Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Sociologie


Qdidactic » stiinta & tehnica » sociologie
Formarea familiei - criterii de alegere a partenerului



Formarea familiei - criterii de alegere a partenerului


FAMILIA SI ABORDAREA TRIDIMENSIONALA


1. Formarea familiei


1.1. Criterii de alegere a partenerului

Cum decid oamenii sa se casatoreasca? Sunt intrebari la care incearca sa raspunda o serie de cercetari sociologice si psihologice, concretizate in multiplele "teorii ale alegerii maritale", dintre care cele mai cunoscute raman teoria psihanalitica a lui Freud, teoria asemanarii a lui Mower, teoria nevoilor complementare a lui Winch, teoria instrumentala a lui Center, teoria filtrului a lui Kerckoff si Davies, teoria stimul-valoare a lui Murstein.[1]

Criteriile alegerii sotului sunt dintre cele mai diverse. Alegerea sotului pare sa se faca in majoritatea cazurilor dupa principiul similaritatii fizice si/sau intelectuale. M. Smith remarca in acest sens frecventa asemanarilor intre soti in ce privesc forma mainilor, parului, lungimea antebratului, a ochilor.

Davemport, Schiller au concluzionat in studiile lor ca mariajul intre persoane cu deficiente asemanatoare, numite "casatorii asortative" (partenerii suferinzi de aceeasi afectiune psihica) sunt motivate cel mai frecvent de reciprocitatea si retrairea conflictelor oedipiene, pe baza transferului si prelungirii acestora din triunghiul oedipian de origine din propriul mariaj.

A. Girard (1973) insista asupra importantei similitudinii factorilor geografici, sociali si culturali care determina alegerea partenerului de viata. O anumita tendinta de endogrupare a partenerilor maritali si criteriul concordantei nivelului de instructie, profesiei si apartenentei la acelasi mediu se mentine si in tara noastra. Mower leaga evolutia pozitiva a mariajului de similitudinea stilurilor de viata a celor doi soti. Alaturi de teoria asemanarii, alegerea partenerului mai este explicata si prin teoria complementaritatii, al carui promotor este R. Winch, care considera ca la nivelul cuplului apar "nevoi complementare"[2], fiecare partener apreciind in celalalt ceea ce nu gaseste in sine.



Alegerea unui sot nu implica numai satisfacerea sexuala sau afectiva. Din punctul de vedere al femeii alegerea unui sot corespunde unei achizitionari unui "portofel" pe care urmeaza sa-l administreze intr-o maniera rationala. O astfel de "maximizare sub constrangere" se bazeaza pe un principiu de homogamie[3] selectia partenerului nu se face la intamplare, ci - constient sau nu - in functie de determinantele socio-economice. In privinta zestrei scolare - ea este considerata o "valoare adaugata".

Preocuparea pe care femeile o au pentru cariera profesionala a sotului se explica fara nici o dificultate: sotiile isi pastreaza in acelasi timp atat resursele monetare, cat si simbolice.

"Zestrea scolara" este insa luata in considerare la acelasi nivel maxim al importantei si de catre barbatii aflati in pragul constituirii unei famil Viitoarea sotie si mama copiilor trebuie sa contribuie la formarea capitalului cultural al copiilor prin incurajari, sprijin pedagogic si sensibilizarea la anumite valori, cum ar fi ambitia, responsabilitatea sau simtul datoriei. Cu cat nivelul de scolarizare al mamei este mai inalt, cu atat aceasta influenta se face simtita mai mult.

