Bucataria romaneasca a fost influentata favorabil de conditiile oferite de relieful prielnic pentru agricultura si pastorit. Din alimentatia oamenilor de la sate faceau parte cerealele (mei, grau, orz si mai tarziu porumb), legumele si verdeturile (fasole, mazare, varza, castraveti, stevie, patrunjel, ceapa, usturoi), carne si slanina de porc si mai rar peste, scoici, melci, oua si carne de oaie sau de vita. Laptele, terciul de mei si mamaliga a fost hrana de baza a pastorilor. Ca preparate cu specific national sunt renumite sarmalele in foi de vita sau de varza, ciorba de peste, fasole batuta, ardei umpluti cu carne si orez, perisoare, mamaliga cu branza, muraturi, salatele, bors moldovenesc, piftiile de porc, mititeii si ciorba de burta. Dulciuri mai cunoscute sunt: cozonacul, placinta, clatitele.

Bucataria romaneasca este denumirea pe care o poarta rezultatul sintetizarii, in timp, a gusturilor si obiceiurilor gastronomice specifice poporului roman. Diversa prin combinatiile sale, somtuasa prin amestecul de gusturi dar simpla prin prezentare aceasta cuprinde nenumarate obiceiuri si traditii culinare, mancaruri specifice, impreuna cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu traditii ale altor popoare, cu care poporul roman a intrat in contact dealungul istoriei. Ca o traditie bucataria cuprinde numeroase bucate de praznic randuite in functie de anotimpul si sarbatoarea pomenita.

Scurt istoric

Ocupatiile de baza ale locuitoriilor Romaniei au fost inca din cele mai vechi timpuri agricultura, cresterea animalelor si vanatoarea. Relieful Romaniei fiind bogat reprezentat atat de zone de lunca, campie, de zone deluroase si intracolinare precum si de numeroase inaltimi montane, dezvoltarea culturilor agricole si pomicultura au oferit posibilitatea dezvoltarii unei bogate traditii culinare, bazate pe prelucrarea cerealelor, legumelor si fructelor. Bogatia fanetelor raspandite pe coamele dealurilor si poalele muntilor a oferit posibilitati mari de crestere a animalelor. Astfel bucataria romaneasca se bucura de o gama variata de produse de carne, lapte, lactate, produse din lapte, specifice prin gustul, aromele folosite precum si prin tehnicile de elaborare. Bogatia vanatului raspandit in padurile romanesti a adus dupa sine stiinta prepararii vanatului in diverse mancaruri si preparate.

Prin intersectarea culturilor, Bucataria romaneasca a fost influentata de bucatariile altor popoare bucataria balcanica, de germana, sarbeasca, italiana, si maghiara, insa cu adanci radacini in bucataria bizantina.

Prin formarea sa daco-romana cultura gastronomica a poporului roman a mostenit numeroase obiceiuri culinare: de la romani vine placinta, cuvant care a pastrat sensul initial al termenului latin placenta, turcii au adus ciorba de perisoare, grecii musaca, de la bulgari exista o larga varietate de mancaruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar snitelul vine de la austrieci.

Unul dintre feluri de mancare intalnite in case romanilori este mamaliga preluata se pare de la italieni (ce au infiintat de foarte mult timp chiar o asociatia a mamaligarilor). Aceasta este o fiertura de faina de porumb, cu sare si uneori poate avea adaosuri ca zer, unt, branza in functie de preparatul final obtinut. Ea era folosita foarte des in alimentatia taranilor agricultori si a crescatorilor de animale si inlocuia painea care in perioada istorica pre-industriala era obtinuta in gospodarie prin prelucrarea manuala. Foarte des in bucataria romaneasca se foloseste carnea de porc, dar se consuma si carnea de vita, pui, oaie sau miel precum si carne de vanat.

