Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Sociologie


Qdidactic » stiinta & tehnica » sociologie
Influentele lumii interne si externe asupra formarii familiei



Influentele lumii interne si externe asupra formarii familiei


Influentele lumii interne si externe asupra formarii familiei


1.1.1.         Traditia


Copilul nu traieste singur langa parinti intr-o lume pustie. Impreuna ei fac parte dintr-o lume mai vasta, care se intinde in mod progresiv pana la medii tot mai noi. Fiecare experienta noua, fiecare persoana nou intalnita participa mai mult sau mai putin, direct sau indirect la educatia copilului, adica la formarea personalitatii lui.

Noi traim in prezent si ne confruntam. Dar acest prezent si situatiile de astazi au legaturi cu trecutul, cu nenumarate alte situatii care au condus la ceea ce avem astazi. In cadrul Familial, ne referim la acest trecut ca la "mostenirea de traditie a familei". Din nenumarate puncte de vedere fiecare familie este produsul mostenirii traditionale. Ea este fructul unor oameni si evenimente care apartin trecutului. Deciziile si caracterul tatalui, ale bunicului si ale strabunicului, impreuna cu optiunile si influentele mamei, ale bunicii si ale strabunicii, toate la un loc au format familia de astazi. Orice, incepand cu trasaturile fizice si mergand pana la trasaturi reprezentative de caracter, pot forma mostenirea de traditie a familiei. Din fericire, traditia nu este singurul factor de influent ace contribuie la formarea familiei. Prezentul intotdeauna isi aduce contruibutia sa la modelarea familiei. Mostenirea familiei nu este numai ceea ce au fost sau au facut bunicii si parintii, ci si ceea ce suntem si facem noi insine. Optiunile noastre si viata pe care o traim isi aduc partea lor de contributie. Vom purta aprenta trecutului intotdeauna, dar niciodata nu vom fi dominati complet de el. [1]




1.1.2.         Explozia cunostintelor


Multe din schimbarile care au intervenit in cadrul conceptelor de baza ale familiei se datoreaza modificarilor rapide care au loc in societatea noastra tehnologica. Noile inventii, care au ca urmare o abordare noua a problemelor, ne afecteaza in mod continuu. Nu ajungem sa ne minunam indeajuns de o inventie, ca apare o alta si mai extraordinara. Parintii, mai ales aceia care nu au sa-si continue studiile in liceu, tin adesea pasul mai greu cu ceea ce se intampla si apar repede ca "demodati" si "ramasi in urma". Baiatul lor din clasa a V-a vine acasa de la scoala si solicita ajutor la tema de acasa, iar parintii nu pot decat sa ridice neputinciosi din umeri.

Traim intr-o societate inundata de fel de fel de informatii. Practic, poti afla zeci de mii de lucruri din orice domeniu care te-ar putea interesa. Ne sta la dispozitie un rezervor de informatii mult mai bogat decat au avut stramosii nostri cu un deceniu in urma. Descoperirile din ultimii ani din toate domeniile vietii iti iau rasuflarea. Computerul isi ofera acces imediat la fel de fel de date de actualitate. Traim intr-o societate inundata de informatii, dar plina de aroganta.

Civilizatia "industriala" este extraordinara, dar daca aceasta atitudine de modernizare s-ar rezuma doar la secolul tehnologiei ar fi bine. Realitatea este ca principiul a sarit de mult parleazul, "traditional" sau "obisnuit" a devenit sinonim cu lipsa de valoare si in cadrul familiei. Parintii au ajuns sa fie desconsiderati, au

ajuns sa fie considerati incompetenti sa-si calauzeasca copiii, acestia fiind incurajati sa caute sfatul  "expertiilor". [2]


1.1.3.         Materialismul


Datorita avantajului tenhologic care caracterizeaza societatea zilelor noastre, familia are la dispozitie cantitati imense de bunuri pe care le poate cumpara. Atentia cumparatorului este atrasa de jucari, aprate de uz casnic, instalatii electronice, toate frumos colorate si aranjate in cele mai sofisticate forme. [3] Desigur, pentru a le cumpara este nevoie de multi bani. Pentru aceasta tatal isi neglijeaza familia avand chiar si trei slujbe in acelas timp, ajungand acasa in mod accidental. Mama, deasemeea, fiind ocupata cu slujba. Se poate spune ca viata familiei moderne se desfasuara in jurul agonisirii si a acumularii acestor bunuri.