Un alt criteriu al alegerii maritale il constituie aspectul fizic. Astfel, cuplurile constituie din punctul de vedere al aspectului fizic par sa aiba relatii mai bune, cum arata Gregory White (1980) intr-un studiu efectuat pe cupluri. Exista o probabilitate ca persoanele asemanatoare din punct de vedere al atractivitatii fizice sa se implice mai mult afectiv in relatie dupa noua luni. White a aflat, ca si alti cercetatori, ca este vorba de cei care urmaresc realizarea unei casator Exista insa si cupluri fericite, dar care nu au la baza criteriul afectivitat In aceste cazuri persoane cea mai putin atractiva, de obicei, are alte calitati compensator

Lasand in urma criteriul aspectului fizic, in alegerea partenerului marital mai facem referire la alte criterii, exterioare sferii afectivului in esenta sa. Este vorba de schimbul reciproc de avantaje. Conform anunturilor matrimoniale, cele mai multe propun un astfel de criteriu. Barbatii, de obicei, ofera statuturi sociale bune si cauta atractivitate. In schimb, femeile actioneaza invers. De aici se face o asociere clara in legatura cu criteriile care stau la baza alegerii partenerului marital-total diferite la barbati si la femei. Femeile cauta partea materiala, in inconstientul lor asigurandu-se o baza materiala a viitoarei familii, iar barbatii cauta partea sensibila, afectiva si cu o moralitate inalta necesara atat la cresterea si educarea copiilor, cat si pentru asigurarea unui climat familial armonios.

Alte criterii care stau la baza alegerii partenerului marital sunt cele de similaritate si complementaritate.[4] Principiul similaritatii este mai usor de inteles, caci este mai usor sa intelegem de ce ne atrag persoanele asemanatoare noua. La baza acestei idei sta nevoia de confirmare a propriilor idei, atitudini, sentimente, nevoia de aprobare sociala, dorinta de a fi perceputi si intelesi corect de catre ceilalti, de a comunica mai usor - sunt doare cateva argumente necesare pentru a intelege de ce: "cine se aseamana se aduna".

Atractia bazata pe complementaritate este datorata faptului ca celalalt ne ofera ceva ce lipseste fiintei noastre, conform principiului "contrastele se atrag". Nu de putine ori intalnim o persoana calma care-si doreste un partener mai dinamic si invers.

Formarea cuplului conjugal este abordata intr-o maniera psihodinamica de A.V. Dicks in cunoscuta sa lucrare Marital Tensions (1967). El defineste ca o "unitate functionala interpsihologica, un mijloc de schimburi si tranzactii". In aceasta interactiune se pot distinge, in teorie si in practica - scrie Dicks -" trei niveluri sau subsisteme principale"[5] in alegerea partenerului conjugal.

Primul subsistem este acela al valorilor si normelor sociocultural. Cu toate ca in societatea contemporana selectia pentru mariaj are tendinta de a valoriza angajarea mutuala a partenerilor, mai persista inca norme traditionale ale selectiei pe baza de omogenitate sociala.

Al doilea subsistem este acela al "eului central" care opereaza la nivelul normelor personale, al judecatilor constiente si, de asemenea, al asteptarilor derivate din dezvoltarea relatiilor cu obiectul prin invatarea sociala anterioara mariajului. Normele constientizate si modelele de rol se pot conforma sau nu "lumii interioare a relatiilor cu obiectul". In cazul unei neconformari, mariajul ne va dezvalui contraindicatii intre asteptarile fiecaruia dintre soti. Un mariaj va fi stabil si va oferi satisfactie fie prin absenta conflictelor importante dintre cerintele de rol, fie prin "investirea totala a persoanei", care permit rezolvarea conflictelor provenind din divergentele de rol.

Al treilea subsistem este ceea ce Dicks numeste "domeniul fortelor inconstiente", cuprinzand asa-numitele schimburi pozitive sau negative intre parteneri. Acestea sunt tendinte catre satisfacerea nevoilor de relationare, care au fost anterior refulate sau "disociate".

Numeroaselor determinari carora le este supusa casatoria isi gasesc explicatia prin multiplele consecinte sociale, afective, morale si juridice, care privesc atat membrii cuplului, cat si pe descendentii acestora.

Alain Girard incercand sa raspunda la intrebarea "Cine se casatoreste si cu cine?" a intreprins o ancheta sociologica prin care a dorit sa evidentieze atat caracteristicile sociale si culturale ale fenomenului cat si implicatiile lui psihologice.

