Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica




Sociologie


Qdidactic » stiinta & tehnica » sociologie
Abordari din perspectiva retelelor de migranti



Abordari din perspectiva retelelor de migranti


Abordari din perspectiva retelelor de migranti

„Retelele de migranti reprezinta una dintre temele predilecte ale literaturii dedicata migratiei internationale contemporane (si nu numai internationale). Desi deactualitate, tema retelelor nu este noua,dimpotriva, ar putea fi considerata alaturide privilegiatele aspecte economice, una dintre constantele cercetarii migratiei. Cresterea interesului pentru retelele demigranti incepe sa se manifeste in anii’60 –’70, in dezbaterea legata de efectelemigratiei rural – urban la nivel individual. Impotriva perspectivei indivizilor atomizati si rupti din mediul de origine se aduna evidenta empirica a retelelor derudenie, a celor bazate pe origineacomunitara comuna care integreaza migrantii in noul mediu, mentinandu-i inconexiune functionala cu cel vechi.

In migratia internationala interesul pentru retelele de migranti se impune, in ultimul sfert al secolului trecut, o data cu manifestarea si (constientizarea la nivelul cercetarii stiintifice) a modificarilor fenomenului la scara globala (concentrarea intr-un numar redus de taride origine raportat la cel posibil, amploarea formelor clandestine,importanta reintregirii familiei, incapacitatea factorilor politici de acontrola fluxurile ca sa amintim doar cateva). Majoritatea incercarilor teoreticedin “mozaicul contemporan”, ca sa folosim termenii lui Arango, incorporeaza elemente referitoare la retelele demigranti in explicatie, evident din perspective diferite, facand dificiladelimitarea unei directii distincte subtermenul de “retele de migranti”.”

„In1992, Gurak si Caces identificau, intr-o trecere in revista a literaturii nu mai putinde 12 abordari ale retelelor in migratia internationala. Ceea ce incearca retelele de migranti ca perspectiva teoretica este tocmai integrarea elementelor disparate intr-o constructie unitara, bazata pe centralitate retelelor in explicatie si pe evidentierea caracterului dinamic si cumulativ al migratiei. Imaginea propusa este una a spatiilor interconectate: spatiul de origine (cel mai adesea considerat in forma comunitatii) si spatiul de destinatie (privilegiat abordat in forma comunitatii etnice de imigranti). Relatiile sociale si simbolice stabilesc legaturile, furnizand potentialilor migranti/migrantilor acces la informatie, sprijin in gasirea aranjamentelor celor mai sigure si ieftine de depasire a interdictiilor de intrare in spatiul tarii de destinatie, sprijin in gasirea unui loc de munca si a unei locuinte si eventual mijloace de trai pentru o perioada de inceput a cautarilor, suport emotional si social. Retelele de migranti ajunse la maturitate sporesc accesibilitatea migratiei ca strategie (din punct de vedere al resurselor pe care leantreneaza, la nivel individual sau al gospodariei), diminuand selectivitatea fenomenului. Orice eveniment de migratie, prin includerea unui nou individ in retea, creste probabilitatea de aparitie in viitor a unui nou eveniment asemanator, largind cercul celor care auacces la resursele retelei si sporindu-i-le in acelasi timp. Perspectiva este asadar una dinamica, procesul evoluand catre un moment al dezvoltarii sale independentde factorii care l-au declansat, practic auto-sustinandu-se. Preocuparea pentru retelele demigranti tinde sa evolueze pe de o parte spre dezvoltarea independenta a unor directii (deocamdata) de analiza pornind de la aspecte particulare puse in evidenta anterior (cum este cazul abordariiinstitutionale) iar pe de alta parte catre incercarea de sistematizare a acumularilor in abordari mai generale (cazul teoriei capitalului social).”



Abordarea institutionala

„Orientarea teoretica prezentata subaceasta denumire este inca in faza sa de inceput, mai degraba rezultatul unei incercari de sistematizare a cadrului conceptual in domeniul migratiei decat o teorie impusa prin sine insasi. Incluse pana in prezent cu precadere in efortul pentru consolidarea altor linii teoretice (inspecial retele de migranti), abordarea secentreaza pe studiul institutiilor care apar si se dezvolta in cadrul si exclusiv carezultat al fluxurilor de migratie.

Categoria este extrem de eterogena, incluzand pe de o parte agenti care speculand oportunitatile economice oferite de diferenta intre numarul mare de indivizi care doresc sa emigreze si restrictiile de intrare/munca/sedere/legalizarea situatiei din cele mai multe dintre tarile dezvoltate, inlesnesc intrarea, transportul, gasirea unui loc de munca, locuinte, faciliteaza obtinerea actelor etc. in tara de destinatie si organizatiile voluntare care asigura imigrantilor suport, militand pentru drepturile acestora sau chiar furnizand ajutor material, juridic etc. Ideea centrala a abordarii este ca dezvoltarea laturii institutionale a unui flux combinata cu existenta retelelor de migranti confera independenta procesului in raport cumediul in care se desfasoara, constituind elementele fundamentale pe care se bazeaza caracteristica sa de auto-sustinere.”[3]

Abordarea din perspectiva capitalului social

„Pentru prima oara in 1987, intr-o analiza a migratiei mexicane in SUA, Douglas Massey si colegii sai vorbesc despre retelele de migranti in termeni decapital social (ca forma de capital social, deschizand o noua linie teoretica, prin plasarearetelelor in cadrul conceptual mai larg alteoriei capitalului social in sociologie. Perspectiva este una dinamica, preocupata de “formarea capitaluluisocial prin expasiunea retelelor”, abordand tema cresterii beneficiilor migratieii nternationale in momentul de dezvoltarea retelelor ca rezultat al reduceriicosturilor si riscurilor asociate si ridicandimplicit probabilitatea aparitie viitoare a fenomenului (fie in cazul aceluiasiindivid, fie in cazul potentialilor migranti).

Practic teoria capitalului abordeaza o tematica veche (cea a retelelor) intr-o noua perspectiva, beneficiile sale anticipate reprezentand insa mai degraba o sarcina pentru viitor. Etapa de cautari in care se afla abordarea este sugerata de incercarile ezitante de a integra, pe langa tema retelelor si institutiile migratiei (prezentata anterior). Preocuparile pentru retelele de migranti par sa fi fost in primul randlegate de identificarea functiilor pe care le joaca in cadrul procesului de migratie.Indiferent de abordare sunt putine informatiile, generalizarile sau constructiile teoretice care fac referire la reteaua de migranti in sine. Definitiile utilizate sunt in multe dintre cazuri atat degenerale incat la limita nu se poate definiin mod adecvat „obiectul” de cercetare. Exista o categorie extinsa de intrebari carora cercetarea in domeniu nu e, cum se ajunge la incetare a migratiei etc. Dinamica retelelor de migranti este un subiect asupra caruia prea putin studiile de pana acum par sa fii nsistat. In ciuda faptului ca cele doua probleme sunt constant mentionate ele raman inca in aria care cere investigatii viitoare.”

Probabil dificultatea proiectarii sirealizarii de cercetari in conditii de dubla locatie este unul dintre motive.

