Ordinea publica si frauda la lege - cazuri in care legea straina competenta nu se aplica

Generalitati.

Aplicarea legii straine gasita conform normelor conflictuale poate fi refuzata de instanta de judecata daca forul considera ca legea straina contravene principiilor fundamentale ale ordinii juridice a tarii forului sau daca a devenit competenta prin frauda.

Art.8 "aplicarea legii straine se inlatura intr-una din situatiile" :

daca incalca ordinea publica de DIP roman

daca a devenit competenta prin frauda. In cazul inlaturarii legii straine se aplica legea romana.

Ordinea publica

Notiune.

In DIP, derogarea de la aplicarea legii straine are un caracter exceptional.

Marea parte a doctrinei moderne este de acord ca nu se poate stabili concret continutul de ordine publica in DIP.

Asa fiind, instanta de judecata va stabili pentru fiecare caz in parte daca legea straina normal competenta, contravene sau nu oridinii publice de DIP din tara forului.

Se admite totusi ca notiunea de ordine publica in DIP intra acele norme fundamentale pentru sistemul de drept al instantei care nu permit aplicarea regulilor straine, desi acestea din urma sunt competente conform normelor conflictuale ale forului.

Exceptia de ordine publica apare in DIP ca un instrument de protectie a ordinii juridice interne impotriva aplicarii legii straine care ar putea astfel compromite interesele vitale ale tarii forului.

Elementele specifice ale ordinii publice in DIP.

Ordinea publica apare ca un corectiv exceptional in aplicarea legii straine, intrucat desi legea straina este competenta ea nu se va aplica.

D.p.d.v procedural ea se concretizeaza printr-o exceptie de fond, invocate de orice persoana interesata sau chiar din oficiu.

Daca exceptia de ordine publica este admisa se inlatura producerea efectelor legii straine normal competente in tara forului. Aceasta situatie nu afecteaza legea straina in fiinta ei.

Ordinea publica in DIP determina aplicarea in mod subsidiar a legii forului.

Caracterele ordinii publice in DIP.

1) Ordinea publica de DIP are un caracter variabil :

in timp deoarece difera din punct de vedere al continutului in cadrul aceluiasi sistem de drept.

Ex : fie legea straina care inainte contravenea ordinea publica a forului devine dupa modificare conforma acesteia, fie legea straina care inainte nu era conforma ordinii publice sa devina astfel.

in spatiu deoarece se interpreteaza prin prisma dreptului roman.

Ex : in unele tari nu se admite desfacerea casatoriei prin divort. Conform art.22 din legea 105 : daca unul dintre soti este cetatean roman, iar celalat cetatean strain pentru care divortul este admis, se va aplica legea romana.

2) Caracter actual - se ia in considerare continutul ordinii publice din momentul litigiului, daca in perioada cuprinsa intre nasterea raportului juridic si ivirea litigiului, continutul ordinii publice se schimba.

Comparatie intre ordine apublica si alte institutii juridice.

1. Ordinea publica de DIP si ordinea publica de drept international

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

Asemanari :

d.p.d.v. al scopului, ambele urmaresc protectia juridica ale statelor member ale forului ;

dupa izvor, au acelasi izvor si anume dreptul international

d.p.d.v al finalitatii, inlatirarea aplicarii unei legi.

Ex : pentru ordinea publica din DIP, legea straina nu-si produce efectele, iar pentru ordinea publica din dreptul international se cenzureaza actele juridice legal incheiate care au putere de lege pentru parti.

Deosebiri :

d.p.d.v al functiei : ordinea publica de drept international stabileste limitele principiului libertatii conventionale ; ordinea publica de DIP indica limitele aplicarii legii straine in statul forului ;

dupa sferele celor 2 notiuni : nu toate normele de ordine publica in dreptul international sunt de ordine publica in DIP. In schimb toate normele de ordine publica din DIP pastreaza acelasi caracter si in dreptul international

2. Ordinea publica si normele de aplicatie imediata.

Asemanari :

ambele au menirea de a apara principiile fundamentale ale forului ;

finalitatea este aceeasi, neaplicarea legii straine si aplicarea legii forului.