Praznicele randuite de Biserica au adus un aport deosebit in cultura gastronomica romaneasca aducand o gama foarte bogata de bucate cum ar fi: carnati, caltabosi, piftia, cozonacul, sarmale, friturile din carne de vanat, porc, vita sau pasare.

Micul dejun poate fi alcatuit din produse lactate: lapte, branza, iaurturi, branzeturi proaspete sau fermentate, cereale sau paine; produse din carne: salam, sunca, slanina; oua preparate fierte, omleta, ochiuri sau in diverse combinatii cu legume si carne, fructe proaspete sau preparate sub forma de gemuri sau dulceturi.

Pranzul obisnuit este alcatuit din trei feluri de mancare: ciorba sau supa, din carne si legume, sau numai din legume mai ales pentru zilele de post, sau salate de legume, carne; felul doi mancare alcatuit din legume, sau legume si carne in diferite moduri de preparare, soteuri, mancaruri, fripturi, etc.; desertul, alcatuit din prajituri, placinte, fructe, tarte sau preparate din aluaturi si fructe. Pentru zilele de sarbatoare, duminica si praznicele crestine, se adauga la masa de pranz aperitive cum ar fi salate de legume sau carne insotite de diverse sosuri, mezeluri, pateuri de carne, branzeturi sau preparate cu branza, placinte, merdenele si se adauga un desert mai bogat, cozonaci, prajituri, torturi, branzeturi sau fructe. Pentru copii in perioada de crestere (1-10 ani), adolescenti (14-17 ani) si persoanele in varsta (60-100 plus) continutul meselor de peste zi se suplimenteaza cu o gustare la ora 10 dimineata constand dintr-un pahar cu lapte, un iaurt mic, un pahar de suc de fructe, un fruct sau o felie de paine cu carne sau branza, si se adauga inca o gustare la ora 17 alcatuita dintr-un ceai sau un pahar cu lapte, 1-2 felii de paine cu unt, gem, cu preparate usoare din aluaturi, lapte, carne sau fructe. Pentru crestinii care respecta posturile randuite de Sfanta Biserica o atentie deosebita trebuie acordata aportului zilnic de calorii si vitamine, raportat la munca prestata si atentie deosebita pentru a inainta in rabdare si infranare insotiti de sfaturile parintele duhovnic, preotului. Bucataria romaneasca ofera o gama bogata si variata de mancaruri si produse de post.

Cina are cam aceeasi compunere ca si pranzul, insa se exclud in general alimentele a caror digestie presupune un efort indelungat pentru stomac, cum ar fi cele preparate cu maioneza, oua sau icre.

Sarbatoarea Nasterii Domnului Iisus Hristos Craciunul, reprezinta pentru poporul roman prilej de mare bucurie. Dupa postul Craciunului, perioada de infranare atat trupeasca cat si spirituala, dezlegare la mancare de dulce aduce dupa sine numeroase obiceiuri si un potpuriu de preparate din carne de porc si dulciuri de sarbatoare. Taierea porcului se face in ziua de Ignat. Din carne de porc, pentru praznicul Craciunului, se prepara slanina, carnati, cartabosi, toba, sarmale, friptura de porc, ciorba de oase. Dulciurile care sfarsesc masa de sarbatoare, sau cu care sunt omeniti oaspetii care calca pragul casei si colindatorii sunt: cozonacul, placinta si lipiile. Toate aceste preparate prezinta diversificari in functie de zona etnografica si sunt insotite de bauturi specifice fiecarei zone: tuica, palinca, diverse vinuri.

Sarbatoare mare pentru intreaga crestinatate, Botezul Domnului (Boboteaza), aduce dupa sine un arsenal de obiceiuri si bucate traditionale care sa bucure trupeste si sufleteste pe cei omeniti. Amintind de ingheturile Bobotezei, cand temperaturile reci culmineaza in perioada de iarna, se prepara mai intai piftiile. Acestea preparate din picioare de porc, urechi, gusa, muschi si aromante cu usturoi trebuiesc pregatite si asezate pe foc in ziua in care intra Preotul cu Botezul ca sa sfinteasca cu Sfanta Aghiazma Mare intreaga gospodarie.