Concluziile[6] la care a ajuns Girard sunt:

apropierea domiciliului constituie adesea preludiul unei casatorii

locul nasterii joaca un rol important, chiar daca viitorii soti se vor casatori in alta parte

conditia sociala este primordiala - 45% din casatorii se incheie intre tineri ce apartin aceluiasi mediu social, proportie care se ridica la mediile sociale apropiate.

nivelul de instructie, afirmatiile culturale, credintele religioase au, de asemenea, un rol important in acordul ce determina casatoria.

Printre determinarile socio-demografice in alegerea partenerului enumeram: varsta, statutul socio-profesional, rasa si etnie, apartenenta religioasa si homogamia spatio-geografica (proximitate si selectivitate).

Varsta - in cultura euro-americana, partenerii in actul casatoriei sunt de aceeasi varsta sau de varste apropiate. Exista insa o abatere sistemica catre o varsta mai mare a barbatului sau a feme Astfel, in S.U.A. numai 15% dintre femei se casatoresc cu barbati mai tineri decat ele, insa in medie, barbatii se casatoresc cu femei cu 2,5% mai tinere decat ei.

Rasa si etnie - in S.U.A. pana la 1967 existau state in care casatoria interactiva era prohibila.

Apartenenta religioasa - apartenenta religioasa este in mare masura asociata cu cea rasiala si etnica. Atitudinile si comportamentele fata de mariajele interreligioase difera substantial de la o religie la alta. Evreii si catolicii sunt mai toleranti decat protestant

Proximitate si selectivitate - chiar daca mariajele se realizeaza pe baza unei iubiri sincere, proximitatea spatiala in conjunctia maritala, este o conditie destul de importanta pentru a intalni o persoana anume. Proximitatile de diverse genuri -rezidentiala, scolara, de mentalitate - conduc in final la o inalta selectivitate socio-culturala. (homogamie multi-caracteriala)

In procesul de selectie a partenerului este greu de gasit o persoana care sa indeplinesca toate conditiile (criteriile). Pentru o tanara, de exemplu, un tanar are un statut socio-profesional similar cu al ei, dar o etnie sau o religie contraindicata, insa, ea poate avea un alt pretendent (concomitent) de aceeasi etnie, dar cu un statut socio-profesional inferior celui propriu si fata de cel al celuilalt pretendent. In acest caz se naste intrebarea: Cum se face alegerea?.

Analiza costuri-beneficii si teoria alegerii rationale dau raspunsuri satisfacatoare la modul cum se fac alegerile maritale.

Criteriile de alegere a partenerului au suferit insa o tranzitie de la o epoca la alta si in functie de fiecare societate in parte. Astfel metodele de alegere a partenerului se dispun de la o extrema in care parintii realizeaza alegerea si tanarul nu are nimic de argumentat in privinta alegerii (caracteristic societatilor traditionale) la o extrema in care tanarul isi cauta partenerul si parintii nu au drept de "veto" asupra aleger Lloyd Saxton considera ca majoritatea societatilor se gasesc undeva intre cele doua extreme, iar tendinta generala indica o apropiere de limita continuumului definita de aranjamentul parintilor.

De-a lungul continuumului care delimiteaza generic procesul selectiei maritale, prin intermediul celor doua dimensiuni care delimiteaza traditia de modern, se regasesc mai multe practici de curtare: ritualul traditional al intalnirii, o versiune contemporana a relatiei "a fi impreuna", "coabitarea", logodna, aparitia sarcinii - ultimul model nu este insa recunoscut dar este totusi premergator casatoriei.

Curtarea "reprezinta procesul in care o persoana incearca abordarea unei alte persoane care este apreciata ca atractiva si daca atractia este mutuala, cei doi formeaza o legatura pereche si gradual isi extind si isi intensifica relatia".[8] De secole ceea ce conduce la casatorie este mai fascinant decat ceea ce va urma. Curtarea practicata de generatia bunicilor nostri este corelata cu intalnirea sau petrecerea timpului liber care sa permita unui cuplu cunoasterea reciproca mai buna.

