Arbori si arbusti

Arbori si arbusti

Paltinul de camp ofera nectar si polen. La noi infloritul incepe de la 1 aprilie pana la 5 mai. infloreste inainte de infrunzire. O familie de albine puternica, bine dezvoltata, poate culege intre 4 - 8 kg miere, iar productia la ha este de 200 kg. Datorita cantitatii insemnate de nectar ce o au florile, acest arbore este considerat printre cele mai importante plante melifere de primavara. Inflorirea timpurie a artarului nu ingaduie insa albinelor sa depoziteze intreaga cantitate de miere, deoarece este folosita in mare masura pentru hrana lor dupa perioada de iernare.
Jugastrul produce nectar si polen. Infloritul incepe la 10 aprilie pana la 15 mai, o data cu infrunzirea sau dupa aceasta. Florile de jugastru secreta nectar de calitate superioara si in cantitati insemnate. Literatura de specialitate mentioneaza faptul ca la 1 ha de plantatie pura se pot obtine pana la 1000 kg miere. In unele locuri, cantitatea de nectar secretata este atat de mare incat se poate spune ca albinele inunda cuibul cu miere.
Artarul tatarasc este de asemenea nectaro-polinifer. Infloritul incepe intre 1 si 31 mai, dupa infrunzire. Aceasta specie da o miere de calitate superioara, insa produce mai slab, incat de obicei nu prea este cercetata de albine, atunci cand in raza de zbor a albinelor exista alte flori mai bune producatoare de nectar. In conditiile tarii noastre pare a fi cel mai melifer dintre toate speciile de artari, cu o productie maxima de 1000 kg miere la ha.
Paltinul de munte este nectaro-polinifer. Infloritul incepe dupa regiune, intre 25 aprilie si 1 iunie, dupa infrunzire. Nectarul secretat de paltin este in cantitate mica, insa prezinta avantajul ca secretia se face pe orice vreme, astfel ca albinele au asigurat un cules permanent in timpul infloritului. Mierea este foarte aromata.
Artarul american este important prin culesul abundent de polen (de culoare bruna), primavara timpuriu. Florile apar in lunile martie-mai, inainte de infrunzire.
Paltinul argintiu este nectaro-polinifer, fiind foarte mult cercetat de albine pentru nectar. Florile apar in martie-aprilie, in unele regiuni chiar si in februarie, cu mult inainte de infrunzire.

In general, in ce priveste importanta acerineelor pentru apicultura, s-a considerat ca aceste specii nu secreta nectar atat de abundent incat sa se poata recolta miere-marfa; ele sunt importante numai pentru dezvoltarea familiilor de albine primavara timpuriu, pregatindu-le astfel pentru culesul principal.
Salciile

cresc sub forma de arbori (sau subarbori de 0,5 - 6 m), ajung chiar la 30 m inaltime si traiesc pana la cca. 100 ani. In tara noastra salcia capreasca este raspandita pretutindeni in afara de Dobrogea. Se intalneste mai rar in regiunea de campie; dimpotriva salcia zaloaga este mai raspandita de la campie pana in munti si mai ales in baltile Dunarii si in Delta.
Salcia capreasca

- care este si cea mai melifera, este un arbust care poate ajunge pana la o inaltime de 9 m. Amentii (matisorii) apar inainte de infrunzire in luna martie-aprilie. Florile mascule (amentii) sunt asezate pe indivizi separati. Salcia frageda, mlaja, salcia pletoasa, prezinta forme de arbori, iar salcia capreasca, rachita alba, salcia pitica sunt arbusti. Mierea provenita de la salcie este de calitate buna si de culoare galbena-aurie, se solidifica in cristale mici ca o crema. Productia de miere medie este de 150 kg la ha.
Salcioara

Nu este pretentioasa fata de sol si este rezistenta la seceta. Infloreste in mai-iunie, incepand de la varsta de 4 ani si ofera albinelor nectar si polen.
Plopul

Incepe inflorirea timpuriu primavara, iar florile mascule si cele femele sunt asezate pe arbori separati. Plopul negru secreta o materie cleioasa, care este adunata de albine folosind-o la formarea propolisului.

