Istoria sociologiei universale si romanesti Licenta Sociologie iulie

Istoria sociologiei universale si romanesti Licenta Sociologie iulie

TRUE/FALSE

A1. D. Gusti sustinea ca vointa sociala are capacitatea de a crea unitatea sociala in virtutea constitutiei sale intime, a morfologiei sale.

A2. Motivarea rationala a vointei, afirma D.Gusti, este, in esenta, o succesiune progresiva de reprezentari ale scopului si a mijloacelor necesare pentru atingerea lui.

A3. In conceptia lui D.Gusti manifestarile economice si spirituale sunt constitutive vietii sociale.

F4. D.Gusti considera ca manifestarile etico-juridice si politico-administrative, reglative sau functionale sunt "valori scopuri", adica "in sine si pentru sine".

A5. Paralelismul sociologic gustian semnifica ideea ca "nici una din imprejurarile care

conditioneaza faptele sociale" nu constituie insa, luate in parte, o cauza a vietii unitatii

(sociale) investigate, ci numai o conditie a ei.

A6. A.Giddens sustine ca societatile primitive erau societati de vanatori si culegatori care isi asigurau hrana din vanat, pescuit si culegerea plantelor comestibile pe care le gaseau in natura.

A7. In viziunea lui A.Giddens societatile de vanatori si culegatori erau, de obicei, "participative" - toti barbatii adulti se adunau atunci cand se luau decizii importante sau in momente de criza.

A8. Societatile pastorale, afirma A.Giddens, traiau in regiuni cu iarba bogata, in deserturi sau in munti.

MULTIPLE CHOICE

1. Coordonatele generale ale conceptiei lui Spiru Haret asupra esentei societatii sunt:

a) societatea omeneasca este un corp social constituit din indivizi reali, vii, concreti

b) indivizii se reunesc in grupuri sociale, fiind "produsi" ai acestora

c) membrii individuali ai societatii sunt adevarati "agenti" ai activitatii sociale

d) societatea reprezinta o realitate ontologica in sine si pentru sine

e) viata sociala este nu numai statica, ci si dinamica

a. d+e

b. c+d

c. b+c+d

d. a+c+e

e. a+b+c+d+e

2. In sociologia haretiana sensul general si scopul final al dinamicii sociale il constituie:

a) realizarea echilibrului si a "civilizatiei interioare"

b) cresterea continua a bogatiei sociale

c) asigurarea "binelui social"

d) transformarea naturii intime a omului, "in sensul debarasarii sale totale de salbaticia

primitiva"

a. a+c+d

b. c+d

c. b+c

d. a+b+c+d

3. In domeniul metodologiei sociologice, Spiru Haret are o contributie originala concretizata in:

a) incercarea de aplicare a metodei stiintifice la problemele sociale

b) aplicarea matematicii in sociologie

c) conceperea aceleiasi scheme metodologice de investigare sociologica ca si reprezentantii mecanicismului sociologic

a. b+c

b. a+b

c. a+b+c

4. Domeniul fundamental de activitate al lui Spiru Haret l-a constituit educatia si invatamantul. In acest domeniu el a sustinut ca:

a) educatia si instructia trebuie sa transforme personalitatea umana astfel incat aceasta sa asimileze ceea ce a acumulat pozitiv omenirea

b) educatia sa scoata omul din starea de "violenta primitiva" si sa-l conduca la "civilizatia integrala"

c) sa se realizeze numai in institutii scolare specializate

a. a+b+c

b. b+c

c. a+b

5. Sistemul sociologic gustian este format din:

a) teoria vointei sociale

b) teoria cadrelor si manifestarilor sociale

c) conceptul disciplinaritatii

d) conceptele de unitate, relatii si procese sociale

e) legea dialecticii sociologice

a. d+e

b. b+d+e

c. a+b+c

d. a+b+d e. c+d+e

6. Tezele de baza ale teoriei vointei sociale a lui D. Gusti, sunt:

a) vointa sociala constituie esenta vietii sociale

b) vointa sociala constituie principiul explicativ al societatii intrucat are o morfologie simpla