In carul modelului traditional al aranjamentului parental - casatoria - bazata pe anumite criterii de alegere - este privita ca un mijloc de a furniza continuitatea familiei si de a-i asigura cresterea economica.


"A merge impreuna" este termenul utilizat in evaluarea familiei unei viitoare mirese sau a unui viitor mire si verificarea in mediul familial. Iata cateva criterii de selectie: potentialul mire poate avea perspective (economice), potentiala mireasa poate fi frumoasa sau inteligenta si fiecare poate avea o situatie materiala infloritoare.

In societatile traditionale accentul este transferat dinspre criterii de alegere bazate pe libera optiune a celor doi spre mecanisme[9] care coordoneaza selectia maritala: institutia zestrei, institutia pretului miresei, intermediarul casatoriei.

Criteriul institutiei zestrei este utilizat in societatile in care femeia era considerata o piedica economica de catre familia ei pana in momentul casatoriei si care este preluata ulterior de sotul ei. In multe comunitati zestrea este indispensabila. In Grecia contemporana, de exemplu, este imposibil pentru o fata sa se casatoreasca fara a avea o suficienta zestre. In tarile in care zestrea este cutuma, un tata cu cateva fete se loveste de ruina financiara daca nu este suficient de inzestrat.

Institutia pretului miresei este considerata a fi opusa zestrei si este utilizata in societatile in care femeia este asimilata cu un bun economic ce contribuie la venitul familiei prin munca sa. In aceste societati mirelui nu i se ofera o zestre, ci este intrebat de pretul pe care-l ofera in schimbul fetei.

O forma moderna a selectiei maritale este intalnirea. Cu toate ca in societatea contemporana curtarea se fondeaza pe multe mosteniri culturale, toate acestea s-au concentrat in modelul selectiei partenerului prin alegerea mutuala cunoscuta ca intalnire (dating, rendez-vous ).

Intalnirea - dating, relatie care permite tinerilor libertatea relativ neingradita de a se intalni si socializa, a fost recunoscuta ca o metoda a curtarii doar in ultima jumatate a secolului al XX-lea. In trecut insa, selectia partenerului de casatorie nu era obtinuta prin intermediul interactiunii emotionale prelungite dintre doi indivizi, ci era cel mai adesea aranjata de catre parinti sau de alti adulti din societate. Cand o tanara persoana atinge varsta casatoriei, selectia perechii era primordial determinata de factorii cei mai importanti, pentru familie, iar valorile accentuate erau, cel mai adesea, cele economice. In contrast, in prezent dorintele individului sunt considerate cruciale in selectarea partenerului, care va aduce satisfactia si fericirea dorita. Progresiv, accentul a fost plasat pe factorii emotionali si ai satisfactiei dorite mai mult decat pe factorii practici care se refereau la dorintele asimilatoare ale familiei de origine.

Tranzitia de la controlul parental catre decizia individuala practicata in alegerea partenerului marital nu este finalizata, pentru ca parintii, in grade variate, continua sa-si influenteze copi

Intalnirea cu o alta persoana ne imbogateste registrul de idei, atitudini, comportamente. Ne atrag persoanele in care ne regasim, cat si persoanele care ne ofera aspecte fizice si psihice care ne lipsesc - alaturi de acestea avand posibilitatea de "a creste" in noi trasaturi pe care ni le dorim, caci invatam multe de la cei pe care-i iubim - mai bine zis nu invatam decat de la cei pe care-i iubim.

Cat de mult s-au schimbat criteriile in alegerea partenerului? - la baza stand casatoria si familia aflata intr-o perioada de tranzitie. Orice concluzie in aceasta problema ramane delicata: anumite nuante s-au estompat, in timp ce altele si-au pastrat culoarea originala.


