Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Sociologie


Qdidactic » stiinta & tehnica » sociologie
Definitii ale migratiei



Definitii ale migratiei


Definitii ale migratiei - qdictionar.com


"Desi migratia internationala este un fenomen cu radacini adanci in istoria societatii omenesti, totusi, pana in prezent nu a fost adoptata o teorie universala care sa cuprinda acest fenomen in multitudinea manifestarilor sale. Fara indoiala, orice teorie sociologica are menirea, in primul rand de a explica, de a descoperi cauze si factori determinanti, de a ne face sa intelegem semnificatiile si procesualitatea unui fenomen social, influentele pe care le inregistreaza din partea altor fenomene (politice, economice, sociale, culturale, religioase, etc.), consecintele sociale multiple pe care le genereaza s.a."[1]

Migratia internationala este un fenomen extraordinar de complex, se deruleaza pe un areal imens si care implica numeroase manifestari contradictorii si consecinte pe multiple planuri. Din aceasta cauza, o teorie care sa reflecte si sa explice esenta si totalitatea migratiei internationale ramane inca un deziderat in perimetrul cunoasterii sociologiei actuale. Absenta unei teorii unice nu exclude prezenta diverselor abordari in acest domeniu, a interpretarilor bazate pe explicatia stiintifica in general si pe cea sociologica in particular.

"Studiile sociologice de pana acum, consacrate examinarii migratiei internationale, au reusit sa ne ofere suficiente informatii pentru a cunoaste fenomenul in cauza sub diverse aspecte si manifestari. Se stiu, de bunaoara, cauzele si motivele migratiei de la o tara la alta in diferite epoci istorice; se evidentiaza, in date statistice, dinamica migratiei pe anumite continente si in diverse intervale de timp; se pot estima tendintele de evolutie ale fenomenului si efectele acestuia pe plan individual, familial, economic, social s.a.m.d. Analiza explicativa si demersul comprehensiv din sociologie au scos la lumina date importante despre ponderea fluxurilor migratorii internationale, despre valorile care i-au calauzit pe oameni in actiunile lor, despre relatiile, scopurile si consecintele asumate de migranti. Totodata, datele recoltate au permis crearea unei tipologii a miscarilor migratorii si a unor tipologii ale migrantilor.

Actualmente, exista un limbaj propriu de abordare a migratiei si concepte specifice pentru studierea acesteia in diverse contexte social-istorice si geografice. Numeroasele lucrari de specialitate aparute pe tema migratiei nationale (interne) si internationale (externe) atesta, de asemenea, ca fenomenul migratiei beneficiaza de un interes constant al cercetarilor si de preocupari efective pentru descifrarea teoretica a fenomenului ori pentru diminuarea efectelor sale disfunctionale." [2]



"Migratia este un fenomen ce consta in deplasarea unor multimi de persoane dintr-o arie teritoriala in alta, urmata de schimbarea domiciliului si/sau de incadrare intr-o forma de activitate in zona de sosire. Daca privim fenomenul raportandu-ne la o populatie data atunci, adica in raport cu aceasta populatie, se poate vorbi de doua forme de migratie:

Imigratia - este ansamblul intrarilor;

Emigratie - ansamblul iesirilor. "[3]

"In fapt, orice act migratoriu este, in acelasi timp, o migratie si o emigratie. Sociologia studiaza migratia dintr-o perspetiva mai larga, interesandu-se de indivizi in ambele ipostaze, de asemenea, atentia ei se indreapta precumpanitor asupra acelor miscari teritoriale in care sunt antrenate mase mari de oameni, ce se constituie in fluxuri de migratie. Interesul manifestat de sociologi pentru acest fenomen are la baza faptul ca, in cea mai mare parte a cazurilor, o mobilitate teritoriala este insotita de, sau genereaza o mobilitate sociala, adica schimbarea statutului social al persoanelor migrante.

Mobilitatea sociala este un fenomen ce se constituie prin agregarea miscarilor indivizilor sau familiilor intre diversele pozitii ale unui spatiu social, conceput ca un sistem de categorii sociale, ierarhice sau neierarhice, delimitate pe baza unui criteriu, simplu sau complex. Uneori definitia se restringe prin postularea caracterului ierarhic al clasificarii, concepandu-se deci mobilitatea sociala ca o miscare in cadrul unui sistem de stratificare. Alteori, definitia se largeste prin luarea in considerare si a miscarilor spatiale (mobilitatea teritoriala) si/sau a schimbarii locului de munca (mobilitatea sau fluctuatia fortei de munca). O trecere in revista a studiilor - teoretice sau empirice - de miscare social arata ca acestea pot fi situate, aproape intotdeauna, din punct de vedere al criteriului folosit, in una din urmatoarele trei categorii:

Cele care utilizeaza un criteriu de stratificare propriu-zis, deci cele care urmaresc miscarea intre straturi strict ierarhizate;

Cele care utilizeaza drept criteriu de clasificare exclusiv ocupatia indivizilor, ceea ce conduce la constituirea unui spatiu social format dintr-un numar oarecare de categorii socio-profesionale. Aceasta s-ar putea numi traditia nemarxista vest-europeana.


