Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica




Tehnica mecanica


Qdidactic » stiinta & tehnica » tehnica mecanica
Masinile de frezat prin copiere - prelucrarea suprafetelor profilate pe masini de frezat prin copiere



Masinile de frezat prin copiere - prelucrarea suprafetelor profilate pe masini de frezat prin copiere


Capitolul I


Generalitati:




Masinile de frezat prin copiere, realizeaza forma piesei prin conducerea miscarilor de avans ale masini dupa un sablon.Sablonul poate fi executat pe aceasi scara cu piesa sau la scara redusa .Comanda miscarilor de avans de la sablon la arboreal principal (respective la scula) se realizeaza cu ajutorul unor mecanisme cu care este prevazuta masina.Functie de felu constructiei acestor mecanisme, masinile de frezat prin copiere pot prelucra dupa doua principii: fara system de urmarire si cu sitem de urmarire.

-La masinile de frezat prin copietre fara sistem de urmarire fig. 1a legatura dintre capul de frezat 1 si palpatorul 2, care este in contact permanent cu sablonul 3, se realizeaza prin intermediul unor legaturi mecanice 4 (dupa principiul pantografului).






La masina de frezat prin copiere cu sistem de urmarire fig 1b legatura dintre capul de frezat 1 si capul de copiat 2, si cu palpatorul 3, este realizata prin intermediul dispozitivului de urmarire 4, ce coordoneaza miscarile sculei 5 fidel cu forma sablonului 6.




Actionarea dispozitivului de urmarire poate fi : hidraulica electrica, foto electrica, electrohidraulica, pneumohidraulica, pneumoelectrica.Toate aceste sisteme de actionare dau dispozitivelor o sensibilitate mare la urmarirea sablonului astfel incat se pot executa piese de configuratie complicate.De asemeni, uzura sablonului este mult mai redusa deoarece presiunea de contact dintre palpator si sablon este foarte mica.Aceasta duce la cresterea duratei de serviuciu a sablonului.In momentul de fata aproape in intregime necesarul inzestrarii cu msini de frezat a industriei noastre este asigurat cu cateva uzine constructoare de masini unelte cum sunt : F.M.U.A.B ; Uzina mecanica Cugir, Uniza Steagu Rosu Brasov si Infratirea Oradea.Aceste uzine construiesc toate tipurile de masini de frezat , a caror caracteristici tehnice economici sunt la valori mondiale.




Capitolul II


1.prelucrarea suprafetelor profilate pe masini de frezat prin copiere


A Scheme de prelucrare




Copierea contururilor: se executa dupa 2 dimensiuni, cu ajutorul unui sablon, prin folosirea a doua avansuri ale masinii-unelte , perpendiculare intre ele .Din fig1 rezulta prinicipiul copierei contururilor ; freza F , care prelucreaza piesa P este montata intr-un ax port freza prins intr-un suport solidar cu un palpator R ce urmareste un sablon S.Intrucat piesa prelucrata si sablonul sunt fixate pe acceasi masa, inseamna ca deplasarea palpatorului in jurul sablonului se va transmite frezei care va reproduce pe piesa prelucrata un contur identic cu cel al sablonului.






Copierea de volum : se realizeaza cu ajutorul uni model reducanduse copierea impartirea suprafetelor in spatiu , intr-o serie de curbe plane , prin sectiuni paralele fig 2. Trecerea de la o curba la alta se realizeaza cu un avans periodic carew se cupleaza prin limitatoare de cursa, montate pe masina-unealta.Este evident faptul ca ,cu cat sectiunile vor fi mai dese iar raza de curbura a varfului palpatorului mai mare, cu cat suprafata prelucrata este mai continua.




Prelucrarea curbelor in spatiu : se intalneste relativ rar si se efectueaza prin participare a trei avansuri ale masinii-unelte perpendiculare intre ele.



BClasificarea masinilor de frezat prin copiere


Orce masina-unealta de copiat are urmatoarele parti caracteristice : sablonul, respective modelul, dispozitivul de palpare, capul de copiere, sistemul de coordonare a deplasaripor reciproce ale varfului de palpare (palpator) cu cele ale sculei aschietoare, sistemul de realizare a avansurilor, papusa sau suportul port-scula.

Sablonul: (pentru copierea contururilor) sau modelul (ptewntru copierea de volum)determina traiectoria sculei de aschiat.