Proiect: Caracterele morfologice ale gramineelor Referat: Ghintura de primavara - raspandirea in tara: muntii Carpati

Nu lipsesc sarmalele si carnea fripta cu carnati. Dulciurile obisnuite sunt lipiile, preparate cu aluat de cozonac si unse cu ou si smantana. Lipiile altfel obtinute se servesc traditional la mesele de botez ale crestinilor, amintind de turtele facute pentru Domnul Iisus Hristos de Maica Preacesta in timpul Fugii in Egipt. Alaturi de ele se pot manca prajituri si cozonaci.

Sarbatorirea Invierii Domnului, a Sfintelor Pasti, este pentru intreaga crestinatate prilej de bucurie si praznic imparatesc pentru ca prin Invierea Domnului se mantuieste tot pacatosul primind iertare de greselile spovedite si hranindu-se trupeste si sufleteste cu Sfintele Pasti primeste viata noua. Postul Sfintelor Pasti, cel mai lung si cel mai aspru post de peste an, presupune ca trecerea la mancaruri de dulce sa fie cumpatata si cu chibzuiala.

Masa traditionala pentru Sfintele Pasti este alcatuita la crestinii romani din: drob de miel, ciorba de miel, friptura de miel, ca dulciuri se mananca cozonacul cu diverse umpluturi si pasca cu branza. Alaturi de aceste bucate se pregatesc oua inrosite. Traditia populara spune ca, la rastignirea lui Iisus Hristos, Maica Domnului a adus un cos cu oua pe care a vrut sa le dea paznicilor. Acestia au refuzat darul, batjocorindu-L si mai mult pe Iisus. Plangand in hohote, Maica Domnului a lasat cosul la picioarele Rastignitului. Sangele, siroind din trup, a impestritat ouale. Uitandu-se la ele, Iisus Hristos a soptit ca din acea zi toti crestinii vor vopsi oua rosii. In felul acesta, ouale rosii au devenit un simbol al Invierii Mantuitorului.

Bauturi

Bogatia dealurilor si colinelor romanesti aduce dupa sine recolte bogate de struguri, si fructe precum: merele, prunele, ciresele, caisele, piersicile, corcodusele, visinele, in Romania existand institutii numeroase specializate in obtinerea Vinurilor naturale si a bauturilor din fructe. Acestea insotesc adeseori bogatia meselor, mai ales in zilele de sarbatoare. Una dintre cele mai importante bautura este vinul, tara noastra avand o bogata traditie in prepararea lui. Romania este al noualea mare producator mondial de vinuri, iar recent piata de export a inceput sa creasca. Se produc o mare gama de soiuri locale (Feteasca, Grasa, Tamaioasa) dar si universale (Riesling, Merlot, Sauvignon blanc, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Muscat Ottonel). Berea este si ea consumata cu placere de catre romani, insotind adeseori alimente din bucataria traditionala germana sau romaneasca. O alta bautura preferata de romani este tuica (rachiul de prune, palinca, obtinute prin distilare), Romania fiind al doilea mare producator mondial de prune.

Bucataria franceza

Bucataria franceza cea mai caracteristica este cea pariziana. Alimentele se pregatesc cu unt, tehnica inabusirii e la mare cinste. Carnea si sosurile se prepara, uneori, cu vin - bautura nelipsita. Prima masa este micul dejun. Salata verde, branzeturile si fructele asortate incheie cele doua mese principale. Bucatariei franceze ii datoram escalopul, sufleurile, maioneza, savarina, tartele, sarlotele

