cu alte ramuri de drept

Data fiind complexitatea, in general, a raporturilor interumane si, in special, a celor ce se stabilesc in legatura cu familia, ele constituie obiect de reglementare pentru diferite ramuri ale dreptului, din multiple unghiuri de vedere, fara a se exclude unele pe altele. De aici si numeroasele legaturi ale dreptului familiei cu celelalte ramuri ale dreptului.

1. Legatura dreptului familiei cu dreptul constitutional

Principiile fundamentale ale familiei, astfel cum s‑a aratat deja, sunt enuntate in Constitutie, si anume: principiul egalitatii in drepturi a femeii cu barbatul [art. 48 alin. (1)]; protectia copiilor si a tinerilor (art. 45) etc. Codul familiei dez­volta apoi si concretizeaza aceste principii prin reglementari de amanunt.

2. Legatura dreptului familiei cu dreptul administrativ

Exista multiple legaturi ale dreptului familiei cu dreptul administrativ, indeosebi daca luam in considerare faptul ca o serie de organe ale administratiei publice au atributii incepand chiar cu actul incheierii casatoriei, ce are loc in fata ofiterului de stare civila. Am amintit deja, intr‑o sectiune anterioara, despre atributiile autoritatii tutelare, care suprave­gheaza modul in care se exercita ocrotirea parinteasca sau a celor in privinta carora s‑a instituit tutela.

Legatura dreptului familiei cu dreptul civil

Sustinerea ca intre dreptul familiei si dreptul civil exista numeroase apropieri rezulta din aceea ca dreptul familiei, ca ramura de sine statatoare in cadrul sistemului de drept, s‑a desprins din dreptul civil; Codul civil de la 1864 a reglementat raporturile de familie ca facand parte din ramura dreptului civil (art. 127‑460). De altfel, in unele legislatii, si in prezent, raporturile de familie sunt reglementate de dreptul civil.

Deseori, dispozitiile dreptului familiei se completeaza cu cele ale dreptului civil, ca, de pilda, reglementarile privitoare la: capacitatea sotilor si a copiilor, numele sotilor, actele de stare civila, regimul juridic al bunurilor comune sau proprii ale soti­lor. Actele juridice care se incheie in domeniul relatiilor de familie vor fi reglemen­tate, in masura in care Codul familiei nu cuprinde dispozitii speciale, de normele dreptului civil. In alte imprejurari, normele Codului civil se completeaza cu cele ale dreptului familiei, ca in domeniul rudeniei sau al succesiunii legale.

4. Legatura dreptului familiei cu dreptul procesual civil

Solutionarea litigiilor de familie se face de instantele de judecata, potrivit procedurii civile. Legatura dreptului familiei cu dreptul procesual civil este in mare masura asemanatoare cu cea care se stabileste cu dreptul civil. Normele dreptului procesual‑civil sunt cele prin intermediul carora se asigura realizarea normelor de drept material pe calea constrangerii judiciare, in cazul neindeplinirii lor, de buna­voie, de catre subiecte raportului juridic.

Cu toate acestea, in vederea ocrotirii mai eficiente a relatiilor de familie, exista si o serie de derogari de la procedura de drept comun. Astfel, sfera participantilor la proces este marita prin conferirea dreptului de a actiona in justitie unor organe care nu sunt titulare ale drepturilor sau ale obligatiilor deduse judecatii (de exemplu, autoritatea tute­lara, in cazurile prevazute de art. 44, 143 din Codul familiei etc.) sau prin recu­noas­terea dreptului de a intenta actiunea mamei minore, care, prin casa­torie dobandeste capacitate de exercitiu deplina chiar inaintea majoratului. In anumite imprejurari are loc o rasturnare a sarcinii probei, ca in caz de contestarea recunoasterii paternitatii de catre mama, de cel recunoscut sau descendentii acestuia, cand, potrivit dispozitiilor art. 58 C.fam., sarcina probei nu incumba acelora care au intentat actiunea, ci tatalui care a efectuat recunoasterea sau mostenitorilor sai. Anu­mite hotarari judecatoresti sunt exceptate de la regula autoritatii lucrului judecat, in sensul ca, schimbandu‑se elementele care au stat la baza primei hotarari judecato­resti, se va putea pronunta o noua hotarare privind acelasi obiect si intre aceleasi parti, provenind din aceeasi cauza, ca, de pilda, in materia pensiei de intretinere si a incredintarii mino­rilor pentru crestere si educare [art. 94 alin. (2), art. 42 si 44 din Codul familiei].