Ulmul, ca si Velnisul, este un arbore inalt, care traieste pana la 100-150 ani. Infloreste inaintea infrunzirii in aprilie-mai. In primaverile prielnice apiculturii, albinele cerceteaza arborii de ulm si aduna nectarul, polenul si cleiul. Pe arborii de ulm gasesc adapostul multe specii de insecte care elimina o cantitate mare de excremente din care se formeaza mierea de mana de origine animala.

Alunul comun este un arbust inalt, ajungand pana la 5 m. Infloreste inainte de infrunzire. Amentii masculi apar inca de cu toamna. Se desfac primavara devreme, iar vantul imprastie praful galben alcatuit din graunciorii de polen.

Cantitatea de polen pe care o produce alunul difera de la an la an, fiind mai mare atunci cand nu este seceta. Creste bine in solurile argilo-nisipoase, formeaza tufisuri intinse in regiunile de deal si coline, pe marginea padurilor si in defrisari. Alunul are o mare importanta melifera. Polenul sau este bogat in vitamine si ofera albinelor hrana timpurie, deoarece infloreste in februarie-martie. Se recomanda colectarea polenului de alun. In acest scop se iau crengute cu amenti barbatesti desfacuti care se scutura pe site. Se cerne, se usuca si se pastreaza in borcane ermetic inchise si se administreaza albinelor in amestec cu miere sau sirop de zahar.
Aninul negru ajunge pana la 28 m inaltime, are o scoarta cenusie la inceput iar mai tarziu devine bruna-negricioasa.
Aninul alb, mai putin inalt decat aninul negru (22 m), are o scoarta de culoare cenusie-argintie, inflorirea la aninul negru are loc in luna martie, iar la aninul alb la sfarsitul lui martie si in luna aprilie. Ambele specii cresc spontan, dar uneori se gasesc si cultivate (aninul negru). Zona de raspandire a aninului negru este mai ales in nordul tarii. Se gaseste de asemenea in Lunca Dunarii si in Delta. Este un arbore care se dezvolta foarte repede si din aceasta cauza se foloseste in impadurirea terenurilor umede. Zona de vegetatie a aninului alb incepe de pe dealurile mai inalte si urca pana la mijlocul muntilor, formand aninisuri de-a lungul vailor si paraielor. Este raspandit in padurile de fag, uneori se amesteca chiar cu molizii. Aninul alb este folosit pentru fixarea terenurilor in regiunile de coasta. Din punct de vedere melifer, ambele specii ofera albinelor polen de buna calitate si in cantitati insemnate. Se recomanda ca sa se stranga amentii barbatesti, care se trec prin sita si se usuca.
Nucul si ricinul produc cantitati insemnate de polen.
Coniferele produc cantitati mari de polen, insa albinele aduna polenul numai de la un numar restrans de arboret. Mai des ele aduna mierea de mana de pe unele specii de brad si molid. Lichidul dulceag emanat de cetina rasinoaselor este de aseme­nea adunat de catre albine.

Gladicea este un arbore ce se cultiva mai mult in stepa, ca o planta decorativa si pentru garduri vii; nu este pretentioasa fata de sol si ii place caldura. Are o multime de flori mici, verzui, care secreta abundent nectarul si este foarte mult cercetata de albine. Infloreste dupa salcamul alb si dureaza pana la culesul de tei (iunie). Productia de miere este de cea. 250 kg/ha, mierea este aromata si placuta la gust.
Mojdreanul este un arbore pitic care se intalneste mai ales in regiunile Oltenia, Banat si Dobrogea. infloreste in lunile aprilie-mai, furnizand un cules bun chiar in perioada dintre pomi si salcam. Productia de nectar este evaluata la 100 kg/ha.
Frasinul infloreste in aprilie sau mai, mult inaintea infrunzirii. Florile formeaza inflorescente, sunt de culoare violet-inchis, aparent aproape negru. Are flori mascule si femele pe acelasi individ. In timpul infloritului ofera albinelor mult polen si foarte putin nectar.
Stejarul este raspandit larg in padurile noastre. In apicultura stejarul este cunoscut ca o planta polinifera, insa in unii ani, cand conditiile meteorologice sunt prielnice, albinele culeg si nectar. Infloreste primavara timpuriu.