1.2. Casatorie - concept - evolutie

Din punct de vedere juridic, casatoria poate fi definita ca "uniunea liber consimtita dintre un barbat si o femeie, intemeiata cu respectarea conditiilor legale, avand ca scop intemeierea unei familii".

Familia este puternic legata de casatorie, la baza constituirii familiei (pentru majoritatea popoarelor) aflandu-se actul casatoriei, considerat de toti specialistii ca reprezentand un "eveniment demografic puternic influentat de factori sociali, juridici, psihologici si morali".[11]

Dictionarul Explicativ al Limbii Romane defineste casatoria ca o uniune legala, liber consimtita intre barbat si femeie pentru intemeierea unei famil

Din perspectiva sociala casatoria consta "intr-o comuniune de viata, bazata pe o alegere personala, reciproca, totala si publica.[12] Daca un element lipseste (exclus in mod constient sau nu), atunci nu mai este vorba de casatorie.

Casatoria este in primul rand, ceva personal intre oameni. Totusi, exista in mod necesar, o dimensiune sociala. Alegerea trebuie cunoscuta, respectata, protejata, chiar favorizata de catre societate. Conceptul de casatorie cunoaste o abordare tridimensionala:

o alegere reciproca (fiecare alege pe celalalt in mod liber)

o alegere totala - daruire sufleteasca si trupeasca

o alegere publica - exprimarea acestei alegeri se face in fata societatii - de fapt in aceasta exprimare consta casatoria.

Institutia matrimoniala, "nu este o ingerenta a societatii ori a autoritatii, nici impunerea exterioara a unei forme, ci este o exigenta interioara a contractului conjugal care, public, se afirma ca unic si exclusiv".[13]

Intemeierea unei familii se considera pe drept cuvant ca o incununare a casatoriei si a iubirii conjugale.

Desi casatoria este o institutie dominanta si vitala, rolul pe care il joaca in vietile noastre se modifica. In ultimele doua decenii, o crestere a relatiilor neoficializate a afectat rata casatoriilor. O perioada de concubinaj este acum un preludiu acceptat al casatoriei, iar prima casatorie are loc la varsta mai mare: 28,5 ani la barbati si 26,1 ani la femei, in comparatie cu 25,7 ani, respectiv 23 de ani in 1975.[14]

Afirmarea concubinajului, ca valoare, a crescut in anii 70 si a scazut dupa aceea. Acum cand legislatia ia in considerare cu prioritate cuplul in situatie de concubinaj, mai ales daca acesta are copii, la fel ca pe unul casatorit, avantajele vis--vis de casatorie au scazut. Numarul actual de concubini este inca mare, dar cei mai multi dintre ei se afla intr-o faza finala si vor sfarsi prin a se casatori.

Din punct de vedere religios casatoria este considerata unul din cele sapte sacramente. Hristos Domnul a coplesit cu binecuvantari aceasta iubire cu multe aspecte, nascuta din izvorul divin al dragostei si constituita dupa modelul unirii lui cu Biserica.

Sacramentul casatoriei nu schimba cu nimic proprietatile naturale ale casatoriei, ci acestea sunt confirmate si obtin o stabilitate speciala: intr-un cuvant este vorba despre caracterele normale ale oricarei iubiri naturale, insa cu o semnificatie noua, care o ridica la punctul de a face din ea expresia valorilor proprii crestine.

Prin faptul ca este instituita de catre Hristos, casatoria este un sacrament prin care sotii sunt uniti de Dumnezeu dupa chipul uniunii de neclintit dintre Hristos si Biserica si sunt aproape consacrati prin harul sacramental.

Din punctul de vedere juridic termenul de casatorie este utilizat in doua intelesuri (Codul familiei):

de act juridic prin care viitorii soti consimt sa se casatoreasca

de stare sau situatie juridica, adica de statut legal al sotilor

Definirea casatoriei evoca elementele continutului notiunii, adica: actul juridic al casatoriei, starea legala, de casatorie si scopul casatoriei.[15]

Actul juridic al casatoriei este un act bilateral, prin care viitorii soti consimt in mod liber si pe deplin egali sa se supuna statutului legal al casatoriei, el fiind izvorul juridic al starilor de casatorie.