Cauzalitatea cumulativa

„Cauzalitatea cumulativa este mai degraba o perspectiva asupra migratiei, decat o teorie, in masura in care privilegiaza o abordare (migratia internationala ca proces cumulativ) in sprijinul careia aduce argumente disparate, fara a se constitui intr-un corpus unitar capabil sa sustina explicatia aparitiei, dezvoltarii si/sau disparitiei fenomenului. La origine stau scrierile lui Myrdal asupra cauzalitatii dinamice/cumulative, idee preluata si aplicata domeniului migratiei internationale actuale. Practic este vorba de dezvoltarea/integrarea elementelor furnizate in special de teoria retelelor de migranti (capitalului social) (si nu numai)in directia cauzalitatii procesului. Curetelele de migranti si elementele institutionale ne plasam in plina desfasurare a migratiei, cauzalitatea cumulativa propune, cu castigurile celor doua linii de studiu, o intoarcere la intrebarea “De ce?”. Intoarcerea nu este nicidecum catre declansarea migratiei (asa cum o fac economia neo-clasica sau sistemul mondial) ci catre „de ce”-urile din faza de maturitate a fluxurilor. Ideea in jurul careia se aseaza argumentatia este ca, prin natura ei, cauzalitatea este cumulativa, prin faptul ca fiecare act demigratie altereaza contextul social in care deciziile viitoare (subsecvente) sunt luate,intr-un mod tipic ce face deplasarile aditionale mai probabile.


„Este vorba asadar de o perspectiva dinamica, ce plaseaza migratia in categoria proceselor care se auto-sustin, perpetuandu-se prin/si prin mecanismele carora le dau nastere. Sase factori cu actiune la nivele combinate (individual/familie/gospodarie/comunitate/regiune de origine; destinatie (stat mai degraba) sunt responsabili pentru caracterul cumulativ al migratiei internationale: distributia veniturilor (gospodariei la nivel de comunitate), distributia pamantului si modul de organizare agrar (la nivelul comunitatii de origine), cultura migratiei (comunitate de origine), distributia regionala a capitalului uman(regiune de origine), etichetarea sociala (destinatie), carora li se adauga retelele demigranti si institutiile (tratate anterior).

Caracterul eterogen al cauzalitatii cumulative ca abordare teoretica, devine explicit dupa mentionarea mecanismelor de auto sustinere a migratiei: deprivarea relativa ca factor stimulator de migratie este unul dintre elementele la care recurge noua economie a migratiei in explicatie etichetarea sociala a muncii prin definirea unor slujbe ca rezervate imigrantilor esteun element specific teoriei pietei fortei demunca segmentate, retelele de migranti si elementele institutionalizate au fosttratate anterior ca parti ale teorieiretelelor. Practic contributia se reduce laevidentierea distributiei pamantului si amodului de productie agrar, la distributiala nivel regional a capitalului uman (dealtfel un subiect al economiei neo-clasice).”

„Cultura migratiei este poate una dintre contributiile cele mai interesante in cadrul abordarii, departe insa de a fi specificata. In principiu, se afirma ca gusturile si motivatiile migrantilor sufera schimbari in urma experientei in tarile industriale dezvoltate. Indivizii capata“obisnuinta” unui stil de viata (incluzand consumul) care sunt greu de sustinut inaria de origine la intoarcere, crescand probabilitatea unei intoarceri in spatiul de destinatie anterior. (Situatia se refera in mod evident la variantele de migratie circulatorie prin traditie, de tipul fluxului Mexic – SUA).

Situatia descrisa este fara indoiala interesanta, dar trebuie remarcat,ca nu sporeste probabilitatea de migratie a altor indivizi ci pe cea a celor cu experienta de migratie, ceea ce este cu totul altceva, decat extinderea fenomenului. Daca ducem rationamentul mai departe, migratia repetata a unui individ nu este neaparat rezultatul schimbarii postulate. In cadrul noii economii a migratiei explicatia ar putea fi la fel de plauzibil plasata ca strategie permanentizata de reducere a riscurilor asupra veniturilor gospodariei in conditiile in care situatia economica la destinatie nu se imbunatateste indeajuns de mult pentru a se obtine venituri comparabile cu cele din strainatate. (De altfel, intr-o forma care are la baza cu totul alte argumente, si teoria sistemului mondial si postulata influenta a rolului informatiei despre societatile dezvoltate are aproximativ acelasi efect, fara a fi vorba de o cultura a migratiei). Recursul la cele doua orientari teoretice care explica acelasi fapt empiric constatat (evenimentul de migratie creste probabilitatea propriei repetari), are tocmai sensul de a arata ca mai degraba cultura migratiei si actiunea ei asupra repetitivitatii evenimentului la nivel individual este o ipoteza decat un mecanism demonstrat.