Cornul

este un arbust sau arbore care formeaza tufisuri la marginea padurilor din regiunea de campie sau coline, cu soluri calcaroase. Infloreste pe la sfarsitul lui februarie-martie si ofera albinelor cantitati insemnate de nectar si polen.

Porumbarul este arbust inalt de cca. 2 m. Infloreste in luna aprilie-mai inainte de infrunzire, ofera albinelor cu predilectie polen si putin nectar. In anii cu conditii meteorologice prielnice apiculturii, productia de miere poate ajunge pana la maximum 20 kg la hectar.
Corcodusul este un arbust care infloreste in martie-aprilie, inainte sau dupa infrunzire. Ofera albinelor nectar si polen. Productia de miere este de aproximativ 40 kg la ha.
Prunul, marul, parul, ciresul si visinul salbatic sunt arbori care se intalnesc in padurile de foioase amestecate si ofera albinelor in aprilie-mai mult nectar si polen. Productia medie de miere este de cea. 20-30 kg la hectar.
Otetarul (cenusarul) este un arbore spontan sau cultivat, de 20 - 30 m. Iinfloreste pe la sfarsitul lui iunie si inceputul lui iulie, emanand un miros puternic si neplacut; ofera albinelor nectar si polen, dand o miere de calitate destul de buna, care se distinge printr-o aroma asemanatoare vinului muscat (busuioc), printr-o culoare verzuie-deschis (chihlimbarie) si limpede. Unii apicultori o folosesc chiar pentru imbunatatirea mierii lipsite de aroma. Productia de miere este de 300 kg/ha.
Castanul salbatic

infloreste din aprilie si pana in cursul lunii mai, inaintea salcamului, oferind albinelor o cantitate destul de insemnata de nectar si polen. Mierea de castan este lichida, apoasa (subtire), transparenta si de obicei incolora. Uneori capata o culoare putin galbuie. Nu se recomanda sa fie lasata pentru iernat, intrucat se cristalizeaza usor.

Castanul comestibil .In regiunile Oltenia, Banat, Crisana, Maramures si Arges se afla paduri de castani comestibil. Aceste paduri ocupa suprafete de 20 - 30 ha. Castanul infloreste de obicei incepand din 14 iunie si dureaza pana la sfarsitul lunii, imediat dupa incetarea infloririi salcamului de la altitudini mari. Infloritul dureaza 10 - 15 zile si ofera albinelor un cules de nectar si polen. La stuparitul pastoral in anii prielnici apiculturii se realizeaza cate 5 - 7 kg miere-marfa, la care se adauga cate 10 - 15 kg miere de rezerva in faguri si 3 - 4 faguri claditi in familie. Mierea de castan are un gust placut si putin amarui, nu cristalizeaza usor si este buna pentru iernarea albinelor.
Lemnul cainesc Infloreste incepand din luna mai pana in iulie. Ofera albinelor mult nectar, de asemenea polen. Mierea are un gust amarui. Sunt si soiuri de lemn cainesc care infloresc o luna, doua mai tarziu. In perioada infloririi s-a observat uneori pieirea in masa a albinelor atat in stupina cat si direct pe florile lemnului cainesc. Nu este pretentios fata de sol.
Caprifolium este un arbust tarator. Florile emana un parfum puternic mai ales catre seara. Infloreste in iunie, fiind o buna planta melifera.
Crusinul este un arbust care se intalneste adeseori in paduri in solurile bogate in apa si bine umbrite. In afara de nectar ofera albinelor mult polen. Infloreste toata vara, incepand din mai pana in august, iar in anii favorabili apiculturii asigura familiilor de albine rezerve suficiente de miere. Infloreste aproximativ cu 3 saptamani dupa terminarea infloririi livezilor de pomi fructiferi si ofera albinelor mult nectar. Mierea nu se ingroasa, ramane fluida si nu se solidifica. Este foarte bun pentru garduri vii. Nu trebuie sa fie plantat langa lanurile de ovaz fiind gazda buna pentru ciupercile de rugina.
Calinul este un arbust care ajunge pana la 3-4 m inaltime, infloreste incepand din luna iunie. Ofera albinelor mult nectar si polen. Secreta mai mult nectar in locurile cu umiditate abundenta.
Paducelul