O procedura speciala, in ceea ce priveste competenta teritoriala a instantei de judecata, prezenta partilor la judecata, hotararea, termenul de apel, este instituita si in materia divortului. Nu vom insista in aceasta faza a expunerii cu amanunte, acestea urmand a fi prezentate in detaliu intr‑un capitol special.

5. Legatura dreptului familiei cu dreptul muncii

Unele dispozitii ale dreptului muncii vin a ocroti familia, interesele mamei si ale copilului. Astfel sunt prevederile din Codul muncii si legi speciale privind munca tinerilor si a femeilor, concediile de maternitate si pentru ingrijirea copiilor bolnavi, alocatiile de stat si alte prevederi din domeniul asigurarilor sociale etc.

6. Legatura dreptului familiei cu dreptul international privat

Normele dreptului international privat, reglementand raporturile juridice cu ele­mente de extraneitate, vizeaza si raporturi juridice specifice dreptului familiei, cum sunt: casatoria si divortul (art. 18‑24 din Legea nr. 105/1992), filiatia (art. 25‑33 Legea nr. 105/1992), obligatia de intretinere (art. 34‑35 Legea nr. 105/1992), ocro­tirea persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa (art. 36‑39 din aceeasi lege).

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

7. Dreptul familiei mai prezinta o serie de legaturi si cu dreptul financiar, penal si procesual‑penal.

Test de evaluare

In ce acte normative se regaseste reglementarea juridica a relatiilor de familie?

Enumerati si explicati pe scurt functiile familiei?

Care sunt categoriile sociale reglementate de dreptul familiei?

Enumerati si explicati pe scurt principiile generale ale dreptului familiei.

Cu ce ramuri de drept prezinta legaturi dreptul familiei?

Raspunsuri:

Reglementarea juridica a relatiilor de familie, respectiv a celor rezultate din casatorie, din afara casatoriei si din adoptie, precum si a relatiilor asimilate cu cele de familie este cuprinsa in Codul familiei si in legi speciale.

2. Functiile familiei sunt urmatoarele: cea de perpetuare a speciei, cea educativa, cea economica si cea de solidaritate familiala. Astfel, intrucat omenirea este de neconceput fara perpetuarea continua a speciei umane, aceasta functie are un caracter primordial in raport cu celelalte.

Pe de alta parte, familia nu numai ca da copilului primele notiuni despre conduita, morala, bine si rau, dar imprima personalitatii sale in formare reguli si deprinderi, principii ce constituie fundamentul pe care apoi se cladeste personalitatea omului matur.

Parintii sunt datori sa creasca copilul ingrijind, pe langa sanatatea si dezvoltarea lui fizica, si de educarea, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia in raport de insusirile lui (art. 101 C.fam.).

Functia economica isi gaseste aplicatiunea in regimul comunitatii de bunuri al sotilor, precum si in obligatia legala de intretinere in anumite cazuri speciale.

Se considera ca, din legatura biologica, din comunitatea de viata a mem­brilor familiei, precum si din afectiunea naturala ce exista intre ei se naste solidaritatea familiala, care este de ordin afectiv, etic.

Urmatoarele categorii de relatii sociale sunt reglementate de dreptul familiei:

a) relatiile de casatorie, vizate fiind nu numai incheierea acesteia, dar si cele legate de desfiintarea si desfacerea casatoriei, precum si raporturile personale si patrimoniale dintre soti.

b)raporturile rezultate din rudenie, facand cuvenita distinctie intre rudenia de sange si cea civila, rezultata din adoptie.

c) relatiile cu privire la ocrotirea parinteasca rezida in totalitatea drepturilor si a obli­gatiilor pe care parintii le au pentru realizarea intereselor personale si patrimo­niale ale copiilor, precum si cele relative la cresterea si educarea lor. Codul familiei reglementeaza aceasta institutie in art. 97‑112.

d) Mai exista unele relatii care, prin asimilare cu relatiile de familie, formeaza, de asemenea, obiect de reglementare al dreptului familiei. In aceasta categorie se includ: obligatia de intretinere intre fostii soti, la care se refera art. 41 C.fam.; obligatia de intretinere intre sotul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot si acel copil, la care se refera art. 87 C.fam.; raporturile care se nasc in legatura cu plasa­mentul la care se refera Legea nr. 272/2004. Tutela, interdictia si curatela, de care Codul familiei se ocupa in art. 113‑157, desi fac parte din ramura dreptului civil, fiind studiate in capitolul referitor la "Per­soane", au si ele stranse legaturi cu raporturile de familie.