Bucataria italiana

Bucataria italiana este vestita prin pastele sale fainoase (macaroane, spaghete), prin pizza preparata cu branzeturi, prin branzeturile rase pe razatoare, prin consumul de vietati marunte de mare. Se mananca multa carne de miel, orez, untdelemn de masline, citrice. Masa principala este pranzul, bautura preferata este vinul.
Bucataria italiana este una din cele mai renumite bucatarii, si asta nu numai in regiunea Marii Mediterane, dar si in intreaga lume. Spaghetti sau pizza - simbolurile sale - nu redau intreaga diversitate si bogatie ce caracterizeaza specialitatile celor nouasprezece regiuni ale Italiei. 
Spaghetti, farfalle, tagliatelle.
Greu de numarat - asa sunt de multe. Stiai ca exista peste sase sute de feluri de paste?

Bucataria ruseasca

Bucataria ruseasca inseamna, printre altele, o mancare abundenta si consistenta, cu un bogat sortiment de gustari picante. Varza, ceapa si coltunasii sunt la mare cinste. Smantana este servita separat sau ca adaos in diferite preparate. Nu numai la micul dejun, ci la orice ora din zi si dupa orice masa, este bine venit ceaiul rusesc. La inceputul mesei se serveste un paharel de vodka. Romanii au imprumutat de la bucataria ruseasca retetele de bors rusesc.

Bucataria englezeasca

Bucataria englezeasca inseamna in primul rand carne. Mai inseamna porridge, patrunjel verde tocat, pudding si placinte tot cu carne. Mai inseamna un dejun copios dar si cina ca cea mai bogata si mai consistenta masa a zilei. Cina poate fi inlocuita cu un ceai, la care se servesc diferite preparate reci. Bauturile alcoolizate calde sunt, de asemenea, o particularitate englezeasca. Desi in trecut bucataria englezeasca consta doar in carne si legume fierte, in prezent aceasta s-a diversificat foarte mult datorita faptului ca societatea engleza a devenit cosmopolita. Astfel comunitatile evreiesti, arabe, chinezesti, indiene si-au adus contributia pe plan culinar.

Bucataria germana

Bucataria germana se caracterizeaza prin amestecul de gusturi sofisticate icepand de la dulce acrisor pana la dulce si sarat, foloseste din plin carnea de porc de vaca si de pasare, pestele, untura de porc , cartoful. Supele, sosurile, salatele, pastele fainoase si aluaturile, berea, compoturile, se intalnesc mai frecvent decat in alte bucatarii. Bucatariei germane ii datoram snitelul, salata de castraveti, salata de cartofi, strudelul cu mere. Bucataria germana foloseste cel mai mult carnatii, se cunosc mai mult de 1500 varietati, sunt produse si exportate cu mult succes foarte multe feluri de paine. Renumite sunt si numeroasele retete de preparare a verzii (creata, alba, rosie, de Bruxelles, precum si cea acrita). Snitelul si strudelul de mere sunt datorate bucatariei vieneze si nu celei germane.

Bucataria scandinava

Bucataria scandinava cuprinde sandvis-uri pe paine alba, servite la orice ora din zi. Masa calda unica este servita pe la orele 17-18. Pestele joaca un rol important in alimentatie, dar scandinavii consuma si mari cantitati de carne de porc, vaca, berbec, oaie, pasare, vanat, bine condimentate. Finlandezii prepara o renumita placinta de peste, iar norvegienii, perisoare de peste. Mancarurile nu sunt servite intr-o anumita ordine sau dupa un anumit criteriu in cadrul meniului. Neputand cultiva vita de vie si maslinul, popoarele nordice s-au folosit de bere, cidru si hydromel, respectiv de unt si untura. Bucataria scandinava utilizeaza pentru sandvisuri, foarte des, felii de paine foarte uscate, produse din faina alba, dar mai ales intermediara sau de ovaz.