c) vointa sociala are o determinare dubla - una afectiva si alta rationala

d) in evolutia sa vointa sociala parcurge doua trepte: vointa scurta si vointa lunga

e) vointa sociala este causa causans a vietii sociale

a. a+c+e

b. b+d

c. c+c+d

d. c+d+e

e. a+b+c+e

7. In viziunea lui Gusti, unitatile sociale sunt:

a) ansambluri de cadre sociale

b) ansambluri de manifestari cu oarecare stabilitate si consistenta

c) comunitati care prezinta un grad maxim de integrare

d) unitati de stari si functiuni ale membrilor societatii

a. a+b+c+d

b. b+c+d

c. a+b

d. b+c

8. D. Gusti a definit raporturile sociale ca fenomene de interactiune intre:

a) membrii familiei

b) familii

c) grupuri sociale

d) generatii

a. a+b+c

b. c+d

c. b+c+d

d. a+c+d

9. Monografia sociologica a fost conceputa de D. Gusti ca:

a) sistem sociologic

b) instrument de lucru

c) mijloc de cunoastere integrala si amanuntita a realitatii

a. b+c

b. a+b+c

c. a+c

10. In conceptia lui D.Gusti, motivarea afectiva a vointei se exprima prin urmatoarele afecte:

a) altruism

b) iubire de sine

c) antipatie

d) religiozitate

e) simpatie

a. c+d+e

b. b+d+e

c. a+d+e

d. a+b+c+d

e. a+b+c+d+e

11. D.Gusti afirma ca, in functie de reprezentarea scopului si mijloacelor exista urmatoarele trepte

de evolutie a vointei sociale:

a) vointa scurta sau embrionara

b) vointa dezvoltata

c) vointa slab dezvoltata

d) vointa lunga

a. a+c+d

b. b+c+d

c. a+b+c

d. b+c

12. In conceptia lui D.Gusti "cadrele naturale, asociate ale devenirii vietii sociale sunt:

a) "Timpul sau cadrul istoric"

b) viata sau cadrul biologic

c) natura sau cadrul cosmic

d) constiinta sau cadrul psihic

a. a+b+c

b. a+c

c. b+c

d. b+c+d

13. In conceptia lui D.Gusti "cadrele imanente sociale" sunt:

a) cadrul cosmic

b) cadrul istoric

c) cadrul biologic

d) cadrul psihic

a. a+b+d

b. b+d

c. c+d

d. a+b+c

14. Potrivit legii paralelismului sociologic a lui D.Gusti, raporturile dintre cadre, manifestari si vointa sunt:

a) raporturi de dependenta

b) raporturi de interdependenta

c) raporturi de coexistenta

d) raporturi de subordonare logica

a. a+b+d

b. c+d

c. a+c

d. b+c

15. In viziunea lui D.Gusti, dupa gradul de consistenta, obiectivare si durabilitate, unitatile sociale se clasifica in:

a) agregate

b) grupari

c) comunitati

d) institutii

a. c+d

b. a+b+d

c. b+c+d

d. a+b

16. In sociologia gustiana, materialul asupra caruia se exercita "imboldul de socializare al vointei" este constituit din "unitatea mediului" sau a "..... vietii sociale" Care din variantele de mai jos este cea corecta:

a. cadrelor

b. componentelor

c. laturilor

17. D.Gusti a formulat teza potrivit careia "orice fapt care este o activitate actuala si e conditionat de alti factori constituie .... unitatii sociale". Completati spatiile libere cu una din variantele de mai jos:

a. afectele

b. manifestarile

c. indicatorii

18. Premizele aparitiei sociologiei romanesti sunt constituite de:

a. conceptiile si teoriile sociologice existente in secolele XVIII si XIX

b. dezvoltarea meditatiei filosofice

c. investigarea istoriei nationale

19. Inceputurile gandirii sociale si sociologice romanesti pot fi identificate in:

a) produsele culturale romanesti din epoca feudala

b) ideologiile miscarilor sociale taranesti

c) documentele cancelariilor domnesti

a. a+c

b. b+c

c. a+b+c

20. Sociologia romaneasca s-a afirmat ca:

a. stiinta a natiunii

Referat: Dimensiunile creativitatii la matematica Referat: Metoda - tehnica prin care continutul este comunicat cu scopul de a atinge obiectivele formarii