4. Principiile generale ale dreptului familiei sunt:

a) Principiul monogamiei (art. 5 C.fam.) Acest principiu consta in posibilitatea de a incheia o casatorie numai de catre persoanele necasatorite, legiuitorul stabilind ca "Este oprit sa se casatoreasca barbatul care este casatorit sau femeia care este casatorita." Incalcarea lui este sanctionata cu nulitatea absoluta a celei de a doua casatorii incheiate de aceeasi persoana.Incheierea unei noi casatorii de catre o persoana care este deja casatorita este considerata infractiune, in temeiul dispozitiilor art. 303 C.pen.

b)Acest principiu consta in posibilitatea de a incheia o casatorie numai de catre persoanele necasatorite, legiuitorul stabilind ca "Este oprit sa se casatoreasca barbatul care este casatorit sau femeia care este casatorita." Considerandu‑l atat de evident in traditia acestui popor, principiul monogamiei nici nu mai este amintit de catre toti autorii. Fiind formulat expres de catre legiuitor, el trebuie, evident, cuprins in categoria principiilor. Incalcarea lui este sanctionata cu nulitatea absoluta a celei de a doua casatorii incheiate de aceeasi persoana.Incheierea unei noi casatorii de catre o persoana care este deja casatorita este considerata infractiune, in temeiul dispozitiilor art. 303 C.pen.

c)  Principiul casatoriei liber consimtite intre soti. Ratiunea care a justificat instituirea acestui principiu a fost aceea ca incheierea casatoriei sa aiba ca unic temei sentimentele de dragoste si de pretuire dintre soti. Aceasta inseamna ca, la incheierea casatoriei, sotii isi vor manifesta liber consimtamantul, fara vreo ingradire.

d) Principiul ocrotirii casatoriei si familiei, mamei si copilului. Principiul este formulat chiar in dispozitiile art. 1 alin. (1) C.fam., aratandu‑se ca "In Romania statul ocroteste casatoria si familia.             Ocrotirea casatoriei si a familiei, apararea intereselor mamei si ale copilului se realizeaza prin toate dispozitiile Codului familiei privitoare la: incheierea casatoriei, liberul consimtamant al sotilor, egalitatea in drepturi a sotilor, obligatia de intretinere pe care sotii o au unul fata de celalalt, stabilirea filiatiei fata de mama sau fata de tata, obligatia de intretinere. La toate acestea se adauga si dispozitiile din legile speciale referitoare la adoptie.

e) Principiul egalitatii in drepturi si in obligatii a sotilor.Acest principiu deriva din egalitatea deplina a femeii cu barbatul in toate dome­niile vietii sociale, egalitate ce este consacrata de Constitutia Romaniei. Si in raporturile patrimoniale ale sotilor isi face aplicatiunea acelasi principiu al egalitatii. Parintii au aceleasi drepturi si indatoriri raportat la copiii lor minori (art. 97 C.fam.) si, de asemenea, toate masurile privind persoana si bunurile copiilor se iau de catre parinti in comun, potrivit art. 98 C.fam. Sotii au obligatii egale in ce priveste intretinerea copiilor si isi datoreaza, totodata, reciproc intretinere, in caz de nevoie (art. 86 si art. 89 C.fam.).

Ultimul principiu despre care am facut vorbire rezulta din cuprinsul dispozitiilor art. 2 C.fam., legiuitorul statuand ca "membrii familiei sunt datori sa‑si acorde unul altuia sprijin moral si material". Expresia practica a acestuia se regaseste, in special, in masurile stabi­lite privind obligatia sotilor de a contribui la cheltuielile casniciei, precum si in cele relative la bunurile comune ale acestora.

5. Dreptul familiei prezinta legaturi cu dreptul constitutional, cu dreptul administrativ, cu dreptul civil, procesual civil, dreptul munii, dreptul international privat, dreptul financiar, penal si procesual-penal.

Bibliografie:

1.Al. Bacaci, V. Dumitrache, C. Hageanu, Dreptul familiei, Ed. All Beck, Bucuresti, 2006.

2.I.P. Filipescu, A.I.Filipescu,Tratat de dreptul familiei, Editura All Beck, Bucuresti, ed. a VII-a