Zi dupa zi suntem invitati sa cumparam, sa agonisim, sa acumulam ; atunci ni se spune ca viata trebuie sa fie plina de distractie, de amuzament, de activitate continua de bucurie. Ni se spune ca toate costa neasteptat de putin, dar am ajuns sa scoatem limba de un cot muncind pe branci pentru o fericire din ce in ce mai indepartate si mai iluzorie. Presiunea exercitata asupra noastra de societatea de consum este de nedescris ! Aceasta presiune bombardeaza familia, determinandu-l pe "cel mic" sa ceara o noua  bicicleta, facand-o pe surioara cea mica sa planga dupa o papusa care sa "vorbeasca cu adevarat", pe mama sa tanjeasca dupa cel mai recent aparat de bucatarie, iar pe tatal sa faca calcule in vederea achizitionarii unei noi masini. E atat de usor ca familia sa fie ademenita si sa considere valorile materiale mai importante decat valorile umane. [4]


1.1.4.         Grupul de prieteni


Pentru parinti, prietenul este un necunoscut care aduce teama sau ce putin nelinistea. El poate fi un aliat in educatie, dar si un dusman pe care aprintii responsabili  cauta sa-l indeparteze, dar pe care, ei mai ales, de cele mai multe ori nici nu-l cunosc.S-au dus timpurile cand copiii traiau in lumea inchisa a unui sat sau a unui cartier, jucandu-se intre ei si lumea larga. Acum, la scoala, la liceu se produce un amestec din ce in ce mai pronuntat al diferitelor clase sociale. Excursiile din timpul vacantelor aduna copii proveniti din diferite medii sociale.

Acesti prieteni, atat de diferiti de el, ii aduc fiecarui copil un univers de informatii si idei noi : alte moduri de a se purta, de a se imbraca, de a manca, alte proportii acordate evenimentelor, alte experiente.

Copilul poate fi fascinat de atata noutate si este. Colegul are parte, in preajma adolescentei, de o importanta imensa. Vesmintele lui, opiniile politice, parerile despre muzica, atitudinile lui sunt copiate. Abordarea lui primeaza asupra celei data de familie la varsta in care adolescentul tocmai are tendinta sa o respinga. Astfel, colegul vine sa strice planurile educative cele mai minutios elaborate : el pune sub semnul intrebarii nu numai modul de viata al familiei, dar si valorile pentru care ea pledeaza. Si doar pur si simplu pentru ca parintii lui i-au oferit alte valori. Este prea repede acuzat de o proasta influenta, dar este adevarat ca aducand o atmosfera noua el incurajeaza sau provoaca contestatia. Nici un copil nu s-ar indoi de modul de viata al parintilor daca n-ar fi vazut un altul in alta parte. Nici unul n-ar contesta familia insasi daca n-ar sti ca in alte partii exista alte sisteme. In fata acestui pericol care-l ameninta, parintii reactioneaza incercand, impotriva oricaror furtuni, sa-l fereasca pe copil de influente negative, adica sa determine, sa modifice, sa selecteze mediul pe care-l va frecventa. [5]


1.1.5.         Mass - media


Exista o tendinta sa se ia drept "tap ispasitor" al tuturor dificultatilor intalnite in educatie mass-media in general - radioul, ziarul, cartile, revistele - si televiziunea in mod special, uitandu-se destul de usor ca ele prin definitie nu sunt decat mijloace de transmisie, si ca binele sau raul se localizeaza in mesajul transmis. De secole, cartile servesc drept mijloc de difuzare al cunostitelor si invataturilor filosofice ca si al ideilor cele mai imorale ; daca imaginea nelinisteste mai mult, aceasta se datoreaza puterii ei mai mari.

Orice copil poate avea acces direct la imagine, in timp ce pentru ca sa citeasca, trebuie sa invete, de unde si atractia lui evidenta pentru un mijloc de cunoastere care nu-i cere nici un efort. Astfel, rolul educativ, sau antieducativ, al imaginii este mult mai important pentru ansablul copiilor decat cel al cartilor. In anumite cazuri el ajunge sa contrabalanseze sau sa echilibreze pe cel al

parintilor. [6]

Influentele lumii interne si externe nu se opresc la usa locuintei familiale, caci  noi le ducem cu noi, si ele salasuiesc in noi : viata familiala participa intotdeauna la viata in general - fie ca vrem, fie ca nu vrem - iar toate aspectele ei materiale, economice si sociale au ecou in familie. [7]

Responsabilitatea parintilor in cadrul educatiei este imensa, dar nu este totala. Dincolo, in afara ei, exista lumea : prietenii, scoala, cartile, televiziunea. Intr-o forma sau alta raspunderea formarii tinerilor dincolo de copilarie a fost intotdeauna, in tot cursul istoriei, problema intregii comunitati. In civilizatia noastra societatea deleaga familiei o parte din puterea ei. Dar ea ramane mereu prezenta si se manifesta prin intermediul unor influente variate.




[1] Coblenz John, "Viata familiei crestine", TGS International, USA, 1995, pg. 14

[2] IDEM, pg. 25-26

[3] IDEM, pg. 26-27

[4] IDEM, pg. 26-27

[5] Vincent Rose, "Cunoasterea copilului", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972, pg. 276

[6] IDEM, pg. 284

[7] Osterrieth Paul, op. citata, pg. 44-45



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright