Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica




Nutritie


Qdidactic » stiinta & tehnica » nutritie
Carnea - compozitia chimica a carnii - carnea de porc cu structura apoasa



Carnea - compozitia chimica a carnii - carnea de porc cu structura apoasa


CARNEA SI SUBPRODUSELE EI


Carnea este un aliment valoros in alimentatia omului deoarece contine proteine de calitate superioara fiind bogata in aminoacizi esentiali (ce nu pot fi sintetizati de organismul uman ). De asemenea carnea rosie datorita hemoglobinei din sange reprezinta o sursa de fier usor asimilabil in alimentatie .

Deoarece carnea nu poate fi folosita intotdeauna  imediat dupa taiere se impun metode de pastrare in conditii care sa ii mentina caracteristicile organoleptice: (aspect, culoare,gust,miros, consistenta)




NOTIUNEA DE CARNE



Sub denumirea de carne se intelege tesutul muscular animalului taiat,impreuna cu tesuturile cu care se afla in conexiune naturala:grasimi,oase,tendoane,aponevroze,tesut conjuctiv,nervi,ganglioni limfatici. Celelalte parti comestibile din corpul animalelor poarta denumirea de subproduse(sange,grasimi,picioare,urechi,burta etc) si de organe(ficat,creier,inima,rinichi,splina,pulmoni,glanda mamara etc).

Din punct de vedere morfologic,carnea cuprinde:tesut muscular striat,tesut conjunctiv,tesut adipos,tesut osos,vase sanguine si nervi. Proportia diferitelor tesuturi care intra in componenta carnii este determinata de starea de ingrasare a animalului,varsta,sex si de rasa. Proportia medie a componentelor carnii de bovine este de:58% tesut muscular,18% oase,12% grasime si 12% tesut conjunctiv cu vase si nervi.Se constata,deci,ca partea principala a carnii este reprezentata de tesutul muscular,care intra,dealtfel,in cea mai mare proportie in corpul animalului.






COMPOZITIA CHIMICA A CARNII



Compozitia chimica a carnii,in ansamblu,este determinata in pri-mul rand de compozitia chimica a tesutului muscular:

Apa=75%

Substanta uscata=25%

Substante azotate:

a)proteice=18,5%(miogen,actina,miozina,actomiozina,globulina x si mioalbulina)

b)neproteice(carnozina,metilcarnozina,carnitina,creatina,creatinina,acid creatin-fosforic,sarcozina)


Substante extractive neazotate=0,9%(glicogen,glucoza,acid lactic)

Lipide=3%(steride:colestol=0,1-0,2%,fosfatide:lecitina,cefalina si plasmogen)

Compusi fosforici:0,7%(saruri minerale=1%,Na,Ca,Mg,Fe,P)


Diferiti produsi metabolici,fermenti si vitamine=0,2%.

Substantele proteice:

1)Proteinele din sarcoplasma

a)proteinele din miofibrile:miozina,actina,actomiozina,tropomiozina, paramiozina,contractina,metamiozina,fractiunea Tsao,nucleotropomiozina

b)proteinele din plasma interfibrilara:miogenul,mioalbumina,mio-

globina,globulinax,miostromina

2)Proteinele nucleului:nucleoproteidele

3)Proteinele stromei:colagenul,elastina,reticulina

Substantele extractive neproteice:

1)Substante extractive azotate neproteice:nucleotide,baze purinice,

creatina,creatinina,dipeptide,tripeptide

2)Substante extractive neazotate:glicogenul,acidul lactic,lactacido-

genul,inozitolul

Lipidele:fosfolipidele,colesterolul,grasimile neutre

Substantele minerale din muschi sunt in numar si cantitati variabile,in functie de muschi si de varsta animalului.Ele sunt reprezentate de saruri de K,Mg,Ca,Na sub forma de cloruri si carbonati.

Vitaminele din carne.Produsele animale sunt surse valoroase de vitamine,in special pentru vitaminele din grupul B,iar ficatul pentru vitamina A.

Enzimele.In tesutul muscular se mai intalnesc numeroase si variate enzime,in special proteolitice si lipolitice,care joaca un rol deosebit in procesele biochimice de maturatie a carnii.



grosiera;nu apare marmorarea de obicei si niciodata perselarea;grasimea de

depozit este alba,tare,raspandita neregulat subcutanat si in special la ceafa si

greban

-la animalele batrane culoarea carnii este rosie-inchisa,consistenta tare,fibra

musculara grosiera,lipsita de suculenta;grasimea de obicei este putin abun-

denta,de culoare mai galbuie decat la adulte(uneori asemanatoare cu lamaia.

La bubaline culoarea carnii este rosie-inchisa,consistenta tare,fibra grosiera

si cu mirosul specific;grasimea este de culoare alba-cretacee,este mata,de


consistenta tare,sfaramicioasa;mai rar se intalneste marmorarea si parcelarea

La cabaline carnea are culoarea rosie,cu reflexe albastrui,consistenta ferma,

fibra musculara grosiera,nu prezinta marmorare sau perselare;mirosul este   

specific,,gustul dulceag,grasimea este galbena aurie,stralucitoare,unsuroasa

La porcine carnea are ingeneral culoarea mai deschisa,variabila cu varsta;

la purceii tineri culoarea este alba-cenusie,prezinta consistenta moale,iar la

porcii adulti culoarea este roza-palida si consistenta moderata;la porcii ba-

trani culoarea este rosie-inchisa,iar consistenta tare

La ovine,carnea este de culoare rosie-deschisa,la animalele tinere si inchi-

sa,la cele batrane si slabe;consistenta este medie,fibrele musculare sunt fine,

dense;la oile foarte grase se poate observa o marmorare usoara;grasimea:

alba,tare,uscata,mai consistenta decat grasimea de bovine,fara a fi asa sfara-

micioasa ca cea de bivol,perselarea nu se observa niciodata;mirosul este

specific,usor amoniacal,mai ales la masculii necastrati.