Capul de copiere sustine dispozitivul de palpare si urmareste sablonul sau modelul.Celalate parti (sistemul de realizare  a avansurilor si papusa port scula ) nu reprezinta deosebiri esentiale fata de cele ale masinei obisnuite. Intre capul de copiere si suportul port-scula se gaseste sistemul de coordonare a deplasarilor reciproce ale palpatorului si ale sculei aschietoare.Modul de realizare a acestiu sistem determina toate caracteristicele calitative si de functionare a masinilor unelte , precum si clasificarea lor in 2 mari categori :

-masini de frezat prin copiere cu sistem de coordonare cu legaturi mecanice ;

-masini de copiat prin copiere cu sistem de coordonare independent



Cmasini de frezat prin copiere cu sistem de coordonare cu legaturi mecanice


Din aceasta categorie fac parte cateva tipuri de masini, dintre care cele mai raspandite sunt masinile de freazat prin copiere cu pantograph si actionare manuala a avansurilor.aceste masini fig3 au o constructie si o deservire simpla .Ele se conpun din batiul 1 masa pentru asezarea piesei 2 masa pantru asezarea sablonului 3 axul port-scula 4 degetul de copiat 5 si pantograful 6




Pantograful fig 4 se compune din bratele 1-4, articulate cu articulatile 5-8, care au roluri sa asigure legatura dintre axul port-scula si suportul degetului de copiat ,bucsa de ghidare 9 a degetului de copiat si bucsa de ghidare a suportului port scula 10.Dupa cum se vede in figura, degetul de copiat ghidata de bucsa 9 se misca deasupra sablonului 11, iar axul port-scula care este chidat de bucsa 10 se deplaseaza deasupra piesei de prelucrat 12.








Modul de lucru la aceasta masina este urmatorul : dup ace sa asezat piesa si sablonul pe masa 2, respectiv 3 fig3 se deplaseaza manual degetul de copiat, in lungul conturului sablonului.Prin intermediul pantografului, miscarea se transmite la axul port-scula care va descrie un contur identic cu cel al sablonului , insa la o scara stabilita dinnainte.Marirea scari de micsorare se stabileste prin modificarea pozitiei bucsei de ghidare a axului port-scula fata de laturile mecanismului .Uneori in locul sablonului se poate folosi un desen , deplasanduse degetul de copiat dupa conturul figure desenate.


D Masini de frezat prin copiere cu sistem de coordonare independent


In functie de schema principala a sistemului de coordonare , de natura actionari avansurilor sau a semnalului capului de copiere , rezulta urmatoarea clasificare a acestor masini :

masini de frezat prin copiere electrice (capul de copiat si actionarea avansului sunt electrice)

masini de frezat prin copiere fotoelectrice (capul de copiat are o celula fotoelectrica, iar actionarea avansului este electrica)

masini de frezat prin copiere hidraulice (capul de copiat si actionarea avansurilor sunt hidraulice)

masini de frezat prin copiere electrohidraulice, pneumoelectrice , neumohidraulice, reprezentand diverse combinari intre tipurile anterioare , iar la unele dintre ele folosinduse un cap de copiere pneumatic .

Cele mai raspandite masini de frezat prin copiere sunt cele electrice.




1Masini de frezat prin copiere cu sistem electric de coordonare si actionare



Aceste masini se caracterizeaza prin aceea ca legatura dintre capul de copiere si suportul port-scula se realizeaza printr-un sisteam electri care folosete semnale electrice de command a miscarilor de avans. La aceste masini, capul de copiat si axul port-scula sunt montate pe acelasi suport care executa miscarile de avans.Pesa si modelu sunt fixate pe o placa .Capul de copiat are un deget palpator care vine in contact cu modelul si datorita deplasarilor palpatorului , se trimit suportului comun al capului de copiat si al axului port-scula semnale de comanda ale avansurilor.




a)      Alcatuire si functionare : in principiul o astfel de masina fig 4 se compune dintr-o placa de baza 1, pe care se fixeaza coloana 2 , ce sustine sania cu o scula 3 care poate primi miscarile de deplasare reprezaentate cu sageti ; in partea opusa coloanei se afla placa-suport 4 pe care se monteaza modelul sau sablonul 5 si piesa de prelucrat 6.Solidar cu suportul port scula se afla arborel;e principal al masini cu freza 7 . Solidar cu suportul port-scula se gaseste dispozitivul traductor-palpator cu palpatorul 8










In momentul in care masina este pregatita pentru lucru.adica au fost montate scula,si sablonul,se da comanda de pornirea ei.daca palpatorul se afla de sablonul de pornire,radductorul este astfel construit incat el se afla deparet de sablon la pornire,traductorul este astfel de construit incat el trimite un semnal electric,se comanda apropierea dintre sablon si palpator,respective dintre piesa si scula.aceasta miscare de apropiere dureaza pina in momentul atingerii palpatorului de sablon.sensul deplasarii poate fii ales intr-o parte sau alta in functie de conturul piesei prelucrate prin actionarea unui buton de la pupitrul de comanda al masinii.Astfel la unele masini placa support este fixa iar miscarea rela tiva dintre sania portscula si placa support se obtine prin deplaserea saniei.



