Aranjarea meselor festive

Aranjarea meselor festive

Forma de aranjare a meselor este dictata de importanta actiunii, de numarul invitatilor, de posibilitatile concrete oferite de salonul respectiv: se practica curent aranjarea meselor in forma de I, T, L, U, E, pieptene, evantai simplu, evantai dublu, careu, rotunda, ovala etc.
Aranjarea in forma de "I" este sobra si se recomanda pentru 30-40 de persoane (de regula fara plasament la capete), iar cea in forma de "T "pentru 40-50 de persoane (nu se plaseaza locuri cu spatele la cele de pe latura interioara); aranjarea in forma de "U" pentru 50 de persoane si peste, cu mentiunea ca la masa de onoare sa nu fie prea multi invitati deoarece distanta dintre cele doua laturi perpendiculare pe aceasta sa nu fie prea mare (la masa de onoare se marcheaza locurile doar pe latura care este situata cu fata catre celelalte); aranjarea in forma de pieptene sau de grebla se face in functie de numarul invitatilor si de marimea mesei de onoare, care determina numarul si lungimea dintilor. Se pot aranja si mese rotunde dar cu plasament doar la locurile care sunt cu fata la masa oficiala; la masa oficiala se pun scaune in numar egal, de o parte si de alta a locului prezidential, fiecare invitat trebuie sa dispuna de 60 cm (scaun) sau 70 cm (fotoliu); la mesele in forma de "E", pieptene, grebla, distanta dintre dinti trebuie sa fie de minimum 2 m.

Pentru actiunile importante numerele de masa sau bristolurile se fixeaza pe un suport, care permite fiecarui invitat sa gaseasca cu usurinta locul; se aseaza cartile de vizita cu numele si prenumele fiecarui invitat pe servet sprijinit pe paharul de apa sau in fata paharelor pentru fiecare invitat se aseaza un meniu tiparit intr-o grafica adecvata care pe langa preparatele si bauturile ce se ofera, contine data si eventual scopul manifestarii; locul acestuia este in stanga farfuriei sau in picioare la stanga paharului de apa.
Decoratia florala are un rol important in reusita acestor actiuni: aranjamentele se fac in functie de natura evenimentului (la mesele cu caracter festiv se pot utiliza si sfesnice cu lumanari), care creeaza ambianta placuta.
In vederea stabilirii locului la masa, se vor avea in vedere o serie de reguli:
- locurile pentru musafirii fara rang trebuie sa alterneze pe cat posibil in forma barbat-femeie-barbat-femeie;
- sotii si sotiile nu trebuie sa stea niciodata unul langa celalalt (cu exceptia meselor de patru persoane);
- la o receptie fastuoasa se aseaza o persoana tanara langa una mai in varsta, dar astfel incat persoana tanara sa aiba vis-à-vis pe cineva de varsta sa;
- daca exista un oaspete dintr-o tara straina care cunoaste pe unul dintre invitati este bine sa fie asezati alaturi;
- daca exista invitati ce impartasesc aceleasi pasiuni chiar daca nu se cunosc, trebuie asezati impreuna;
- se aseaza un invitat foarte timid langa unul vorbaret. in asa fel ca unul sa vorbeasca iar celalalt sa asculte;
- daca sotia isi depaseste sotul in grad, i se va da un loc mai bun decat acestuia din urma.

1 Lista invitatilor Orice firma serioasa si care se respecta trebuie sa aiba in "banca de date" propria lista permanent actualizata, care va contine urmatoarele categorii de virtuali oaspeti:
- oficialitati, respectiv oameni politici, reprezentand legislativul sau executivul ori alte institutii importante centrale sau locale (judet, oras etc.);
- personalitati care au tangenta cu afacerea, respectiv furnizori si beneficiari, agenti de publicitate, alte persoane sau reprezentanti ai unor organizatii cu care se intra in relatii in cadrul afacerilor;
- alte personalitati, respectiv persoane publice, precum oameni de litere, artisti, oameni de stiinta si cultura, conducatori ai institutiilor de invatamant si ai altor institutii locale etc.;
- reprezentantii presei - intretinerea unor relatii bune cu mass-media prezinta o importanta deosebita pentru succesul unei firme;
- reprezentanti ai personalului firmei, companiei, alesi insa cu atentie, fie din randul superiorilor, fie din cei in sarcina carora cade derularea si reusita afacerii.