Bucataria spaniola

Bucataria spaniola produce mancaruri consistente si picante, cu numeroase mirodenii care fac sa se stearga gustul specific al ingrendientelor carnate. Ca exemplu avem ardei copti cu aluat si cascaval. Alte mancaruri traditionale sunt paella (orez cu fructe de mare); tortilla (cartofi, ou si ceapa prajite in tigaie sub forma de omleta).Condimentele meditereneene nu lipsesc niciodata.

Ceva rapid in spaniola 
O mancare importanta a bucatariei spaniole sunt tapas servite in baruri si cafenele - mici farfurioare, pline de trufandale, al caror gust este evidentiat cu ajutorul vinului. Este la latitudinea imaginatiei bucatarului in ce consta compozitia tapas-ului. Pot fi masline aromate, dar de asemenea si o mancare minuscula din fructe de mare. Se spune ca traditia tapas (de la cuvantul tapar, care inseamna a acoperi) se trage din obiceiul "de bar" de a se acoperi paharele de xeres* cu o felie de paine in scopul protectiei impotriva mustelor. Se pare ca acesta era inventie a barmanilor, care contau pe faptul ca, mancand aceasta "invelitura" clientii nu vor pleca spre casa la masa, ci vor comanda in continuare.
*xeres - sherry spaniol

Valencia

Bucataria Valenciana este o incantare de gusturi incepand cu fructele de mare, legume, portocale asortate cu delicioase vinuri. (D.O. Utiel-Requena and D.O. Valencia ) cea ce face sa fie denumita ca o bucatarie interesanta a Spaniei. Orezul ce se cultiva pe arii destul de mari este prezent in traditia culinara zonala si iata ca intalnim preparatul specific, de acum international,celbra Paella Valenciana, un amestec de orez cu fructe de mare si nenumarate legume.

Exista o mare varietatre se preparare a Paella si de aceea nu putem spune care este originala reteta, avand in vedere ca acest preparat poate avea in continutul sau atat fructe de mare si legume dar si carne de pui (Paella Marinera: orez si fructe de mare, sofran si legume, Paella Mixta - carne de pui, legume, sofran ).

Fideuá este un preparat similar cu Paella, insa in loc de orez se foloseste acel sortiment de paste fainoase cunoscute de toti romanii sub denumirea de fidea. O altaspecialitate este Arroz Negre, 'Orez negru', in amestec cu diferite sortimente de peste.

O alta mancare celebra este facuta din berbec fript sa fiert Cordero Asado sau Cuchifrito, servit omleta cu adios de cartofi Tortilla a la Magra.


Bucataria din Toledo's este particularizata de o branza maturate, obtinuta din lapte, Queso Manchego, si vestitul marzipan ce este exportat in intreaga lume.

Bucataria maghiara

Bucataria maghiara foloseste carnea grasa de porc, slanina preparata cu boia, cu piper sau afumata, carnea de gasca indopata si ardeiul iute. Gulasul a fost adoptat de toate bucatariile invecinate cu Ungaria, ca si de poporul german. Specific nationale sunt insa si papricasul si supa de peste de Szeged. Preparatele sunt grase, cu rantas, cu ingrosala multa de faina si smantana, iar sosurile sunt groase si grase. Smantana insoteste supele de legume, salatele si sarmalele.

Bucataria maghiara cunoaste o varietate mare de prajituri, torte si prajiturele. Foarte raspandita este torta dobos, apreciata si in Romania. Deseori se intalnesc in aceasta bucatarie si pastele fainoase.

Bucataria bulgareasca

Bucataria bulgareasca a fost influientata de cea turceasca, aceasta avand un impact asupra alimentatiei tuturor tarilor din Balcani. Bulgarii priceputi cultivatori de zarzavaturi si de fructe, dar si crescatori de vite, consuma mult lapte acru, multa fasole, rosii si ardei gras. Preparatele calde din legume (iahnie, plachie, ghiveci, musaca), sunt variate si au gust picant. Un amestec de condimente asociaza sarea cu cimbrul, piperul si boiaua de ardei. Ca deserturi nationale prepara placinte, baclavale, orez cu lapte, compot din fructe uscate. La mesele festive, fructele au si rol decorativ.