Cele care utilizeaza drept criteriu clasele sociale si paturile sau categoriile care fiinteaza in orice societate alaturi de clase. Este, evident, cazul cercetatorilor marxisti sau apropiati de traditia marxista.

"In tara noastra, literatura teoretico-metodologica referitoare la miscarea sociala este destul de bogata, fiind reprezentata de studii elaborate - incepand cu a doua jumatate a deceniului sapte - de catre: I. Aluas, H. Cazacu, V. Constantinescu, O. Hoffman, I. Marginean, T. Rotariu, A. Roth etc. In schimb, cercetarile empirice sunt foarte putine, singurele studii mai consistente deaceasta factura fiind cele ale colectivului Centrului de cercetari sociologice din Bucuresti. Chiar daca, pe plan mondial, interesul pentru problemele de mobilitatea social pare astazi mai redus decat in urma cu 2-3 decenii, fenomenul constituie inca - si va mai constitui - o zona problematica de prima importanta pentru sociologie, nu numai pentru ca ea este printre putinele arii in care Iegimitatea sociologiei nu este contestata de nici o alta disciplina, ci pentru ca realmente aspectele legate da acest fenomen sint de mare interes si importanta pentru societatile moderne."

"Migratia concentreaza in jurul sau un set foarte larg de fenomene sociale, motiv pentru caree a constituie obiect de studiu pentru mai multe discipline, precum demografía, geografía populatiei, economía, stiintele juridice, sociología si altele. Cercetatorii din aceste domenii au incercat sa elaboreze scheme si teorii explicative ale fenomenului, multe din acestea fiind inspírate de teoriile fizice asupra miscarii corpurilor. Astfel, inca din secolul trecut, Ravenstein propune un model gravitational, ameliorat de continuatorii sai, o alta schema tot de inspiratie fizica este modelul "pull-push", adica al factorilor de atractie si respingere. Ceea ce caracterizeaza incercarile actúale de explicare a migratiei este faptul ca fenomenele macrosociale factorii determinanti ai mobilitatii nu mai sunt considerati ca niste forte fizice care actioneaza asupra unor atomi inerti, (persoanele umane), ci ca niste elemente structurale de care indivizii umani, in calitate de actori constienti si rationali, tin seama atunci cand iau in considerare posibilitatea de a migra.

Cu alte cuvinte, migratia ca fenomen este imaginata ca fiind rezultatul unei multitudini de actiuni individuale, ale agentilor rationali, care evalueaza costurile, beneficiile si riscurile implícate de un asemenea act, elemente care deriva, desigur din caracteristicile sistemului. Cercetarile recente scot in evidenta si importanta informatiei (cantitatea, acuratetea, costui ei etc.), ca element ce intervine in deciziile luate de catre indivizi. O a doua componenta majora a studiilor teoretice si empirice privind migratia o constituie problemática efectelor ei. Trei directii de investigare s-au conturat aici: efectele migratiei asupra populatiei de origine, asupra populatiei de destinatie si asupra migrantilor insisi.  O migratie ce antreneaza un numar mare de persoane, in general de varsta tanara, poate provoca, in populatia de origine un déficit de forta de munca si deci o slabire a activitatilor, o scadere a natalitatii, o imbatranire demografica si alte fenomene negative. Daca zona respectiva era initial suprapopulata, migratia poate, dimpotriva, sa amelioreze situatia celor ramasi, mai su seama daca migrantii trimit celor ramasi acasa bunuri materiale si bani."

"Situatia populatiei din aria de primire poate fi si ea influentata in ambele sensuri. In perioade de crestere economica, imigrantii contribuie la completarea necesarului fortei de munca; in schimb, in epoci de recesiune, participa la ingrosarea randurilor somerilor, afectandu-i pe cei mai expusi la concediere si determina un consum suplimentar de resurse. Populatia local poate reactiona, uneori violent, la prezenta imigrantilor, contribuind la schimbarea masurilor legislative referitoare la migratie. Un alt aspect deosebit de intens cercetat este integrarea migrantilor in comunitatile de primire. In cazul migratiei interne, accentul cade indeosebi pe problema adaptarii ruralilor la viata urbana si la munca industriala. In cazul celei externe, o atentie deosebita s-a acordat, printre altele, contactelor celor doua populatii ale caror cultura sunt mult diferite, fapt ce ridica problema deosebite de integrare. Fireste, cauzalitatea, formele de manifestare si efectele migratiei variaza extrem de mult, in timp si spatiu, fiind dependente de o serie de circumstante istorice, economice , politice, culturale, ceea ce ingreuneaza sau chiar face imposibila elaborarea unei teorii generale sau a unor modele cu aplicabilitate universala in descrierea si explicarea fenomenului."[7]




Dumitru Otovescu (coord.), Tratat de sociologie, ed. Beladi, Craiova, 2010, p. 609

Idem

Gilles Ferreol (coord.), trad. Adina Chelcea, Dictionar de sociologie, ed. Polirom, Iasi, 1998

Raymond Boudon, Dictionar de sociologie, ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2009

Idem, Gilles Ferreol, trad. Adina Chelcea

Idem, Gilles Ferreol, trad. Adina Chelcea

Idem, Gilles Ferreol, trad. Adina Chelcea



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright