Scrierea academica sub Word

Redactarea oricarui text nu impune anumite reguli pentru o utilizare privata sau dupa optimizari personale diverse. Cu totul alta situatie intalnim in cadrul comunitatii stiintifice unde forma si continutul textelor nu poate fi lasata la libera exprimare. Tocmai de aceea s-au constituit in timp un set de reguli de redactare pentru textele cu semnificatie sau utilitate stiintifica, ajungandu-se la delimitarea unei adevarate tehnici de redactare stiintifica sau cu alt nume tehnica scrierii academice. Literatura de specialitate din limba romana cuprinde deja o serie de titluri de referinta fie ca e vorba de traducerea unor autori straini fie de contributia unor specialisti romani . Tematica fiind foarte vasta ne vom rezuma in aceste pagini la cateva reguli de redactare stiintifica si la modalitatile in care programul Word poate fi de un real ajutor in acest sens : este vorba de a aplica cunostintele deja acumulate unor rigori impuse de mediul stiintific/academic.

Incepand cu primii ani, studentii de la orice profil de invatamant sunt pusi in situatia de redacta diferite texte fie pentru uzul personal (de exemplu fise de lectura) fie pentru uzul didactic in general (rezumate, comunicari, articole, lucrari de licenta sau dizertatie). Indiferent de specificul acestora orice tip de text trebuie sa intruneasca o serie de conditii fie pentru o utilizare judicioasa fie pentru accesibilitatea stiintifica din mediul academic. Cu alte cuvinte se cere un anumit standard calitativ al acestor texte. De altfel A. Serbanescu (op. cit.; 16) atragea atentia ca orice text redactat, pentru a fi bun, trebuie sa aiba o tema bine aleasa, un continut unitar, vocea autorului sa se impuna ca si autoritate in domeniu, textul respectiv sa aiba un scop clar, sa fie concis etc. La randul lor G. Ferreol si N. Flageul (op. cit.; 121) recomandau ca orice text cu pretentii de a fi stiintific trebuie sa fie lizibil (fara stersaturi, abrevieri incorecte etc.), sa aiba o punctuatie si o ortografie corecta, sa aiba destule alineate noi dar nu in exces, sa fie precis si sobru (fara clisee si stereotipuri), sa fie echilibrat (fara parcimonie sau prolixitate). Daca este vorba despre un material pe care il dorim foarte important pentru cercetarea stiintifica in general un numar de intrebari, printre altele, trebuie lamurite (S. Chelcea, op. cit., pp. 18-19) : este problema cercetata-semnificativa, abordarea este originala, sunt instrumentele cercetarii valide, exista o legatura cu variabilele din cercetare, sunt testate ipotezele, este populatia investigata reprezentativa, respecta cercetarea standardele etice, au aplicativitate rezultatele cercetarii?

In sfarsit, pentru a concluziona, vom aminti si punctul de vedere al lui U. Eco (op. cit., pp. 35-39). Savantul italian se intreba asupra criteriilor dupa care un text poarta amprenta stiintificitatii si tragea concluzia ca, pentru aceasta, respectiva cercetare:

-se refera la un obiect recognoscibil si de ceilalti ;

-spune lucruri care nu au mai fost spuse sau reinterpreteaza lucruri deja spuse ;

-trebuie sa fie utila celorlalti ;

-furnizeaza elemente pentru verificarea ipotezelor.

Din cele spuse pana acum se intrevede faptul ca indiferent de lucrarea pe care o avem de alcatuit si indiferent de etapa aflata in lucru, se cere imperios o tratare corecta a textelor cu care se intra in contact, de la simpla cercetare bibliografica initiala pana la redactarea finala a acestora. Evident ca in toate aceste etape lucrul cu calculatorul si cu disponibilitatile generate de acesta devine de fapt o necesitate in conditiile in care majoritatea autorilor constata ca astazi este imposibil sa mai redactam ceva de mana, mai ales cand se pune problema culegerii,  editarii, stocarii unui text.