Bucataria orientala

Bucataria orientala este multiculinara, cu o folosire diferentiata a mirodeniilor. Ceapa, usturoiul, prazul, orezul, fasolea, bobul si lintea sunt foarte apreciate pentru ca se pot pastra mai mult timp la clima uscata. Carnea preferata este cea de pasare, de oaie sau de berbec. Carnea de porc este consumata mai putin. Fructele uscate (nuci, arahide, curmale, prune) sunt folosite in mancaruri cu carne, in salate si prajituri. Preparate specifice orientale, binecunoscute si la noi, sunt: pilaf, pastrama, kebab, halva, rahat, nuga. Se consuma multe citrice si multi struguri. In zilele calde se bea multa apa si ceai cald concentrat. Cafeaua turceasca, cunoscuta in toata lumea, nu este atat de larg raspandita in Orientul Apropiat pe cat s-ar crede. In prezent, cel mai mic consum de cafea pe cap de locuitor este in Turcia si in Egipt.

Bucataria thailandeza

Bucataria thailandeza poate satisface gusturile gurmanzilor rafinati din toata lumea. Arta culinara thailandeza s-a dezvoltat odata cu aparitia ustensilelor moderne de bucatarie, dar unele metode de a gati mancare thailandeza au ramas aceleasi ca in trecut. In mod normal thailandezii prajesc pe gratar carnea si pestii de mare proaspeti si ii mananca cu un amestec subttire cremos care are o aroma dulce-acrisoara. O metoda populara de a gati este salata " Yum "^{[necesita citare]}. Salata thailandeza difera de cea vestica, pentru ca sosul thailandez nu contine grasimi in ingredientele sale. Se adauga pur si simplu o portie de condimente sarate precum sos de peste cu sare, suc de lamaie, chili si uneori usturoi si salata si se amesteca. Se pot face diverse feluri de mancare cu salata thailandeza fie salata din creveti, din porc, din papaya, salata de vita si asa mai departe. Inainte, thailandezii foloseau la fierberea mancarii oale din lut. De asemenea, foloseau aceleasi oale la gatitul orezului si a variatelor feluri de supa. Mancarurile gatite cu curry de astazi sunt mult diferite de cum erau candva, fiindca vechii thailandezi nu foloseau lapte de nuca de cocos in acele supe condimentate. Arta de a gati mancarea thailandeza a evoluat in contact cu influentele culturale ale altor tari, in special China si Europa de Vest. O parte din chinezi au migrat in Thailanda. Ei au adus cu ei cultura lor gastronomica si au dezvoltat generatii dupa generatii propria mancare, care a devenit mai tarziu parte a bucatariei thailandeze. Thailandezii au adoptat din bucataria chinezeasca o metoda rapida de prajire si au creat multe sortimente de antreuri prajite prin agitare in meniul lor. O alta influenta se reflecta in folosirea pe scara larga a taiteilor in retetele thailandeze. Taiteii thailandezi au un gust dulce, sarat si uneori condimentat. Un fel special sunt taiteii crocanti. In trecut laptele din nuca de cocos era folosit doar la desert si la anumite feluri de mancare. Acum este un ingredient important, la fel ca zaharul de palmier si faina de orez. Odata cu sosirea lor, portughezii au introdus ouale in ultimul fel de mancare. Astfel ca, desertul portughez facut din sirop de zahar si galbenusuri de ou este bine cunoscut pana in ziua de azi.