2. Primirea si prezentarea invitatilor

Oamenilor, in general si celor care sunt sau numai se cred importanti, in particular, le pasa foarte mult de felul cum li se vorbeste, de cum sunt prezentati. De aceea, la primirea invitatilor si prezentarea acestora, trebuie acordata o atentie deosebita unui asemenea aspect; a te adresa celorlalti, a-i prezenta cu atentie, nu este doar o problema de curtoazie, de politete si de bun simt, ci si de a-i face celuilalt o buna impresie, cultivand, in acelasi timp, bunele relatii in afaceri.
A face corect prezentarile presupune:
- prezentati unei persoane varstnice pe cea tanara;
- prezentati un membru al organizatiei dumneavoastra unui membru al altei organizatii;
- prezentati unei persoane oficiale pe una neoficiala;
- prezentati unui superior pe un colaborator sau un prieten;
- prezentati unui partener (furnizor sau cumparator) un angajat sau un prieten ori o ruda;
- atunci cand cineva cunoscut vine in grupul dumneavoastra si sunteti singura persoana care il cunoaste, veti intrerupe conversatia pentru a-i ura bun venit si a-l prezenta grupului;
- cand faceti prezentarile intre persoane de aceeasi categorie, nu veti folosi un titlu daca prezentati o persoana mai in varsta un profesionist sau pe cineva cu un rang oficial; se foloseste insa titlul oficial al unei persoane atunci cand va adresati acesteia sau cand o prezentati altcuiva, chiar daca nu mai ocupa aceeasi pozitie sociala pe care o avea cu putin timp in urma;
- cand vi se prezinta o persoana trebuie sa va concentrati asupra numelui acesteia in vederea memorarii, cautand sa faceti o asociere cu o caracteristica personala a respectivului; daca nu intelegeti numele cand va este prezentata persoana in cauza, nu trebuie sa va jenati si sa intrebati inca o data numele ei, persoana respectiva va fi flatata ca va intereseaza;
- trebuie evitate, pe cat posibil, situatiile in care va adresati interlocutorului pe numele mic; daca in grupul respectiv s-a acceptat (tacit) acest lucru, o persoana mai tanara va astepta ca cea mai in varsta sa faca ea mai inainte acest lucru;
- referitor la salut, modul in care faceti cunostinta cu ceilalti oameni, arata ce fel de persoana sunteti; de aceea, atunci cand sunteti prezentat, este important sa va ridicati in picioare, sa faceti un pas inainte si sa zambiti, sa va spuneti numele si sa dati mana cu persoana respectiva, sa spuneti cateva cuvinte care sa aiba un rol de compliment: incantat sa va cunosc, ma bucur sa va cunosc, imi pare bine sa fiu alaturi de dumneavoastra etc.
- a strange mana cuiva, punand-o pe cea libera deasupra mainilor impreunate este un semn de afectiune, care nu presupune insa o imbratisare.

3 Debarasarea meselor

Prin debarasarea meselor se inteleg operatiile prin care obiectele de servire si resturile de mancare se strang de pe mese si se transporta la oficiile de menaj ale unitatii. Aceste operatii se efectueaza de catre chelner in urmatoarele situatii:

cand pe masa au fost asezate in cadrul mise-en-place-ului mai multe obiecte de servire fata de preparatele sau bauturile comandate

cand consumatorii au terminat de consumat preparatele sau bauturile servite.

De obicei persoana care numai consuma din preparatul servit aseaza tacamurile paralel, cu manerele sprijinite pe marginea din dreapta farfuriei. Daca mai sunt preparate pe farfurii, innainte de a se incepe debarasarea este indicat sa se intrebe daca mai servesc, folosind formula " Mai consumati ?", "Pot sa debarasez ?" .

cand consumatorii sau ridicat de la masa pentru a parasi salonul

la terminarea programuli de functionare a unitatii.

Strangerea de pe mese a obiectelor de servire si a resturilor de mancare si transportarea lor, la oficiile de menaj, se efectueaza cu multa atentie, cu calm, cu pricepere si indemanare, respectandu-se anumite reguli.