Starea juridica a casatoriei implica legatura juridica dintre soti. Durata acestei stari este in principiu pe viata, avand ca suport prietenia si afectiunea reciproca si dand nastere la drepturi si obligatii pe deplin egale intre soti.

Scopul casatoriei este de a intemeia o familie.

Scopul social al casatoriei este de a intemeia o familie, o comunitate de viata intre soti, in vederea procrearii, cresterii si educatiei copiilor.

Ca act juridic, casatoria are urmatoarele caractere speciale:[16]

scopul oricarei casatorii este intemeierea unei familii;

la baza intemeierii ei trebuie sa stea consimtamantul liber al viitorilor parteneri conjugali - vointa celor doi soti.

Vointa celor doi soti, neviciata in nici un mod, exprimata in mod liber si public este garantata prin dispozitii legale ce stabilesc tocmai incheierea casatoriei bazata pe afectiune reciproca.

Mai mult decat atat, acest caracter a fost cuprins in datele internationale privind drepturile omului: Declaratia Universala a Drepturilor Omului (art.25 si 26), Pactul international privind drepturile civile si politice (art.23, alin.23), Pactul International privind drepturile economice, sociale, culturale (art.10, alin.1).[17]

casatoria este o alianta intre doua persoane. Aceasta alianta se intemeiaza pe libertatea unui consimtamant exprimat clar, neechivoc, al celor care se casatoresc, prin care acestia isi declara acordul pentru incheierea casatoriei.

casatoria este monogama - Conform art.5 din Codul familiei, este oprit sa se casatoreasca barbatul care este casatorit sau femeia care este casatorita. Acest caracter rezulta in mod normal din fundamentul casatoriei, si anume existenta unei afectiuni comune, reciproce intre soti. Caracterul exclusiv al sentimentului de dragoste implica in mod necesar monogamia.

casatoria are un caracter solemn. Ea nu se poate incheia decat in formele prevazute de lege, adica se incheie intr-un anumit loc (de obicei, la Ofiterul Starii Civile), in fata unei autoritati de stat, in prezenta obligatorie, efectiva si concomitenta a ambilor viitori soti si in prezenta unui public care are acces liber la solemnitate.

casatoria are un caracter civil (laic)

In Romania, incheierea si inregistrarea casatoriei sunt atributele exclusiv al autoritatilor de stat competente.

Art.3 din Codul familiei, stipuleaza: "Numai casatoria incheiata in fata ofiterul de stare civila da nastere drepturilor si obligatiilor de soti prevazute de prezentul cod".

casatoria se incheie, in principiu, pe viata

Legatura casatoriei este menita sa dureze intre soti pe loc tot timpul vietii lor. Casatoria nu se poate desface decat pentru motive temeinice, in cazuri exceptionale, prin divort si numai in fata unei instante de judecata.

casatoria se bazeaza pe deplina egalitate in drepturi si obligatii dintre cei doi soti (barbat si femeie)

Este caracterul care deriva, cum e si normal, din egalitatea deplina a femeii cu barbatul, in toate domeniile, si care este consfintit in legea fundamentala a Romaniei. Art.4 alin.1 din Constitutie stabileste: "Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si ingrijirea copiilor".

In acelasi fel, in art.1 alin.4 din Codul familiei se stabileste: "In relatiile dintre soti, precum si in exercitarea drepturilor fata de copii, barbatul si femeia au drepturi egale".