IV.I. Bibliografia

Ne vom referi in continuare la primele instrumente cu care opereaza studentii debutanti. Intrand in biblioteca universitara (de exemplu BCU “Mihai Eminescu” Iasi) pentru inceput ei trebuie sa-si constituie unele bibliografii, fisiere de lectura, fisiere de idei, fisiere de citate. Chiar daca acestea sunt in prima instanta redactate de mana se recomanda transcrierea lor in forma computerizata si stocarea lor in vederea lucrarilor viitoare pe care le vom finaliza (in acest scop transferul de informatii va fi cu mult facilitat !).

Bibliografiile sunt instrumente de lucru care se vor regasi in mare parte si in textul/redactarea finala in masura in care sunt accesibile. Pentru alcatuirea unei bibliografii, adica a unei liste de carti, articole etc. care urmeaza sa fie consultate se recomanda notarea tuturor itemilor pe fise separate si apoi inserarea lor intr-un fisier electronic. Iata cum arata o astfel de fisa bibliografica (fara sa existe in acest sens un sablon universal) :     

Fisa bibliografica nr.. Autor: VASILE MIFTODE, Titlu: Migratiile si dezvoltarea urbana Editura: Junimea, Iasi Anul aparitiei: 1978 COTA BCU: II 171.911 Observatii:

L Tema : alcatuiti mai multe astfel de fise bibliografice pentru cartile absolut necesare unei viitoare lucrari, faceti transcrierea acestora cu programul Word pe o pagina A4 sub forma mai multor etichete! Folositi comenzile Tools Letters and Mailings Envelopes and labels!.

Toate aceste fise bibliografice reprezinta detalierea a ceea ce putem numi fisiere bibliografice sau bibliografii si care ar reprezenta o lista pe cat posibil de completa cu titlurile pe care le consideram necesare cercetarii. Modul de constituire a unei bibliografii este foarte variabil : fie ca urmarim toate cartile din biblioteca pe un subiect sau o tema data fie ca o compunem dupa principiul bulgarelui de zapada plecand de la o carte sau articol de unde preluam bibliografia si urmarim in continuare respectivele titluri.

De exemplu daca ne propunem sa constituim o bibliografie pe tema stratificarii sociale la aceesi BCU Iasi, in baza electronica, vom gasi doar un singur reper bibliografic :

A. P. M. Coxon, P. M. Davies, C. L. Jones, Images of Social Stratification, Sage Publication, London, 1986.

Vom putea apela in acest caz la bibliografia inclusa in acest volum pentru a ne continua cercetarile. Primele titluri trimit deja la alte surse :

Bibliografie: Abelson, R. P. (1973), „The Structure of Beliefe Systems” in R. C. Shank and K. M. Colby (eds.), Computer Models of Thought and Language, San Francisco: W. H. Freeman Alexander, C. N. (1972), „Status Perception”, American Sociological Review, 37: 767-73. Etc. Analiza: Lucrul cu mai multe foi de calcul Document online: Imbunatatirea diagramelor cu obiecte desenate - formatarea seriilor de date

Pe baza acestei bibliografii putem sa descoperim alte puncte de interes. Apoi pas cu pas putem sa ne constituim o bibliografie cu conditia de a fi accesibila. Daca nu o putem aborda putem chiar schimba subiectul cercetarii!

Alte subiecte pot fi insa mai bine reprezentate in biblioteca. De exemplu daca ne intereseaza tema comunicarii organizationale vom gasi din prima cautare cel putin 15 titluri de interes  printre care urmatoarele :

1. Chiciudean Ion, Gestionarea crizelor de imagine, Comunicare.ro, Bucuresti, 2002 2. Pirjol Florentina, Comunicare organizationala, Ed. Mirton, Timisoara, 2003. 3. Mucchieli Alex, La comunication interne, Armand colin, Paris, 2001 Etc.

Se observa ca in cel de al doilea caz exista sansa unei bibliografii mai accesibile !