Deosebiri :

ordinea publica de DIP presupune in prealabil o lege straina si apoi invocarea exceptiei de ordine publica;

Norma de aplicatie imediata intervine fara a se desemna legea straina intrucat se presupune ca raportul juridic exprima interese sociale atat de importante ca nu se poate aplica decat "lex fori".

Cu alte cuvinte "ab initio" desemnarea legii straine este exclusa, iar conflictul de legi este exclus.

Efectele invocarii ordinii publice de DIP.

Art.8 din legea 105 rezulta ca ordinea publica in DIP are 2 efecte :

un efect negativ, legea straina este inlaturata ca aplicare ;

un efect pozitiv, in locul legii straine se aplica legea romana.

Frauda la lege

Notiune :

Vechiul adagio strain "fraus omnia corumpit" este inlaturat in toate disciplinile juridice.

Operatiunea prin care partile unui raport juridic uzand mijloacele legale de DIP isi creeaza in mod voit conditiile pentru a se sustrage de sub incidenta legii normal competente, recurgand la dispozitiile altei legi convenabile lor.

Conditiile fraudarii legii in DIP :

Structura fraudei la lege este alcatuita din 2 elemente :

un element material, care se refera la schimbarea punctului de legatura;

un element intentional, evitarea aplicarii legii normal competente.

Pentru a exista frauda la lege in DIP se cer a fi indeplinite cumulative 4 conditii :

1) schimbarea voluntara si frauduloasa a punctului de legatura. Aceasta conditie este valabila numai pentru pactele de legatura variabile. Ex: schimbarea cetateniei, domiciliului.

2) utilizarea unor mijloacelor care prin ele insele sunt licite. Ex : persoana juridica schimba sediul in alt stat decat cel initial

3) intentia frauduloasa ori de cate ori partile utilizeaza norma conflictuala in scopul de a se sustrage legii normal competente. Partile creaza in mod voit conditii care sa duca indirect la incalcarea normei conflictuale a forului prin determinarea acestei norme de la scopul ei firesc.

4) rezultatul obtinut prin interventia partilor sa fie illicit, in sensul ca datorita acestei interventii se ajunge la un rezultat care contravene normei conflictuale competente.

Moduri de fraudare a legii in DIP:

1.In materia statutului persoanei fizice si al persoanei juridice.

Ex : prin schimbarea cetateniei in scopul evitarii unei incapacitate prevazute de legea nationala sau a unei interdictii cu privire la divort, in material stabilirii filiatiei unui copil din afara casatoriei.

Speta Bauffremont (beau froid monde).

Printesa Bauffremont divorteaza pentru a se casatori cu Bibescu. Legea franceza interzice divortul. Ea si-a schimbat cetatenia, avand aceeasi cetatenie ca si BIbescu. Legea franceaza a considerat ca schimbarea cetateniei s-a facut in frauda legii franceze si a constat : nulitatea divortului si nulitatea casatoriei cu printul BIbescu.

Speta Bertola.

Cetateni italieni cu domiciliul in Bucuresti. Au introdus actiunea de divort care a aplicat lex patriae si a respins actiunea pentru ca legea italiana interzicea acest lucru. Pentru a divorta, cei doi soti Bertola au renuntat la cetatenia italiana si astfel au devenit apatrizi. S-au adresat instantei romane in calitate de apatrizi si facandu-se aplicarea dispozitiilor de DIP roman (art.2 alin.2 C.civ) s-a aplicat legea romana a domiciliului.

Speta Mihaescu.

O femie cetatean roman a nascut in Franta un copil din afara casatoriei. Actiunea in stabilirea paternitatii a fost adresata instantei franceze. (legea franceza admitea o astfel de actiune spre deosebire de legea roaman care declara inadmisibila o asemenea actiune). Instanta franceza a facut aplicarea legii personale a copilului si a respins actiune. Mama copilului a obtinut cetatenie franceza pentu copil inainte ca procesul sa ajunga inaintea instantei superioare. Instanta franceza admite actiunea, avand in considerare ca atat paratul cat si reclamantul sunt cetateni francezi.

2. In material statutului real : prin schimbarea locului bunului dintr-un stat in altul.

3. In privinta actului juridic : prin schimbarea locului incheierii actului ; prin schimbarea locului executarii obligatiilor.