B:- explorarea suprafetei sablonului:pentru ca palpatorul sa se deplaseze pe intreaga suprafata a sablonului,suportul capului de copiat trebuie sa execute doua miscarii:una de avans la dreapta si la stanga 1,denumita si avans pilot si alta de avans la dreapta si la stinga 1,denumita avans pilot si alta de avans periodic 2 pe o directrie perpendicular ape cea avansului pilot fig .6.Datorita formei sablonului 5,palpatorul 4 capata o miscare de deplasare care comanda o a treia miscare de avansa suportului,denumita avans pilot,fig .6 .Datorita formei sablonului 5 palpatorul 4 capata miscare de avans de urmarire 3,care executa pe o directie perpemdiculara pe planul determinat de directiile celorlalte duoa avansuri.In acest fel ,degetul copiat si freza deget descriu acelasi traiectorii,prelcrarea denumindu-se frezare rind cu rind.








Obtinerea miscariilor de avans se realizeaza cu ajutorul unuor motoare electrice si a unor transmisii cu rotii dintate.Din fig.7. rezulta modul de obtinere a miscariilor de avans de cele trei motoare electrice:M1-avansul pilot,M2-avansul periodic,M3-avansul de urmarire:miscarea principala de aschiere se obtine de la motorul electric M4.







Portiunea prelucrata a oricarui tip de piesa poate fii inscrisa intr-un dreptunghi sau intr-un patrat.Cu ajutorul unor limitatoare de cursa care se pot aseza in orice pozitie dorita se delimiteaza una din laturile dreptunghiului care se inscrie portiunea prelucrata a piesei fig .8.copierea se poate realize prin copierea masinii,astfel incat scula sa se deplaseze fata de piesa,de-a lungul unei laturi a dreptunghiului.Cand se atinge marginea superioara sau inferioara a drep[tunghiului intra in functiune limitatoarele L .Care inverseaza sensul deplasarii.Daca in timpul deplasarii palpatorului fata de sablon se intalnesc scobituri sau ridicaturi ale suprafetei sablonului,acestea sint sesizate de treductorul palpator,care comanda apropierea,respective indepartareapalpatorului in mod automat:in acest timp,scula executa fata de piesa aceeasi deplasare,indepartand incontinuu aschii.




Marimea avansului periodic este reglabila si varieaza in limitele 0,1-0,4 mm.Se disting doua metode de explorare a sablonului si anume:

-metoda explorarii pe verticala si avans periodic orizontal:fig 9 a

-metoda explorarii pe orizontala si avans periodic vertical:fig 9 b




Exemple de felul acesta sunt reprezentate in fig 10.Din figura se vede ca in aceste cazuri este national sa se regleze limitatoarele de cursa la distatnta corespunzatoare laturii dreptunghiului in care incadreaza piesa.Aaceasta din cauza ca portiunea A-B dimensiunea portiunii prelucrate este mult mai mica si deci masina functioneaza in gol un timp nepermis de lung.In cazul pieselor de aceasta forma este indicat a se folosi prelucrarea piesei in etape,reglindu-se de fiecare data pozitia limitatoarelor.





















C:-capete de copiat:elemental de baza care asigura precizia unei masini de copiat este capul de copiat.Capul de copiat este alcatauit din palpatorul ce exploreaza sablonul si dintr-un traductor.El are rolul de atransforma o marime mecanica (deplasare) intr-o marime electrica (variatie de tensiune,current etc),care –la rindul ei-comanda executia unei miscarii de avns.Capetele electrice de copiat de baza sunt:cu contacte ,inductive,capasitative,fotoelectice etc.



-capete de copiat cu contacte:aceste capete de copiat sint foarte raspandite datorita simplitatii lor constructive.