Infloreste abundent in lunile mai-iunie, stimuland dezvoltarea familiilor de albine in vederea culesului principal.
Zmeurul

este un arbust spontan si cultivat, care creste in luminisurile padurilor de munte si in stepa. Infloreste in iunie-iulie timp de 20 - 25 zile. In regiunile de stepa durata infloririi este mai scurta. Cand timpul este prielnic, in luminisurile de padure bogate in zmeur se pot obtine zilnic sporuri de 2 - 4 kg. Cu cat relieful este mai variat, cu atat mai mare este diferenta dintre epocile de inflorire ale zmeurului si cu atat culesul dureaza mai mult. Zmeurul secreta asa de mult nectar ca albinele nu pot cerceta mai mult decat 2 - 4 flori intr-un zbor, pe cand la alte plante frecventa este de 10 - 30. Albinele culeg nectarul zmeurului la orice ora din zi. Chiar in timpul ploilor linistite si calde, albinele nu-si inceteaza culesul. Dupa observatiile apicultorilor, de la 1 ha de zmeur albinele pot recolta 4-6 kg miere pe zi si peste 100 kg in toata perioada infloririi. Determinarile facute de S.C.A.S. au aratat ca productia de miere la hectar este de cea. 50 kg. Mierea de zmeuris este de culoare roscata-galbuie si foarte gustoasa.
Agrisul este un arbust spontan si cultivat, foarte raspandit.

Infloreste incepand cu sfarsitul lunii aprilie pana in mai si ofera albinelor nectar si polen. Infloritul dureaza de la 10 pana la 20 zile. Daca timpul este prielnic, de pe 1 ha de agris albinele pot obtine cel mult 35-40 kg de miere.

Murul este un arbust inrudit cu zmeurul si are fructe negre, incepe infloritul in luna mai si dureaza pana la sfarsitul lunii septembrie. Este considerat planta melifera destul de buna, deoarece ofera albinelor mult nectar si polen timp destul de indelungat. Productia de miere este de 20-25 kg la ha. Mierea are aspectul placut si usor aromat. Mierea este de culoare deschisa, transparenta si numai temporar capata culoare galbena.
Afinul creste in padurile de rasinoase si infloreste in mai-iunie, in locuri semi umbrite productia de nectar este mai abun­denta. Ofera albinelor cantitati insemnate de nectar. Dupa datele literaturii apicole, culesul ajunge pana la 2 kg pe zi de familie de albine puternica.
Smardar. Infloreste in iunie si este un arbust nectarifer. Mierea are un gust neplacut; fiind consumata ca atare, provoaca dureri de cap, vomitari, ameteala si intoxicatii. Pentru a fi apta de consum, mierea trebuie sa fie in prealabil fiarta.
Iarba neagra este un semiarbust ce se intalneste prin padurile de conifere. Infloreste foarte abundent incepand din iunie pana toamna tarziu si ofera albinelor mult nectar. Mierea de la iarba neagra, cu toate ca este aromata, este de culoare inchisa, galbena-inchis sau rosiatica. Are un gust astringent, chiar amar, foarte vascoasa; se cristalizeaza anevoie. Extragerea mierii se face cu greu, fagurii trebuind sa fie in prealabil incalziti. Productia desisurilor de iarba neagra este de cca. 200 kg miere la ha.