La caprine carnea are culoare de nuanta mai inchisa decat la oaie,cu fibrele

musculare mai putin fine si nu atat de dense ca la oaie;marmorarea,raportata

la carnea de oaie,este mai frecventa;perselarea nu se observa;grasimea se

aseamana cu cea de oaie,insa are o nuanta spre galbui la caprele batrane si

este dispusa mai mult intern;grasimea externa,de regula,lipseste.La tap,in

perioada montei,carnea are un miros sexual caracteristic,faorte neplacut.

Determinarea speciei prin metode de laborator.In cazul in care

caracterele organoleptice si anatomice nu pot preciza specia de la care




STARI FIZIOLOGICE CARE FAC CARNEA

NECONSUMABILA



In aceasta categorie intra starea fetala,carnea de vitel prea tanar

ca si carnea de la animalele in gestatie avansata.

Starea fetala.Aceasta nu este admisa la noi in tara deoarece:are

valoare nutritiva redusa,continand o cantitate mare de apa si din ace-

lasi motiv se altereaza repede,are aspect dezagreabil,provocand o re-

pulsie consumatorului.

Carnea de vitel prea tanar.Normele legale de la noi din tara nu

admit taierea viteilor sub 21 zile.Viteii prea tineri au musculatura



putin dezvoltata,fara grasime,cu un continut mare de apa,din care ca-

uza gustul este fad iar carnea se altereaza repede.

Starea de gestatie avansata.Se considera gestatie avansata ulti-

mul sfert al timpului de gestatie(peste 7 luni la vaca si 3 luni la porc)

In aceasta stare animalele prezinta adeseori edeme ale trenului poste-

rior cu infiltratii musculare.In caz de taiere de necesitate se confisca

partile din carcasa cu edeme sau infiltratii.



Carnurile de la animalele prea slabe sunt caracterizate prin

lipsa aproape totala a grasimii si prin modificari ale musculaturii.

Carnurile slabe sunt consecinta unor factori fiziologici sau a unor

stari patologice.

Stari fiziologice includ:insuficientele alimentare,varsta inain-

tata urmata de uzura aparatului masticator si dereglari ale functiilor

digestive

Carnurile cu mirosuri straine.Carnea normala,imediat dupa ta-

iere are un miros carcteristic,in functie de specia de animal de la care

provine.Mirosurile straine pot proveni din timpul vietii animalului

sau dupa taiere.Mirosurile din timpul vietii au caue fiziologice(miros

exagerat al sexului,alimentatie cu plante aromatice etc) si patologice

cum ar fi uremia,febra vitulera ,piemia etc.Mirosurile capatate de

carne dupa taiere pot fi de la neaerisirae carnii sau aerisirea in locuri

neadecvate(spatii cu miros de mucegai,soarece,petrol etc.).

Carnurile colorate anormal.Culorarea poate avea diferite cauze:

-cauze medicamentoase:albastru de metilen,acid picric

-cauze alimentare:pigmenti vegetali

-cauze pigmentare:pigmenti exogeni si endogeni

Carnurile de la animalele obosite.La animalele obosite,in sange,

se gasesc cantitati mari de produsi metabolici.Rezerva de glicogen

este scazuta,ceea ce impiedica o buna maturare si conservabilitate a

carnii.Carnea de la animalele obosite se prelucreaza greu in industria

preparatelor din carne din cauza micsorarii capacitatii de hidratare si

de legare a apei,in urma schimbarii starii coloidale a proteinelor.

Carnurile la care emisiunea sanguina este incompleta.Emisiu-

nea este incompleta la animalele obosite,febrile,taiate de necesitate

care se afla in agonie.

Carnurile de la animalele febrile-se recomanda sechestrarea

carnii timp de 24 ore dupa care se reexamineaza.



CARNEA DE PORC CU STRUCTURA APOASA

MOALE SI EXUDATIVA(P.S.E)



Culoarea palida,exudarea apei si consistenta redusa a carnii mic-

soreaza valoarea sa comeciala;apar pierderi mari in greutate la depo-

zitare,formare puternica de lichid exsudat la decongelare,precum si o

cantitate excesiv de mare de lichid exudat in cazul suncilor sau a se-

miconservelor de sunca,drept urmare a capacitatii reduse de legare a

apei.Deficientele caliatative si pierderile economice sunt cu atat mai

importante,cu cat aceasta stare anormala cuprinde partile cele mai va-

loroase din carcasa.

Masuri de prevenire:

-conditii optime de transport a porcinelor

-cazarea in adaposturi corespunzatoare

-animalele lasate sa se odihneasca inainte de taiere

-cresterea vitezei de prelucrare si racirea carnii cat mai rapida  poate

fi un factor favorabil

















Powered by https://www.preferatele.com/

cel mai complet site cu referate









Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Nutritie




Referate pe aceeasi tema


Digestia si alimentele ce la mancam
Carnea - compozitia chimica a carnii - carnea de porc cu structura apoasa



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.