Capetele de copiat pot comanda inchiderea unui contact sau a multor contacte.In fig 10 a este reprezentata schema de functionare a unui cap de copiat cu doua contacte,denumit si cap de copiat cu trei pozitii.Daca profilul sablonului este coboritor,tija palpatorului 1 este impinsa pe jos,sub actiunea arcului 3,si lamella 2 va inchide contactul 4 al circuitului de comanda ,al unui cuplaj electromagnetic,ce asigura deplasarea capului de capului de copiat spre sablon si a frezei spre piesa.daca profilul sablonului eate urcator,tija palpatorului este impinsa in sus si lamella 2 se inchide contactul 5 al unui crcuit de comanda ,al cuplajului electromagnetic,ce asigura indepartarea capului de copiat si a frezei de sablon si respective piesa.Cand lamella 2 se afla intre contactele 4 si 5,deplasarea longitudinala este comandata in sensul sagetii L.Din cauza acestor trei pozitii ale capului de copiat,traiectoriile palpatorului si frezei sunt linii frinte,fapt ce are rezultat apariria pe piesa prelucrata a unor trepte a caror marime depinde de distata dintre contacte 4 si 5.In fig 10 a este reprezentat schematic o masina de frezat prin copiere,prevazuta cu un cap de copiat cu trei pozitii.Cele trei elemente ale capului d copiat,notate cu 4,2 si 5,pot ocupa pozitiile aratate in dreapar figurii.ceea ce corespunde miscariilor de avans ale mesei marcate cu sagetii.Miscariile de avans se realizeaza cu ajutorul motorului electric M,ce transmite miscarea la masamasinii prin intermediul cuplajelor electromagnetice C1,C2,C3,comandate catre capul de copiat.




In general capetele de copiat cu contacte sint ieftine au o sensibilitate destul de ridicata si pot fii reglate so comandate usor.Contactele se executa din wolfram si argint.


Capete de copiat inductive:-aceste etape de copiat sunt mai bune decat cele precedente deoarece au siguranta mai mare de functionare iar traiectoriile palpatorului si frezei numai sint linii frinte,ci linii curbe,ceea ce adduce la o suprafata prelucrata mai neteda.Partea principala a capului de copiat inductive fig 11 o constituie bobinele 4,5,6,7,care sunt infasurate pe miezurile 2 si 3.Intre aceste miezuri se afla armature mobile 1 care primeste miscarea de la tija palpatorului 8.Cand armature se apropie de unul dintre miezurile magnetice,prin infasurarile bobinelor sale circula un current electric,care comanda cuplajele electromagnetice ce cupleaza,decupleaza si schimba sensul longitudinal si transversal.




In fig.11. este reprezentat un cap electric de copiat inductive.Sensibilitatea capului de copiat se obtineprin reglarea capului de copiat s obtine prin reglarea surubului 7 care micoreaza distanta dintre miezuri si armatura.Capul de copiat descries se foloseste atit pentru copierea de volum cat si pentru copierea conturilor.Sensibilitatea capetelor de copiat inductive se realizeaza prin modificarea marimii intrefierului bobinelo(diatanta dintre miezul bobinei si armatura).



2-Masini de frezat prin copiere cu sistem hidrauluic de coordonare si actionare




Aceste masini de copiat se folosesc pentru copierea si pentru copierea si pentru coordonarea miscarilor capului de copiat si a axului portfreza un sisitem hidraulic.Principial ca palpatorul comanda in acest caz inchiderea sau deschiderea unui circuit hidrauluic de alimentare cu ulei sub presiune a unui clinidru ce actioneaza sania pe care sint montate palpatorul si arborele  principal al masinii.




In fig.13.este reprezentat o masina de frezat prin copiere cu cap de copiat cu coordonare si actionare hidraulica.Se remarca faptul ca,pentru marirea productivitatii masinii,acesta a fost inzestrata cu doua capete de frezat,ceea ce permite,prelucrarea simultana a doua piese identice.De asemenea se observa ca masina este insotita de un grup hydraulic,amplasat in dreapta jos,necesar alimentarii masinii unelte cu ulei sub presiune.Celalalte tipuri de masini de frezat prin copiere cu sistem de coodonare independent,enumerate la inceputul capitolului sunt de obicei prevazute combinatii intre sisitemele descries mai sus.Aceste masini sint mai putin raspindite de aceea nu vor fi descrise.






E:-Executarea prelucrarii pe masini de frezat prin copiere



Prelucrarea pieselo pe masinile de frezat prin copiere difera de frezarea obisnuita datorita specificului de lucru al acestor masini.