b. stiinta a societatii

21. Premergatorii sociologiei in tara noastra au fost:

a) ideile sociale din creatia si cultura populara

b) primele legi scrise din Tarile Romane

c) Spatarul Nicolae Milescu

d) Dimitrie Cantemir

e) Dinicu Golescu

a. a+b+d

b. c+d+e

c. b+c+d

22. Lucrarea lui Dimitrie Cantemir "Descriptio Moldaviae" este o lucrare de :

a. istorie

b. literatura

c. sociografie

d. sociologie

23. Solutia propusa de Dimitrie Cantemir pentru dezvoltarea ascendenta a Moldovei a fost:

a) intreruperea continuitatii dezvoltarii prin parasirea traditiei

b) "intoarcerea" la institutia boieriei

c) reinstaurarea monarhiei absolute

d) reafirmarea latinitatii limbii

e) renovarea institutiilor politice

a. a+b

b. d+e

c. c+e

24. Insemnarile de calatorie au contribuit la geneza sociologiei romanesti prin:

a) descrierea realitatilor sociale

b) perceperea spatiului social ca "teritoriu" pe care se desfasoara procesele si manifestarile sociale

c) incercarile de analiza si explicare a vietii sociale

d) utilizarea unor instrumente ale investigarii realitatii sociale

a. a+b+c+d

b. a+b+c

c. b+c+d

25. Inceputurile investigarii directe a realitatilor sociale din tara noastra sunt legate de opera lui:

a. Dinicu Golescu

b. Ionica Tautul

c. Iordache Golescu

d. Ion Ionescu de la Brad

26. Problemele sociale dominante ale societatii romanesti la mijlocul sec. XIX au fost:

a) problema desavarsirii unitatii, independentei si a suveranitatii nationale

b) problemele dezvoltarii economice si sociale spre modernitate

c) problema agrar-taraneasca

d) problemele constituirii sistemului politic si juridic national

e) constituirea culturii romane moderne

a. b+c+d+e

b. a+b+c+d

c. a+b+c+d+e

27. Precizati care din urmatorii ganditori sunt considerati fondatori ai sociologiei romanesti:

a) Nicolae Balcescu

b) Ion Ghica

c) Titu Maiorescu

d) Ioan Heliade Radulescu

e) Mihai Eminescu

f) Spiru Haret

a. a+b+c+d+e

b. b+d+e

c. a+b+d+e

28. Precizati care din urmatoarele concepte sunt "concepte sociologice cheie" care au stat la baza elaborarii teoriilor sociologice ale lui Mihai Eminescu.

a) popor

b) populatiune

c) rasa

d) clasa de mijloc

e) asimilatie

f) semibarbarie

a. a+b+c+e+f

b. a+b+c+d+e+f

c. b+c+d+e+f

29. In teoria sociologica eminesciana a "paturii superpuse", aceasta este considerata a fi:

a) clasa superioara a societatii

b) clasa situata "deasupra" poporului roman

c) o clasa incapabila de adevar si patriotism

d) un produs al selectiei sociale negative a populatiei

e) o patura autonoma in raport cu "tara reala"

a. a+b+c+d+e

b. a+d+e

c. a+c+d+e

30. In esenta teoria sociologica eminesciana a compensatiei muncii cuprinde urmatoarele teze:

a) "patura superpusa" are un caracter economic bazat pe consum

b) "patura superpusa" are un comportament economic bazat pe productie

c) comportamentele economice consumatoare sunt creatoare de trebuinte inclusiv de trebuinte

d) trebuintele sunt satisfacute prin munca unui volum crescut de populatie

e) trebuintele urmeaza a fi satisfacute prin munca aceluiasi volum sau volum micsorat de populatie

f) clasele superioare trebuie sa compenseze prin munca lor intelectuala "munca materiala a celor de jos"