Debarasarea farfuriilor se face pe partea dreapta a consumatorului prinzandu-se cu mana dreapta marginea farfuriei respective. Apoi se aseaza pe mana stanga care va fi acoperita cu ancarul desfasurat. In functie de numarul farfuriilor, al cantitatilor resturilor de mancare, si a felului preparatului, debarasarea farfuriilor se executa in trei feluri:

cu o singura farfurie, cand de pe masa se ridica o singura farfurie. Aceasta se prinde de margine cu mana dreapta, se ridica si se trece in mana stanga intre degetul mare, asezat deasupra, pe marginea farfuriei si se sprijina  pe celalate degete rasfirat sub farfurie.

cu doua farfurii, cand se ridica doua sau mai multe farfurii, iar tacamurile si resturile de praparate sunt in cantitati mai mici. In aceasta situatie, prima farfurie se trece in mana stanga, intre degetul mare , aseazat pe marginea de deasupra farfuriei si degetul aratator si cel mijlociu aseazate sub farfurie. Cea de-a doua se farfurie se aseaza pe antebratul stang, sprijinindu-se de incheietura palmei, degetul inelar si degetul mic vor fi ridicate in sus . Cu mana dreapta, se trec tacamurile si resturile de preparate din farfuria a 2a in prima farfurie, urmand ca a treia si apoi rand pe rand, si celalate farfurii sa fie asezate pe farfuria a doua. Pe masura ce sunt asezate pe mana stanga, acestea se elibereaza de tacamuri, si resturi de preparate, ce se depoziteaza pe prima farfurie; trecerea resturilor de preparate in prima farfurie se face numai cu furculita.

cu trei farfurii, cand la masa se ridica doua sau mai multe farfurii, iar tacamurile, si resturile de preparate sunt in cantitati mai mari. Prima farfurie se aseaza in aceleasi conditii aratate mai sus, numai cu degetul mijlociu, se retrage si se aseaza impreuna cu degetul inelar si cel mic, rasfirate sub ce de-a doua farfurie. Marginea celei de a doua farfurii se aseaza sub prima farfurie. Tacamurile de pe farfuria a doua se aseaza pe prima farfurie, ramanad pe aceasta numai eventualele resturile de preparate. Ce dea treia farfurie se aseaza pe antebrat, sprijinita de incheietura mainii si pe marginea celei de a doua farfurii. Furculita se foloseste la trecerea resturilor de preparate pe farfuria a doua, iar apoi se aseaza langa celalate tacamuri pe prima farfurie. Cu celalate farfurii se procedeaza la fel ramanad pe antebrat una peste alta.

Dupa ce au fost ridicate de la masa toate farfuriile ( dar numai mult de 8-10) si tacamurile, se transporta la consola sau direct la oficiul de menaj pentru spalarea veseli si a tacamurilor.

Debarasarea mesei de farfuria pentru produsele de panificatie, de salatiera, farfurioare pentru sare si de serviciul pentru unt si gem se efectueaza pe partea stanga a consumatorilor, folosindu-se tava de serviciu, prinsa intre degetele mainii stangi sau pe antebratul si palma stanga, acoperite cu ancarul desfasurat.

Debarasarea tacamurilor se face, de regula, odata cu farfuriile. Operatiunile ce se efecuteaza pe strangerea si transportul tacamurilor difera, in functie de situatii in care acestea sunt asezate de clienti dupa ce consuma preparatele servite, de felul si numarul lor.

In situatia in care tacamurile au fost asezate de o parte si de alta a marginiii farfuriei, chelnerul va trece mai intai pe partea stanga a consumatorului, fara sa ridice de pe masa tacamul din partea stanga, il va aseza in farfurie, apoi va trece prin spatele consumatorului prin partea dreapta a acestuia si va aseza tacamul din partea dreapta pe farfurie, ridicandu-le impreuna.

In situatia in care tacamurile sunt lasate pe fata de masa in partea stanga a farfuriei, acestea se vor aseza pe farfurie pe partea stanga, a consumatorului si apoi se ridica toate odata pe partea dreapta.

Farfuria ridicata de pe masa cu mana dreapta se trece pe mana stanga, potrivit regulilor de debarasare a farfuriilor.

Apoi cu mana dreapta se ridica cutitul si se aseaza pe farfuria fixata, intre degetul mare si degetul aratator si mijlociu cu lama spre centrul farfuriei si cu manerul spre margine.Furculita cu dintii in sus sau lingura se aseaza perpendicular pe lama cutitului.

Manerul unei furculite se prinde , intre degetul mare si marginea farfuriei, asigurandu-se astfel o mare stabilitate a tacamurilor in timpul transportului. Lamele cutitelor se introduc sub manerele cutitelor.