1)Piese prelucrate:deoarece costul acestor masini este foarte ridicat,ele se utilizeaza numai pentru prelucrarea pieselor foarte complicate a caror prelucrare ar fii greu sau imposibil de realizat pe alte tipuri de masini.In general durata prelucrarii unei piese pe o masina de frezat prin copiere este mare ceea ce scumpeste mai mult costul prelucrarii.De aceea ,pentru a scurta durata prelucrarii,semifabricatul folosit este adus la o forma apropiata de cea a piesei finite,prin prelucrare pa masini unelte obisnuite,urmind ca o forma definitive sa fie obtinuta pe o masina de frezat prin copiere.Dintre piesele frecvent prelucrat pe aceste masini fac parte:

-matritele si poansoanele pentru prelucrarea metalelor plastice prin deformare plastica;

-matritele pentru obtinerea pieselor din materiale plastice sau din sticl;

-cochilele metalice si cochile pentru turnarea sub presiune etc.


2)Scule folosite:scul folosite la prelucrarea pieselor pe masini de frezat prin copieresint frezele deget sau frezele cilidro-frontale.Freza se allege tinidu-se seama de o serie de factori cum sunt:profilul suprafetelor prelucrate sau conturul piesei,materialul din care este executata piesa si posibilitatile de lucru ale masinii.In cazul prelucrarii conturului,diametrul maxim pe care il poate avea freza este dat diametrului cercului inscris in cel mai mai mic intrind al conturului (in cazul conturului din fig.14. diametrul cercului 2).Datorita faptului ca freza trebuie sa parcurga intregul contur al piesei este evident ca intrindurile unghiulare nu pot fi realizate prin frezare,ci ele vor fii aduse la o forma curba apropiata,urmind ca restul materialului sa fie inlaturat prin alt procedeu de prelucrare(in fig.16. cazul intrindului 4:portiunea hasurata va fi inlaturata ulterior).In schimb conturul (de exemplu 1 si 3)pot fi realizate cu usurinta.





Daca diametrul pieseieste egal cu diametrul frezei este egal cu diametrul si sablonul au aceasi marime acesi contur.Daca insa piesa are diametrul diferit de cel al dornuluisau a rolei,atunci sablonul trebuie sa aiba marimee diferita de piesa prelucrata,insa conturul lui este asemanator al piesei.In fig.16.





In fig.17.este reprezerntat modul in care palpatorul urmareste sablonul ,iar freza realizeaza conturul piesei prelucrate,difera totusi:acest lucru oblige ca la construirea sablonului sa se recurga la o constructie grafica compensatoare.Etapele necesare trasarii contururilor sunt:

-pe baza conturului piesei finite si a accesorilor masinii de frezat se stabilesc diametrul frezei si al dornului;

-se traseaza conturul piesei ce trebuie prelucrata;

-luindu-se in compass raza R f;se traseaza cescuri C tangente la conturul piesei P;

-luindu-se in ompas cu raza dornului Rd si punindu-se piciorul compasului pe rind in centrele cercurilor descrise mai inainte,se traseaza o alta serie de cercuri C1;

-se traseaza infasuratoarea cercurilor C1 curba tangenta la toate aceste cercuri),determinindu-se astfel profilul sablonului S.





Constructia de mai sus se bazeaza pe faptul ca indifferent de marimea frezei sau a dornului,in tot timpul lucrului,traiectoriile descrse de centrul frezei si centrul dornului sunt identice fig.16.Din fig.17. se vede ca portiunile regulate ale conturului piesei prelucrate (linii drepte,arce de cerc)se pastreaza sip e sablon putind fi trasate direct la distantele Rf-Rd fata de linia contur a piesei.



Deoarece in timpul lucrului dornul se freaca de sasblon,el se va uza,ceea ce duce la micsorarea diametrului lui.Aceasta micsorare de diametru influenteaza profilul obtinut pa piesa prelucrata,care numai corespunde profilului initial. Pentru a se consemna uzura dornului,el se construieste conic.Dupa un anumit timp de functionare el este deplasat axial,cu o anumita marime cu acelasi unghi alfa.





In cazul copierii de volum este necesar ca freza sa fie astfel ascutiya incat profilul ei sa fie identic cu cel al palpatorului.Pentru ase da posibilitatea palpatorului sa atace mai usor suprafat modelului,capatul sau sa se executa,rotunjit,ceea ce impune si frezei un profil identic.fig.18.