a. a+b+c+e+f

b. c+d+e+f

c. a+c+e+f

31. Conceptul sociologic corolar conceptelor utilizate de Eminescu in teoria compensatiei muncii este "semibarbaria" care desemneaza:

a) o situatie stagnanta in evolutia societatii romanesti

b) o etapa in trecerea de la barbarie la civilizatie

c) o stare de degradare, de regres economic, social si moral

d) un produs al coruperii unui popor prin "viciile unei civilizatii straine"

a. a+b

b. c+d

c. a+c

32. In vederea inscrierii societatii romanesti pe calea dezvoltarii sale moderne Mihai Eminescu propune ca ideal social:

a) realizarea unei societati moderne in Romania, comparabila cu societatile occidentale

b) intemeierea unei civilizatii romanesti potrivit modelului civilizational american

c) reconstruirea societatii pe bazele istoriei nationale

d) cladirea unei civilizatii proprii romanesti

a. a+b+c

b. b+c+d

c. c+d

33. Structura societatilor de vanatori si culegatori se caracteriza prin:

a) limitare de bunuri materiale

b) diferente mici intre membrii societatii

c) inegalitate marcata in privinta posesiei de bunuri materiale

d) principala diviziune a muncii era cea dintre munca efectuata de barbati si femei

a. b+c+d

b. a+b+d

c. a+c+d

d. b+c

34. Caracteristicile principale ale societatilor pastorale erau:

a) migratia in diferite zone, in functie de schimbarea anotimpurilor

b) acumularea de bunuri materiale

c) nepasarea si dispretul fata de popoarele vecine care nu au animale

a. a+b+c

b. b+c

c. a+c

35. Societatile agrare se caracterizeaza, in conceptia lui A.Giddens, prin faptul ca:

a) sunt societati stabile

b) aduna avutii

c) sunt marcate de inegalitate si diferentieri de putere

a. b+c

b. a+b+c

c. a+c

36. Premisele necesare determinarii stiintifice a specificitatii fenomenelor si a vietii sociale propuse de Durkheim au fost:

a. identificarea a ceea ce au comun realitatile sociale si cu celelalte realitati

componente ale existentei naturale si sociale

b. luarea in considerare a manifestarilor exterioare si imediat sensibile ale faptelor,

fenomenelor si proceselor sociale

c. stabilirea prealabila a caracteristicilor generale ale fenomenelor sociale

37. In sistemul sociologic durkheimian obiectul esential de studiu il constituie faptul social, pentru ca:

a. acesta constituie obiectul de studiu al mai multor stiinte

b. se distinge de obiectul de studiu al tuturor celorlalte stiinte

c. poate fi observat si explicat in acelasi mod in care sunt observate si explicate

faptele si fenomenele apartinand domeniilor de studiu ale celorlalte stiinte

38. Teoria sociologica durkheimista a "faptului social" are urmatoarele teze de baza:

a) faptul social este o realitate naturala

b) faptele sociale sunt lucruri

c) faptul social este o realitate intrinseca a omului ca fiinta sociala

d) faptele sociale sunt exterioare fiintelor umane si exercita o influenta constrangatoare asupra acestora

a. a+b+c+d

b. b+c+d

c. a+c+d

d. b+d

39. Socialul, in viziunea lui Durkheim, se bazeaza pe urmatoarele teze:

a) tot ceea ce se petrece in societate este social

b) socialul reprezinta moduri de actiune, de gandire si de simtire exterioare individului, care i se impun lui, datorita fortei lor de constrangere

c) fac parte din societate normele juridice si morale, dogmele si riturile religioase, obiceiurile, limbajul, sistemele economice, financiare, de educatie etc.

d) sunt sociale toate functiile vitale ale omului: a manca, a dormi, a rationa etc.

a. b+c

b. a+c

c. c+d

d. b+c+d

40. In conceptia lui E. Durkheim, faptele sociale se deosebesc de fenomenele psihice prin urmatoarele trasaturi:

a) ii survin individului, sub forma normelor morale, juridice, logice etc.