Bucataria vestica a avut si ea, o puternica influenta. Unele restaurante de stil vechi care servesc mancare thailandeza au in meniu si mancaruri gatite prin inabusire. Exista si deosebiri. Vesticii mananca mancarea cu paine si cartofi, care contin amidon. Thailandezii mananca mancarea cu orez. Folosirea alunelor si a nucii de cocos in mancarurile gatite cu curry este si ea tipic thailandeza. Ierburi distincte se amesteca cu acreala picanta a lamaiei proaspete sau cu dulceata placuta a zaharului de palmier. Mancarea thailandeza este usoara, iar mirosul ei se simte cu mult inainte ca mancarea sa ajunga pe masa. Ierburile si mirodeniile folosite drept ingrediente sunt mult mai aromate decat cele vestice si fiecare fel de mancare thailandez are un buchet diferit.

Kyuho - savoir-vire japonez

nu servi niciodata cuiva mancarea cu ajutorul betigaselor (in ritualurile funerare budiste participantii isi dau unul altuia in acest mod cenusa raposatului). Daca vrei sa il servesti pe comeseanul tau, intinde-i farfuria si da-i voie sa-si aleaga bucata dorita
. daca doriti sa folositi acelasi recipient, folositi betigaselor la ambele capete
. sushi se poate apuca cu degetele, sashimi - doar cu betigasele
. nu tine betigasele la jumatate, incearca sa le apuci intotdeauna de extremitate
. nu folosi betigasele pentru a trage bolurile inspre tine
. nu musca o parte din mancare pentru a pune restul inapoi in farfurie; daca ai ridicat o bucata trebuie s-o mananci in intregime
. nu cere sa ti se aduca un cutit
. dupa mancare lasa betigasele rezemate de hashi oki, de preferinta paralel cu tejgheaua sushi barului; nu lasa niciodata betigasele direct pe masa;
. nu pune niciodata betigasele inapoi in vas (si aceasta le-ar aduce japonezilor aminte de ritualuri de inmormantare)
. incearca sa mananci tot orezul; a lasa chiar si o mica parte din mancare pe farfurie este o lipsa de tact, a lasa orez nemancat este chiar o grosolanie (aceasta regula se respecta doar in Japonia)
. nu fuma sub nici un pretext; fumul de tutun nu le permite comesenilor sa savureze gustul si aroma felurilor delicate de mancare; in plus, doar mirosul poate sa ne asigure ca pestele este proaspat
. sosul de soia este un adaos pentru peste, nu inmuia niciodata in el intregul sushi
. lucru ciudat, cand ti se serveste o supa sau un fel de mancare cu macaroane, ai voie sa sorbi (dar nu ai voie sa ragai); poti sa ridici bolul la gura - mai intai folosesti betigasele pentru a consuma "grosul" apoi, pur si simplu, bei restul.
. se bea sake inainte si dupa masa; vinul de orez pur si simplu nu se potriveste cu orezul; in timpul mesei se poate bea bere, vin alb, ceai sau apa; sake-ul se serveste in mod traditional doar cu sashimi
. berea sau sake-ul se toarna tuturor mesenilor; nu exista obiceiul de a bea din sticle separate
. parerile japonezilor sunt impartite: unii ne sfatuiesc sa incepem cu sashimi, sa continuam cu sushi, pentru a termina cu o supa miso cu orez; altii recomanda pentru inceput un sushi cu omleta si legume, apoi un fel la alegere, iar la sfarsit sashimi

Expresii uzuale

Arigato - multumesc
Domo - multam
Domo arigato gozaimatsa - multumesc frumos (dupa masa)
Dozo - cu placere
Gochisou - sema deshita - o expresie traditionala rostita la sfarsitul mesei ("mi-a placut)
Itadakimatsu - rostit la inceputul mesei ('am primit')
Irasshaimatse - expresie de bun venit
Kampai - Sanatate!
Konbanawa - Buna seara
Konichi - wa - Ce mai e nou? Ce mai faci?
Korewa nandesuka - Ce este aceasta?
Oaiso - cand ai terminat si doresti nota de plata
Oishii - delicios
Ososumewa nandesuka - Ce recomandati astazi?
Sayounara - La revedere