3)Prelucrarea propriu zisa:pregatirea pieselor in vederea copierii contururilor se poate realize prin taiere cu flacara oxigaz,prin rabotare etc.Pentru copierea cu volum se poate utliza prelucrarea prealabila prin frezare ,rabotare,gaurire etc,in functie de profilul piesei respective.copierea de volum necesita insa utilizarea posibilitatilor complete ale masinii astfel incat sa fie prealabial prelucrarea celor mai complicate piese in timp cat mai scurt.

Schema de prelucrare efectiva difera in functie de constructia masinii si posibilitatiile de prelucrare.In fig.18. este reprezentata prelucrarea unei nutii de miez pentru turnatorie prevazuta cu o suprafata profilata 1.Freza deget 2 prelucreaza aceasta suprafata,executind miscarea principala de aschiere cu turatia n si miscarea de avans s.Se remarac forma rotunda a  capului frezei rorunjita cu raza R; aceeasi raza o are capul ce urmareste sablonul.


4)Precizia pieselor profilate prin copiere:la frezare prin copiere ca la orice prelucrare pe masini unelte se obtin o serie de erori,care fac ca dimensiunile si forma piselor prelucrate sa difere de cele indicate in desenele de executie.Avind in vedere particulatiile prelucrarii prin copiere,la erorile obisnuite cauzate de uzura sculelor,masinii etc.,se adauga erori specifice acestui procedeu de prelucare:reproducerea sablonului sau modelului de copiat nu este niscioadat riguroasa;comenzile date de palpator sint receptioanate cu o oare care inatrziere de catre scula datorita inertei maselor puse in miscrae si a intarzierii executiei comenzilor(aclansarea contractoarelor si reelelor ,pornirea moitoarelor electrice,cuplarea ambreiajelor electromagnetice etc.).

In general,factorii care determina precizia de prelucrare la frezarea prin copiere sunt urmatorii:

-tipul si constructia palpatorului;

-constructia masinii unelte

-sisitemul de uramarire;

-uzura sculei;

-intretinerea si reglarea masinii unelte.

Inceea ce priveste palpatorul,tipul si constructia se joaca un rol determinant in asigurarea preciziei prelucrarii.Indiferent de constructia




palpatorului la conatctul cu sablonul sau modelul.Daca viteza de prelucare este prea mare erorile legate de deplasarea palpatorului devin prea mari  fapt care duce la limitarea vitezei prin copiere la 0,6-2,5 mm/s.

constructia masinii unelte:influenteaza precizia de prelucarea masinii unelte obisnuite.Erorile care pot aparea sunt cauzate de rigiditatea insuficienta,de jocurile prea mari ale partilor aflate in miscare,de uzura elementelor lanturilor cinematice,de dilatarea neuniforma a diverselor parti ale masinii etc.

Sisitemul de urmarire:poate produce insemnnate erori de prelucrare.aceste erori provin din inertia maselor aflate in miscare ceea ce scula si palpatorul sa nu descrie exact aceeasi traiectorie.In ceea ce priveste scula ,ea se uzeaza oricat de buna a-r fii calitatea ei.La frezarea unor suprafete curbe in spatiu,datorita uzurii sculei,toata suparafata prelucrata este deplasata paralel cu suprafat teoretica.Intrucat freza isi uzeaza toate taisurile,forma ei va diferi de cea a palpatorului si atunci suprafat prelucrat isi schimba si forma de sablon.

Intretinerea si reglarea masinilor:de frezat prin copiere trebuie facute cu mare atentie decat in cazurile masinilor de frezat obisnuite.Aceasta oblige muncitorul la o cunoastere pwerfecta a masinii si ingrijirea ei cunstiiciozizate;seva putea prelungi astfel masinii,lucru deosebit de important daca se tine seama de faptul ca masiniile de frezat prin copiere sunt foarte scumpe.Din cele prezentate mai sus rezulta ca piesele prelucrate pe masiniile de frezat prin copiere sunt afectate de o serie de erori,care dac nu pot fi eliminate,pot fi totusi micsorate printr-o folosire judicioasa a a castor masini.Masinile obisnuite de frezat prin copiere asigura prelucarii cu eroei cuprinse intre+- 0,005 si 0,1 mm,ceea in cazul productiei in serie este cele mai multe ori,sufficient.De foarte multe ori insa, nu se urmareste o asemenea precizie intrucat piesele prelucrate pe aceste masini urmeaza a fi finisate prin alte procedee deprelucrare (de exemplu prin rectificare).










Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|