b) exista in afara individului, imprimandu-i-se acestuia datorita fortei de constrangere, care le este inerenta

c) nu exista si nu pot exista decat in constiinta individuala si prin ea

a. b+c

b. a+b

c. a+b+c

41. Potrivit teoriei sociologice durkheimiene, raporturile dintre individ si societate se intemeiaza pe:

a) solidaritatea umana

b) solidaritatea generata de asemanarile dintre indivizi

c) solidaritatea generata de diferentele dintre indivizi

d) solidaritatea generata de asemanarile dintre indivizi si solidaritatea generata de diferentele dintre acestia

a. a+c+d

b. a+b+d

c. a+b+c

d. b+c+d

42. In viziunea lui E. Durkheim, "solidaritatea mecanica" este:

a) solidaritate prin similitudine

b) solidaritate generata de faptul ca oamenii au aceleasi sentimente, adera la aceleasi sisteme de valori si recunosc acelasi sacru

c) solidaritate specifica societatilor coerente, dezvoltate

a. a+b+c

b. b+c

c. a+b

43. In conceptia lui Durkheim, "solidaritatea organica" reprezinta:

a) solidaritate formata prin diferentiere

b) solidaritate rezultata din deciziile rationale ale indivizilor

c) solidaritate intemeiata pe contractul social

d) solidaritate in sensul in care organele unei fiinte vii indeplinesc fiecare o functie proprie, nu se aseamana unul cu altul, dar toate sunt indispensabile pentru ca organismul sa ramana viu

a. b+c+d

b. a+b+c

c. b+c

d. a+d

44. Regulile metodei observatiei sociologice la E. Durkheim sunt:

a) considerarea faptelor sociale ca lucruri, in ele insele, independent de indivizii care participa la producerea lor

b) determinarea riguroasa a obiectului cercetarii

c) cuprinderea in cercetare a tuturor elementelor lor componente

d) valorificarea cunostintelor anterioare despre faptele sociale observate

e) renuntarea sistematica la toate ideile despre faptele sociale, provenind din alte izvoare decat ale conceptelor stiintific elaborate

a. b+c+e

b. a+c+d+e

c. b+c+d+e

d. a+b+c+d+e

e. a+b+c+e

45. Investigatia sociologica a actiunii sociale, in conceptia lui V. Pareto, implica:

a) analiza generala a actiunilor sociale si umane

b) identificarea proprietatilor actiunilor sociale si umane concrete si "sintetice"

c) descompunerea actiunilor sociale si umane in elementele lor componente

d) clasificarea si explicarea elementelor componente ale actiunilor

a. c+d

b. a+b+c+d

c. a+c+d

d. b+c+d

46. In sociologia paretiana, structura generala a oricarui tip de actiune umana curpinde:

a) cadrele generale care circumscriu configuratia actiunii;

b) initiatorul (autorul) si actorul (purtatorul) actiunii;

c) scopul actiunii;

d) elemente nedeterminate ale actiunii;

e) mijloacele necesare realizarii actiunii.

a. b+c+e

b. a+c+e

c. a+b+c+e

d. b+c+d+e

e. b+c

47. Tipologia actiunilor umane in sociologia logico-experimentala, matematica este constituita din:

a) actiuni logice

b) actiuni alogice

c) actiuni nonlogice

d) actiuni nelogice

e) actiuni spontane, care nu intra in niciuna din tipurile de actiuni indicate la a, b, c si d

a. b+c

b. a+c

c. a+c+d+e

d. a+b+c+d+e

e. c+d

48. V.Pareto sustinea ca, in functie de caracterul legaturilor dintre actor, scop si mijloacele necesare actiunii, sunt logice:

a. actiunile ale caror mijloace sunt adecvate scopurilor "din punctul de vedere al

actorului"

b. actiunile ale caror mijloace sunt adecvate scopurilor din punctul de vedere al

indivizilor "care au cunostinte mai extinse"

c. actiunile care au un "scop logic" atat din punct de vedere subiectiv, cat si obiectiv