In cazul in care lingurita, folosita la consumarea ceaiului sau a altei bauturi nealcoolice calde, este asezata pe marginea farfuriei suport, cu manerul pe blatul mesei sau langa farfurie, chelnerul o ridica si o aseaza pe farfuria suport. Se ridica apoi impreuna.

Linguritele, dupa ce au fost ridicate de pe masa, odata cu farfuria suport si cu ceasca in care s-a servit bautura comandata, se aseaza pe tava cu ajutorul careia se efectueaza debarasarea, alaturi de ceasca respectiva.

Debarasarea paharelor se face cu ajutorul unei farfurii, in cazul in care se debaraseaza un singur pahar, sau cu ajutorul tavii de serviciu, cand se debaraseaza mai multe pahare.

Paharele sunt prinse cu mana dreapta de baza sau de picior , pe partea dreapta a consumatorului si se aseaza pe tava de serviciu care este prinsa intre degetul mare si celalate degete de la mana stanga. Asezarea se face incepand de la antebrat spre varful degetelor, evidantu-se astfel dezechilibrarea tavii si ciocnirea paharelor.

Debarasarea celorlalte obiective de servire se face pe masura ce acestea numai sunt necesare consumarii preparatelor sau bauturilor preparate. Solnitele , cosuletele pentru paine, suporturile pentru servetele etc se ridica cu mana dreapta si se aseaza pe tava de serviciu care se gaseste in mana stanga pentru a fi transportate la consola sau la serviciul de menaj.  Se va urmarii ca acestea sa se ridice de la distanta cat mai apropiata, evitanduse intinderea mainii prin fata consumatorilor.

Debarasarea scrumierelor, se face prin ridicare scrumierelor de pe masa dupa fiecare tigara consumata, in felul urmator: se vine la masa cu tava tinuta in mana stanga, pe care se gasesc doua scrumiere curate. Se ia cu mana stanga o scrumiera curata, se aseaza peste scrumiera care urmeaza sa fie debarasata si se ridica amandoua, evitandu-se imprastierea scrumului de tigara, se aseaza pe tava. Se ridica a doua scrumiera curata si se aseaza pe blatul mesei la o distata accesibila consumatorilor care fumeaza.

Debarasarea resturilor de mancare se face odata cu debarasarea farfuriilor, folosindu-se clestele. Ulterior numai firmiturile produselor de panificatie se strang cu ajutorul periei si farasului special. In lipsa acestora se poate folosi ancarul si o farfurie curata . Se va evita ca firmiturile sa cada pe imbracamintea clientilor, pe pardoseala sau pe scaunele ramase libere.

In cazul in care fata de masa a fost patata partial, se poate folosi un napron asezat peste pata respectiva.

Strangerea fetelor de masa, dupa terminarea programului de functionare a unitatii, in cazul cand acestea sunt curate si mai pot fi folosite in continuare, se realizeaza astfel: chelnerul va rpinde cu trei degete( cel mare, aratatorul si mijlociul) de la mana dreapta cutele care se intretaie la mijlocul fetei de masa si o ridica circa 5-10 cm, cu degetul aratator si cel mare de la mana stanga prinde marginea fetei de masa din partea stanga, in dreptul cutei proeminente formata pe toata lungimea acesteia, ridicand-o pana la nivelul mainii drepte, roteste 180% mana stanga spre cuta adancita, prinde si marginea fetei de masa opusa si apoi ridica si scutura usor intreaga fata de masa, dupa care se continua impaturirea pe blatul mesei, urmadindu-se respectarea cutelor facut initial la calcat.

La debarasarea meselor se va tine seama de urmatoarele reguli:

operatiile vor fi efectuate cu multa atentie calm si in liniste

se va evita incomodarea consumatorilor prin intinderea mainilor prin fata acestora sau solicitarea permisiunii efectuarii debarasarii in timpul cand acestia s-au apropiat pentru a purta o discutie

numarul de obiecte ridicate de pe masa, sa nu depaseaca posibilitatile persoanei care efectueaza operatiile de debarasare. In caz contrar sar putea crea situatii neplacute, fie prin dezechilibrarea obiectelor si spargerea lor, fie prin caderea resturilor de mancare care ar pata imbracamintea consumatorilor si a personalului unitatii sau pardoseala salii

timpuld e debarasare sa fie cat mai scurt.