SUBIECTII DREPTULUI
INTERNATIONAL PUBLIC
O problema de asemenea controversata in
literatura juridica de specialitate o constituie si cea a
subiectilor dreptului international public.
Totalitatea autorilor este de acord cu faptul
ca statele sunt astfel de subiecte de drept. Ca entitate care
participa la relatiile internationale, statul poseda toate
acele atribute care ii confera capacitatea de a incheia in mod valid
acorduri internationale, de a formula, prin mijloacele sale specifice
necesitatea reglementarii unor domenii ale vietii internationale,
inclusiv pe calea normelor juridice. In acest sens, statul este un subiect
originar al dreptului international public, cu capacitate deplina.
Afirmam acest lucru gandindu-ne la capacitatea de a-si asuma
totalitatea drepturilor si obligatiilor prevazute de normele de
drept international public. Aceasta calitate decurge in mod firesc
din independenta si suveranitatea statelor respectiv din capacitatea
lor de a-si manifesta vointa in mod independent, fara nicio
presiune din afara; exclusiv pe baza procedurilor de drept intern care
reglementeaza organele si rolul in care statul in cauza poate
participa la relatiile internationale. Aceste considerente sunt
adevarate indiferent de tipul de stat la care ne referim, tipuri care vor
fi analizate mai jos, in capitolul special consacrat statelor.
O alta categorie de subiecte de drept
international este constituita din -organizatiile
internationale cu caracter guvernamental. Paleta acestor organizatii
este deosebit de larga avand insa cateva caracteristici comune. In primul
rand, aceste organizatii sunt infiintate de catre state sau
organizatii similare, pentru a desfasura activitati
care intereseaza comunitatea internationala, deci majoritatea
statelor lumii. In aceasta calitate
aceste organizatii sunt chemate nu numai sa coordoneze
activitatea internationala in domeniu ci si sa faca
propuneri in vederea codificarii dreptului international, sub egida
lor asemenea organizatii avand loc numeroase reuniuni internationale
de profil.
Calitatea de subiect de drept international a
acestor organizatii se bazeaza pe intentia statelor care le-au
fondat si nu pe independenta si suveranitatea lor care sunt
atribute exclusiv statale. Tot referitor la aceste organizatii trebuie
sa facem precizarea ca ele au o capacitate de folosinta
limitata de obiectul de activitate delimitat prin actul constitutiv statut.
Exemple tipice de astfel de organizatii sunt O.N.U. si organizatiile
din sistema acesteia, cu titlu exemplificativ putand fi enuntate UNESCO,
OMS, PNUD, etc.
In sfarsit o a treia categorie de subiecte de
drept international public este constituita din popoarele si
natiunile care lupta pentru afirmare nationala,
independenta si suveranitate. Capacitatea acestora de a
participa ca subiecte de drept la relatiile internationale
rezida in dreptul lor de autodeterminare, independenta si
suveranitate, drepturi inalienabile si care nu pot fi, contestate de
nimeni. Este evident ca in cazul acestor subiecte, drepturile de care
beneficiaza au un caracter tranzitoriu si limitat. In aceeasi categorie
putem include si insurgentii sau beligerantii dintr-un
razboi civil, daca acestia au ca si obiective tocmai afirmarea
nationala independenta si suverana a populatiei pe
care o reprezinta.
In literatura juridica de specialitate s-au
exprimat si alte opinii, in sensul ca ar mai exista si alti
subiecti ai dreptului international public, cel mai des exemplu fiind
cel al persoanelor fizice, datorita responsabilitatii
internationale care le pot reveni acestora, ne gandim in speta
la crimele de razboi sau impotriva umanitatii. Apreciem in
consens cu alti autori, si in baza unor argumente
asemanatoare ca aceasta opinie nu poate fi acceptata.
O persoana fizica nu va putea niciodata sa incheie acorduri
internationale de putere, sa isi asume drepturile si
obligatiile internationale prevazute de normele juridice
adiacente acestor raporturi. Imprejurarea ca exista o
responsabilitate internationala, nu modifica aceasta stare
de lucruri.