L Tema. Indiferent de specializarea dvs. alcatuiti trei bibliografii pe trei teme de interes major si pe care pe le eti urmari eventual in viitor. Cautati diverse surse nu numai dintr-o singura biblioteca sau o singura resursa Internet! Consultati eventual specialistii din marile biblioteci! Transcrieti in Word respectivele bibliografii si prezentati-le pentru evaluarea partiala de la acest obiect!

t Obs1. Cele doua liste bibliografice anterioare au forme diferite! Sa exemplificam si cu alte volume aparute la aceeasi editura Polirom Iasi sau alte edituri :

1. Dumitru Sandu, Spatiul social al tranzitiei, Ed. Polirom, Iasi, 1999

Bibliografie 1Adam, Barbara, 1996, Detraditionalization an the Certain of Uncertain Futures, in Heelas, Paul, Lash Scott & Morris, Paul (n.n.-volum citat in cadrul bibliografiei ) 2. Almond, Gabriel A., Sidney Verba (eds.), 1989, The Civil Culture Revisited, Sage Publications Etc.

2. Dumitru Sandu, Sociabilitatea in spatiul dezvoltarii, Ed. Polirom, 2003

Bibliografie Arango, Joaquin (2000), „Explaining Migration: a Critical View”, in International Social Science Journal, septembrie 2. Banfield, Edward C. (1958) The Moral Basis of a Backward Society, The Free Press, Chicago Etc.

3. H.-R. Patapievici, Omul recent, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2001

Articole, carti si editii citate 1. Peter ACKROID, Ezra Pound, London,: Thames and Hudson, 1980 2. Lord ACTON, Despre libertate, Iasi: Institutul European, 2000 Etc.

4. Gilles Ferréol, Jean-Pierre Noreck, Introduction à la sociologie, Armand Colin, Paris, 1989

Bibliographie 1. Albouy S., Élements de sociologie et de psychologie sociale, Toulouse, Privat, 1976 2. Cazeneuve J., Dix grandes notions de la sociologie, Paris, Seuil, 1976 Etc.

Se observa ca in exemplele de mai inainte apar unele diferente acestea fiind dictate de diverse circumstante editoriale sau regionale. Cu toate acestea o serie de reguli se impun si se regasesc in toate exemplele date, diferentele fiind mai degraba de forma decat de continut. Astfel orice mentiune bibliografica poate sa contina (U. Eco, op. cit.; 91):

1. Pentru carti:

nume si prenume autor/autori

titlul si subtitlul operei (s.n.-sublinierea noastra)

colectia (eventual)

numarul editiei, daca nu exista prea multe

locul editiei /localitatea; eventual se prescurteaza f.l. (fara loc)

editorul (poate fi omis daca nu e mentionat in carte)

data editarii; eventual se prescurteaza f. a. (fara an)

date eventuale despre editia cea mai recenta

numarul de pagini; numarul de volume

informatii despre un eventual traducator

2. Pentru articole de reviste:

nume si prenume autor

„Titlu al articolului/capitolului”

titlul revistei (s.n.)

volum sau numar de fascicol

luna si anul

pagini in care apare articolul

3. Pentru capitole de carti, acte de congrese, studii in opere colective:

nume si prenume autor

„titlul capitolului/studiului”

precizarea „in”

numele ingrijitorului editiei sau xxx (fara un autor precizat)

titlul operei colective

eventual numarul volumului operei

locul, editorul, data, nr. pagini.         

t Obs2. In functie de situatie nu toate detaliile sunt furnizate dar trebuie ca mentinile sa fie cat se poate de complete in sensul listei de mai inainte.

t Obs3. Diferentele de redactare sunt specifice editorilor si/sau autorilor insa odata adoptat un anumit stil acesta trebuie pastrat pe toata lungimea lucrarii/redactarii respective!

t Obs4. Multi studenti considera ca un eseu prezentat la un seminar nu trebuie sa necesite un asemenea travaliu de redactare ; cu toate acestea ei trebuie sa deprinda tehnicile redactarii stiintifice ca si cum munca lor urmeaza sa fie multiplicata/publicata iar redactarea stiintifica este un ajutor atat pentru editare cat si pentru lectura !