49. V.Pareto sustinea ca, in functie de caracterul legaturilor dintre actor, scop si mijloacele necesare actiunii, sunt nonlogice:

a) toate actiunile care nu sunt logice

b) actiunile ale caror rezultate sunt cu totul altele decat cele ale scopurilor propuse

c) actiunile care au "efecte secundare" pozitive

a. a+b+c

b. b

c. c

d. b+c

50. Max Weber a pornit de la ipoteza ca "problema constitutiva" a sociologiei trebuie sa fie nu societatea in general, ci activitatea sociala, care consta in:

a. activitatea umana ca atare

b. actiunea care, dupa sensul vizat de agenti, permite raportarea la comportamentul altor agenti

c. actiunea uniforma, concomitenta, desfasurata de mai multe persoane deodata

d. comportamentele influentate de ceilalti agenti umani, ca in cazul activitatilor de "masa"

51. In viziunea lui Max Weber exista mai multe tipuri de activitati sociale:

a) activitati rationale de finalitate (determinant - "maniera rationalitatii de finalitate")

b) activitati sociale motivate de credinta in valoarea lor intrinseca (determinant - "maniera rationala de valoare")

c) activitati sociale emotionale, in special cela realizate din pasiune sau sentimente

(determinant - "maniera afectiva")

d) activitati sociale efectuate pe baza suprematiei traditiilor sau a cutumei inveterate

(determinant - "maniera traditionala")

e) activitati sociale irationale

a. a+c

b. b+c

c. a+b+c+d

d. b+c+d

e. a+c+d

52. In conceptia sociologica weberiana ordinea sociala consta din:

a) legitimarea sau validarea "acordurilor intersubiective" dintre oameni

b) asigurarea "stabilitatii sociale" prin procese de rationalizare a relatiilor sociale

c) absenta din viata sociala a contradictiilor, conflictelor sau luptelor sociale

d) dominatia, care presupune o conducere administrativa si, mai ales, credinta in legitimitate

a. b+c+d

b. a+b+c

c. c+d

d. a+b+d

53. Weber sustine ca, in functie de tipurile de legitimitate, exista mai multe tipuri de dominatie, si anume:

a) dominatia liber acceptata, atat de catre cei ce o exercita, cat si de catre cei dominati

b) dominatia legala sau rationala, care se bazeaza pe credinta in legalitatea si dreptul celor ce exercita dominatia de a da directive, a cere si a obtine supunere

c) dominatia traditionala, bazata pe credinta cotidiana in valabilitatea traditiilor din toate timpurile

d) dominatia circumstantiala, rezultata din diversele conjuncturi sociale atipice

e) dominatia charismatica, produs al supunerii extraordinare, cu caracter sacru, fata de virtutea eroica sau valoarea exemplara a unei personalitati

a. a+b+c+d+e

b. a+c+d+e

c. b+c+d

d. a+b+c

e. b+c+e

54. In conceptia sociologica comprehensiv-explicativa, dominatia legala, rationala, se

caracterizeaza prin:

a) activitate cu functii publice, continua si legata de reguli circumscrise unor competente

b) seturi de sarcini de executie delimitate obiectiv, adica printr-o autoritate constituita

c) printr-o ierarhie administrativa care necesita o formatia profesionala care sa asigure

rationalizarea completa a activitatii sociale

a. a+b+c

b. a+b

c. b+c

55. Max Weber considera ca tipul ideal al dominatiei legale (rationale) este birocratia, ale carei caracteristici principale sunt:

a) existenta functionarilor liberi din punct de vedere personal, respectand competentele

stabilite, care muncesc pe baza unui contract si a unei selectii deschise

b) functionarii au obligatia de a administra intreaga viata individuala si colectiva a oamenilor

c) functionarii au salarii fixe si trateaza functia lor ca unica si principala lor profesiune

d) muncesc separati de mijloacele de administratie si sunt supusi unei discipline stricte si unui control riguros

