Memorarea datelor unei baze de date

Memorarea datelor unei baze de date

Nivelul la care se face gestionarea informatiilor de catre sistemele de operare actuale este nivelul fisier. Dupa continut, fisierele se impart in mai multe clase:

Directoare sunt fisierele care contin informatii despre alte fisiere; cu ajutorul directoarelor se pot construi structuri arborescente care permit accesul la oricare fisier din sistem, plecand de la directorul initial (radacina); orice nod interior al arborelui de structura corespunzator fisierelor este un director; ele nu sunt frunze in arborele de structura;

Fisierele de date contin informatii ce pot fi prelucratede programe; ele sunt frunze in arborele de structura;

Fisierele text contin informatii alfanumerice de informare a utilizatorilor sau diferite documente memorate in sistem;

Fisierele cod sursa contin programe scrise intr-un limbaj de programare;

Fisierele cod obiect contin programe compilate;

Fisierele executabile contin programe ce pot fi lansate in executie; un caz particular il reprezinta fisierele de comenzi, care contin o succesiune de comenzi ale sistemului de operare sau lansari de late programe.

Principalele caracteristici  ce definesc un fisier sunt:

Numele fisierului

Tipul fisierului

Lungimea fisierului

Locul de memorare

Modul de acces

Data crearii sau a ultimei modificari

Tipul acestor informati si modul lor de reprezentare difera

de la un sistem la altul.

Elementele componente ale unui fisier sunt inregistrarile. Fiecare inregistrare contine informatiile corespunzatoare unui obiect de tipul celor pentru care s-a construit fisierul. Fiecarei informatii ii corespunde un tip, un domeniu de valori posibile, o lungime de reprezentare si o pozitie de inregistrare. Toate acestea definesc un camp al inregistrarii. Structura inregistrarilor este descrisa de formatul inregistrarii asociat fiecarui fisier.

Operatiile curente cu un fisier se reduc, de cele mai multe ori, la patru tipuri:

Inserare

Stergere

Modificare

Cautare

Inserarea presupune introducerea unei noi inregistrari; stergerea presupune eliminarea unei inregistrari; modificarea presupune schimbarea unor valori ale unor campuri de inregistrare.

Aceste operatii nu schimba modul de organizare si modul de acces asociate fisierului. Cautarea presupune determinarea unor valori, localizarea unor valori sau o combinatie a lor, in functie de anumite proprietati pe care trebuie sa le indeplineasca.

Unitatea de transfer de informatii intre fisier, memorat pe un mediu si memoria interna este blocul. Lungimea unui bloc este de obicei o putere a lui 2 cuprinsa intre 2⁹ si 2¹² octeti. Fiecaru bloc i se asociaza o adresa. Un bloc poate sa contina una sau mai multe inregistrari. O inregistrare nu se poate memora in mai mult de un bloc (de obicei), cu exceptia inregistrarilor cu lungimi mai mari decat lungimea blocului, dar in acest caz nu pot aparea informatii pentru doua inregistrari diferite in acelasi bloc.

Inregistrarile pot fi localizate in mai multe feluri:

prin adresa absoluta pe mediul de memorare, care se face indicand cilindrul, pista, sectorul si adresa in sector a inceputului inregistrarii;

prin indicarea numarului asociat inregistrari in cadrul fisierului;

prin indicarea distantei inceputului inregistrarii fata de inceputul fisierului;

prin indicarea blocului si a adresei relative in bloc.

Referirea inregistrarilor se poate face prin oricare din metodele de adresare de mai sus. Un alt mod de adresare este prin intermediul valorilor unor campuri ale inregistrarilor, de cele mai multe ori ale campurilor corespunzatoare cheilor.

Performantele unui sistem depind in mare masura de timpul necesar accesului la bloc. Acest timp este detrminat de caracteristicile fizice ale sistemului de calcul, de sistemul de operare folosit, de limbajul de programareutilizat si de modul de organizare a fisierului.

Pentru gestionarea blocurilor si a inregistrarilor in blocuri, fiecrae bloc are la inceput o eticheta care poate sa contina numarul inregistrarilor ocupate, biti de ocupare, biti de stergere, alte informatii ce permit interapretarea corecta a datelor continute in blocul respectiv.