Mergand mai departe, la nivel comunitar, recursul la cultura pare ca in multe situatii, elementul care umple golurile din explicatie. Incazul de fata, rolul jucat de migratie ca rit de trecere de la adolescenta la maturitate,in cazul unor comunitati, ar fi argumentul forte in sustinerea aparitiei si dezvoltarii,la nivel comunitar, a unei culturi careinclude migratia “adanc inradacinata in repertoriul comportamental al oamenilor si “valorile asociate migratiei” cadevenite “parte a valorilor comunitatii”. Influenta migratiei asupra culturii este nunumai posibila, dar si probabila, dar daca luam in considerare gradul de stabilitateal valorilor apare in primul rand intrebarea, pentru ce cazuri ar putea fi valabila o asemenea explicatie? Care sunt valorile asociate migratiei si care este relatia intre impunerea lor si cresterea migratiei la nivel comunitar sunt inca intrebari de raspuns pentru cauzalitatea cumulativa.Revenind la ceilalti doi factori specifici, distributia pamantului si modul de productie agrar, prima remarca, de altfel una generala pentru noile abordari teoretice ale migratiei, este postularea migratiei ca fenomen/proces care leaga exclusiv tarile lumii a treia si tarile cele mai dezvoltate ale lumii si, mai particular, aria rurala a lumii a treia de lumea dezvoltata.”[8]

„Considerarea distributiei pamantului ca si a modului de productie agrar ca factori cheie in explicatia migratiei inseamna ca agricultura si proprietatea asupra pamantului sunt elemente definitorii pentru situatia de plecare a viitorului migrant/familiei – gospodariei sale. Modalitatea de distributie a pamantului face trimitere la studiile despre efectele migratiei, care au pus in evidenta in mod constant tendinta migrantilor de revenire sau a familiilor/gospodariilor care includ migranti spre achizitionarea pamantului si scoaterea lui din circuitul agricol (resursele venite din strainatate sub forma banilor nefacand necesara intoarcerea la ocupatiile din agricultura, pamantul fiind achizitionat in special pentru valoarea sa de a conferi prestigiu social). La nivel comunitar, sustine cauzalitatea cumulativa, scoaterea din ce in ce mai multor terenuri din circuitul productiv reduce numarul locurilor de munca disponibile si implicit constituie un impuls pentru adoptarea migratiei ca strategie de supravietuire.

Pe de alta parte, aceeasi orientare, sustine recursul familiilor/gospodariilor de imigranti la tehnologie avansata in domeniu si implicit reducerea necesarului de forta de munca (modificare modului de productie agricola). Factorul capital uman considerat la nivel regional in tara de destinatie, este poate punctul cel mai slab al abordarii. Desi una dintre asumptiile de baza ateoriei capitalului social (pe care oinclude de altfel) este cea a reducerii costurilor si riscurilor asociate migratiei si implicit reducerea selectivitatii, cauzalitatea cumulativa postuleaza cercul vicios al pierderii suferite de tara (incazul de fata regiunea) de origine prin migratie in termeni de capital uman, argumentand ca cei care migreaza sunt incei “relativ bine educati, calificati, productivi si puternic motivati” crescand productivitatea in aria de destinatie, micsorand-o in acelasi timp la origine.