e) reprezinta categoria profesionala cea mai rationala a unui sistem social

a. b+c+e

b. b+c

c. a+b+c+e

d. a+c+d

e. a+b+c

56. Sociologia structural - functionalista si sistemica si-a propus ca obiect si domeniu de investigatie stiintifica:

a) societatea ca realitate istorica diversa si complexa

b) sistemul social ca o constructie sociologica ideal - tipica

c) sistemul social ca o realitate ontologica specifica, pe baza studiului direct, nemijlocit al realitatilor sociale

d) actiunea sociala, structura, functiile si rationalizarea actiunii sociale

e) modalitatile schimbarii, transformarii si dezvoltarii sociale

a. a+d

b. b+d

c. a+b+c

d. b+c+d

e. c+d+e

57. Obiectivele sociologiei structural-functionaliste si sistemice a lui Talcott Parsons au fost:

a) analiza relatiilor dintre sistemul integrator, "actorul" social, integrarea si dirijarea activitatii si vietii sale de catre sistemul social

b) modalitatile de asigurare a conditiilor necesare procesului continuu al societatii omenesti

c) reducerea si mentinerea sub control a tensiunilor si conflictelor sociale

d) modalitatile si mijloacele de constituire si de mentinere a ordinii sociale

e) identificarea cailor si elaborarea instrumentelor necesare asigurarii libertatii de actiune individuala si comuna a tuturor membrilor societatii

a. d+e

b. c+d+e

c. a+b+c+d

d. a+c+d

e. b+c+d

58. Sub raportul continutului de idei, sitemul sociologic al lui Parsons poate fi impartit in 3 niveluri, si anume:

a) analiza societatii si a proceselor si fenomenelor specifice ei

b) teoria generalizata a actiuni sociale, in lumina careia sa fie examinate institutiile sociale, cum ar fi: familia, activitatea profesionala, motivatia economica, stratificarea sociala, miscarile sociale si politice, religia si institutiile religioase etc.

c) structurile actionaliste ale vietii sociale (structura actiunii sociale)

d) evolutia structurala, o viziune proprie asupra evolutiei generale a societatilor si civilizatiilor umane

a. b+c

b. c+d

c. a+c+d

d. a+b+c

59. In conceptia lui T. Parsons, actiunea sociala este:

a) o conditie umana cu sens, motivata si orientata de semnificatiile pe care "actorul" social le descopera in mediul sau, carora el incearca sa le raspunda

b) o conduita care se desfasoara intr-o "situatie actionala", intr-un mediu care cuprinde, atat mediul fizic, cat si mediul "obiectivelor sociale"

c) interactiunea obiectiva dintre doua sau mai multe persoane

d) o conduita comunicabila, ghidata de reguli, norme, valori culturale si simboluri

a. a+b

b. c+d

c. b+c+d

d. a+b+d

60. Analizand distinctia realizata de Pareto, intre actiunea logica si actiunea nonlogica, Parsons sustine ca actiunea sociala este, de fapt, o actiune simbolica deoarece:

a) numai prin intermediul semnelor si simbolurilor, "actorul" (individul) poate cunoaste mediul sau de existenta

b) prin "lumea" simbolurilor, omul poate sa "resimta", sa evalueze si sa manipuleze mediul in care traieste

c) "simbolistica" in actiunea sociala are menirea de a media regulile de conduita, normele, valorile culturale, care servesc "actorului" drept ghid in orientarea actiunii sale

d) normele si valorile (simbolice) permit individului sa interpreteze o situatie si ii furnizeaza scopurile si mijloacele specifice actiunilor sale

a. a+b+c+d

b. a+c+d

c. b+d

d. b+c+d

61. In conceptia lui Parsons, structura actiunii sociale este formata din urmatoarele elemente:

a) "actorul", subiectul, care este initiatorul si realizatorul actiunii

b) mijloacele si instrumentele necesare efectuarii actiunii

c) situatia, care cuprinde obiectele fizice si sociale cu care "actorul" se afla intr-un anumit raport

d) simbolurile, prin intermediul carora el intra in raporturi multiple cu diferitele elemente ale situatiei si le atribuie o semnificatie

e) regulile, normele si valorile care ghideaza raporturile "actorului" cu obiectele sociale si nonsociale