Familia si casatoria cunosc o evolutie in timp, asupra lor punandu-si amprenta transformarile din viata economica si sociala, moravurile, traditiile, obiceiurile. Intre familie si casatorie pe de o parte si societate pe de alta parte, exista un permanent proces de influentare, conditionare, adaptare. Trebuie precizat insa, ca la nivelul vietii familiale, in relatiile dintre membrii acesteia, schimbarile determinate de societatea globala nu se produc imediat si nu au aceeasi esenta si profunzime ca cele la nivelul societat

Casatoria poate comporta un aspect juridic si un aspect religios (sanctionarea formala, prin sacralizare, de catre o institutie religioasa legitima, a uniunii maritale). Primul este obligatoriu, cel de-al doilea este relativ.

In functie de zona, de perioadele istorice, casatoriile pot avea mai multe forme: monogamia, poligamia, poliandria, casatoria in grup.[18]

Monogamia - este cea mai frecventata forma de casatorie si consta in casatoria unui barbat cu o femeie, in majoritatea tarilor fiind singura acceptata.

Poligamia - este o forma de casatorie aparuta odata cu sclavia patriarhala, intalnita si astazi la unele popoare din lumea mahomedana, in care barbatul are drpetul sa se casatoreasca cu mai multe femei.

Poliginia - forma de casatorie a unui barbat cu mai multe femei. Este considerata o forma de prestigiu, in sensul ca reflecta starea prospera a barbatului, numai barbatii bogati permitandu-si mai multe femei. Poliginia a fost raspandita in societatile islamice si africane, mai rar in cele asiatice si recunoscuta in Galia si Islanda medievala unde orice barbat casatorit sau nu, putea avea o concubina sau mai multe.

Poliandria - casatoria a doi sau mai multi barbati cu o singura femeie, sau astfel spus, casatoria unei femei cu mai multi barbati. Cercetarile etnosociologice si antropologice citeaza doua societati sau doua tipuri de poliandrie: nair si tibetana si existenta unor grupe din Nepal. Paharii din Nepal practica o poliandrie fraterna, adica o femeie se casatoreste cu fratele cel mai varstnic, iar fratii cei mai mici ai acestuia ii sunt si ei soti si pot avea relatii sexuale cu ea.

Casatoria pe grupe - este o forma primitiva de casatorie a unui grup de barbati cu un grup de femei, care, de regula sunt surori. Nota distinctiva a casatoriei de grup este faptul ca barbatii dintr-o comunitate se casatoresc cu femei din alta comunitate, relatiile sexuale din cadrul aceluiasi grup uman nefiind permise, casatoria fiind deci exogena.

Mai aducem in atentie trei forme specifice ale casatoriei: casatoria fictiva, casatoria de convenienta si pritativa.[19]

Casatoria fictiva. Daca ar fi sa dam o definitie acestei casatorii, ar trebui sa aratam ca este acea casatorie prin incheierea careia cei doi viitori soti urmaresc alte scopuri decat intemeierea unei familii, scopuri care nu s-ar putea atinge prin alte metode sau mijloace. Dovada fictivitatii unei casatorii este extrem de dificil, daca nu imposibil de facut. Autorii recunoscuti in materie au opinat in sensul ca o casatorie este fictiva cand a fost incheiata in vederea realizarii unor efecte secundare casatoriei sau pentru fraudarea leg

Casatoria de convenienta. Art.2 lit.h din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.194, 12.12.2002, privind regimul strainilor din Romania, publicata in Monitorul Oficial, nr.955/27.12.2002, prevede o forma speciala de casatorie, intitulata "casatorie de convenienta". Aceasta este definita ca fiind casatoria incheiata cu singurul scop de a eluda conditiile de intrare si sedere a strainilor si de a obtine dreptul de sedere pe teritoriul Romaniei.

Casatoria putativa. Prevederile legale cer, pentru a ne afla in situatia unei casatorii pritative, indeplinirea cumulativa a doua conditii: a) buna-credinta a unuia sau a ambilor soti la incheierea casatoriei; b) neexistenta unei casatorii nule sau anulabile. Buna-credinta in materia casatoriei inseamna ca sotul nu a cunoscut cauza de nulitate a casatoriei. Aceasta trebuie sa existe in momentul incheierii casatoriei, pentru ca - in functie de acest moment se fac aprecieri cu privire la conditiile de valabilitate ale actului juridic. Cel mai important efect al unei asemenea casatorii se regaseste exprimat in art.23 si 24 Codul familiei, care consacra principiul retroactivitatii nulitatii in favoarea sotului de buna-credinta.