De-a lungul timpului, deci, acumularea capitalului uman consolideaza cresterea economica in aria de destinatie in timp ce epuizarea sa simultana in aria de origineii exacerbeaza stagnarea, astfel intensificand conditiile pentru (producerea) migratiei.”[9]

Abordarea sistemica

„Abordarea migratiei internationale in termeni de sistem porneste de la Mabogunje, care aplica in anii ’70 perspectiva sistemica in studiul migratiei rural – urban, in cazul Africii. Ideea reapare sporadic in studii in anii ’80 dar va fi tratata sistematic pentru prima oara in cazul migratiei internationale de Kritzsi colegii sai in 1992 (International migration systems – a global approach). Manifest legat de incapacitatea aparatului conceptual de a explica noileforme ale fenomenului, perspectiva sistemica incearca sa surprinda caracterul dinamic al migratiei, integrand aspecte din aria de origine si destinatie. Constructia teoretica, destul de sumar elaborata, are la baza ideea ca migratia internationala poate fi cel mai bine inteleasa prin considerarea sistemelor spatiale definite pe baza fluxurilor de migratie, ca “un grup de tari care schimba un numar relativ mare demigranti unele cu altele”. Existenta unui flux de migratie este insa conditia necesara dar nu si suficienta, pentru definirea unui sistem de migratie, schimbul de persoane reprezentand numai unul dinfluxurile care leaga tarile impreuna intr-un sistem.

Intentia abordarii este de a surprinde complexitatea actuala a fenomenului prin includerea simultana in explicatie a factorilor care intervin la diverse nivele (nivel macro, meso si mai putin, desi intentia exista, micro), actionand in diverse contexte (economic, politic, social si demografic), intr-o perspectiva temporala care ia in considerare elemente de natura istorica si modificarile intervenite in cadrul initial incare migratia apare (inclusiv ca rezultat al dezvoltarii acesteia). Desi schema explicativa propusa este complexa, aplicarea ei efectiva a condus prioritar la abordari descriptive ale migratiei internationale, integrarea coerenta si suprinderea interactiunii intre elemente situate la nivele diferite de analiza ramanand mai degraba un deziderat.

Modalitatea de definire a sistemelor este si ea un punct problematic al abordarii. Cele 5 principii generale pentru a ghida identificare unui sistem demigratie internationala propuse de Hania Zlotnik sunt destul de imprecise, modul in care lucreazaefectiv privilegiind, asa cum afirma Arango, partea stabila a sistemelor (tarile de destinatie) cu efecte imediate asupra explicatiei.”





Romelia Calin, Radu Gabriel Umbres, Efectele migratiei, editura Lumen, Iasi, 2006

Irimescu Gabriela, Singur acasa, Fundatia Alternative Sociale, 2006

Douglas Massey, Arango Joaquin, Hugo Graeme, Worlds in Motion. Understanding International Migration at the End of the Millenium, editura Clarendon Press, Oxford, 1999

Ibidem

Joaquin Arango, Explaining migration: a critical view, in International Social Science Journal, 2000

Douglas Massey, Arango Joaquin, Hugo Graeme, Worlds in Motion. Understanding International Migration at the End of the Millenium, editura Clarendon Press, Oxford, 1998

Thomas Sowell, Migrations, Mobility and Modernization: A world View, editura Harper Collins, 1996

Op. cit., Douglas Massey, Arango Joaquin, Hugo Graeme

Tereza Bulai, Fenomenul Migratiei si criza familiala, editura Lumen, Iasi, 2006

M.Kritz, H.Zlotnik, International migration systems – a global approach. Clarendon Press, Oxford, 1992 

Joaquin Arango, Explaining migration: a critical view, International Social Science Journal, 2000







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2021 - Toate drepturile rezervate -|

Sociologie




Proiecte pe aceeasi tema


Virginitatea in timpurile noastre
Functiile familiei
Calificarea unor bunuri ca fiind proprii sau comune.
Religiile din Extremul Orient - hinduismul, budism, confucianism, taoism
Este important sa porti verigheta?
Scurta istorie politico – juridica, antiterorista
Paradigme ale gandirii sociologice - grila
Parinti suraprotectori
Motive care duc la consumul de droguri: Curiozitatea, teribilismul , presiunea grupului, probleme (in familie, scoala, prieteni)
DISFUNCTII SI DISOLUTIA SISTEMULUI FAMILIAL - disfunctia conjugala si denuclearizare familiala



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.