a. a+b+c+d+e

b. a+b+d+e

c. a+c+d+e

d. b+c

62. Parsons considera ca actiunea sociala este, de fapt, un sistem constituit din:

a) "unitati", care formeaza un rol social sau reprezinta "momente" ale interactiunii dintre doi "actori"

b) actiuni, elemente ale unei totalitati mai largi de actiuni

c) totalitati de unitati si actiuni care constituie ansambluri cuprinzatoare, care se constituie in sisteme de actiuni sociale propriu-zise

a. a+c

b. a+b+c

c. b+c

63. Pentru ca actiunea sociala sa fie considerata ca sistem, in perspectiva structural-functionalista si sistemica, trebuie sa raspunda urmatoarelor tipuri de conditii:

a) conditii de structura, care se refera la modalitatile de organizare potrivit unor modele

normative ce permit relativa stabilitate a sistemului

b) conditii de "realizare a functiilor sistemului, care presupun activitati "consumatoare" sau "instrumentale", in functie de scopuri limitate si imediate sau scopuri indepartate de producere

a mijloacelor necesare realizarii aspiratiilor si idealurilor "actorilor" sociali

c) procesualitatea sistemului si in sistem (diferentierea si integrarea), ca procese evolutionare

a. a+b+c

b. b+c

c. a+c

64. Invatamantul sociologic superior a debutat in tara noastra in anul universitar:

a. 1893-1894

b. 1896-1897

c. 1909-1910

65. Primii titulari de cursuri universitare obligatorii de sociologie, la noi, au fost:

a. Dimitrie Gusti

b. Constantin Dimitrescu-Iasi

c. C. Leonardescu

d. I. Gavanescu

a. a+b

b. c+d

c. b+c

66. Primul manual de sociologie pentru invatamantul secundar a fost elaborat si publicat in anul 1929 de catre:

a. Dimitrie Gusti

b. Ion Zamfirescu

c. P. Ionescu

d. D.I. Suchianu

67. Precizati in care din urmatorii ani scolari in tara noastra a fost desfiintat invatamantul sociologic:

a. 1944-1945

b. 1947-1948

c. 1948-1949

68. Prima formatie de cercetare sociologica specializata din tara noastra a fost:

a. Institutul de Stiinte Sociale al Romaniei

b. Muzeul Satului

c. Asociatia pentru Stiinta si Reforma Sociala

69. Miscarea sociologica monografica din perioada 1925-1940 a fost constituita din:

a. campanii anuale de cercetare ale unor echipe studentesti

b. cercetari individuale libere

c. echipe de cercetare de teren formate din intelectuali de diferite specialitati

d. organisme - pilot de actiune sociala si culturala in mediul rural

a. a+c

b. b+d

c. a+b+c

d. b+c+d

70. "Axa" sistemului de publicatii sociologice din perioada interbelica, a reprezentat-o:

a. "Arhiva pentru Stiinta si Reforma Sociala"

b. "Sociologie Romaneasca"

c. "Affaires Dannubiene"

d. "Buletinul Asociatiei Romane pentru Progresul Social"

e. "Minerva"

a. a+b+d

b. b+c+e

c. c+d+e

d. a+b+c

e. d+e

71. Relatiile externe din domeniul sociologiei romanesti:

a. au fost dupa caracterul lor, bilaterale sau multinationale;

b. s-au manifestat pe teren particular, semioficial si oficial;

c. au fost ocazionale si intamplatoare;

d. au inceput dupa Marea Unire din anul 1918

a. b+c

b. a+d

c. a+b

d. c+d

72. In conceptia lui E. Durkheim, structura socialului este formata din:

a. categorii si paturi sociale distincte

b. fapte, fenomene si procese sociale normale, care indeplinesc functii pozitive in viata sociala

c. categorii de fapte si de fenomene sociale provenind din ramasitele vechilor organizari sociale, care nu aduc nici un folos societatii actuale

d. clase sociale fundamentale care alcatuiesc corpul social in ansamblul sau

e. fapte si procese sociale anormale, care afecteaza negativ buma functionare a organismului social

a. a+b

b. a+e

c. a+c+d+e

d. b+c+e