Conditiile de fond necesare realizarii casatoriei sunt: diferenta de sex, varsta matrimoniala (art.4 din Codul familiei prevede 16 ani la fete si 18 ani la baieti). Alte conditii necesare realizarii casatoriei sunt cunoasterea in prealabil, a starii de sanatate a celor doi parteneri (art.10 din Codul familiei, 1997), prezentarea certificatelor medicale si acceptul celor doi parteneri la casatorie sa fie liber consimtit.

Vicierea consimtamantului poate avea loc si prin exercitarea unor constrangeri, fizice si psihice, de catre parinti sau viitorul sot.

Legea mai include o serie de impedimente la realizarea casatoriei, care poate atrage sanctiuni. Ele au fost grupate astfel:

impedimente drimante (care anuleaza casatoria). Acestea apar in urma identitatii de sex, a bigamiei, a alienatiei mintale, a rudeniei pana la gradul patru.

impedimente prohibitice (care atrag sanctiuni din partea ofiterului starii civile, dar nu determina nulitatea casatoriei)

infierea

necomunicarea starii de sanatate

Nulitatea casatoriei poate fi clasificata in expresa (determinata de conditiile psihice si morale), virtuala (casatoria fictiva, nediferentiere sexuala), si absoluta (lipsa consimtamantului, bigamia, incestul, etc.)

Din perspectiva psihosociala, casatoria reprezinta calea unor prefaceri psihologice ale personalitatii prilejuind "la vremea amiezii vietii", "metamorfozare intr-o stare in care omul e doar unealta naturii sale instinctuale, intr-o alta stare, in care nu e unealta, ci e, rezultat al prefacerii naturii in cultura si a instinctului in spirit". (Jung, 1993)

Multiplele schimbari ce actioneaza asupra conceptului de casatorie prefigureaza forma casatoriei de viitor. Astfel, cei mai multi dintre noi vor avea una sau doua legaturi serioase inainte de intemeierea familiei. Mai putin de jumatate vor divorta si vor trai singuri o perioada, dar majoritatea se vor uni oficial sau neoficial cu un partener de viata. Un studiu de opinie din 1995 a aratat ca a petrece cea mai mare parte a vietii cu o singura persoana ramane idealul pentru 95% din femei si 84% din barbati.[21]




Druta, F., op.cit., p.28

idem, p.30

*** Revista Psihologia, nr.3, 1994, p.5

Revista Psihologia, nr.2, 1999, p.7

Mitrofan, I., Cuplul conjugal. Armonie si dezarmonie, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1989, p.48

Voinea, M., op. cit., p.24

Parvulescu, I., Parvulescu, R., Sociologia familiei, Editura Edyro Press, Petrosani, 2003, p.31

Nicolaescu, V., Intalnirea - forma moderna a selectiei maritale ,in Revista romana de sociologie, 1999, an 10, nr.5-6, p.501-509

Nicolaescu, V., op. cit., p.503, apud Saxton, L., The Individual Marriage and the Family, Belmont, Wadsworth Publishing Company, 1986, p.171-173


Codul familiei, 1977

Parvulescu, I., op. cit., p.17

Fr.Dr. Brachet, J., Y., Casatorie si familie, Editura Viata Crestina, Cluj-Napoca, 2000, p.17

ibidem

idem, p.20

Parvulescu, I., op. cit., p.18

Chelaru, I., Casatoria si divortul, Editura A.92, Acteon, Iasi, 2003, p.51-55

idem, p.52

Parvulescu, I., op. cit., p.19-21

Chelaru, I., op. cit., p.201-208

Mandrila, G., op. cit., p.56-57

Dr. Amuza, T., I., op. cit., p.47



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright