Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Pomicultura




Qdidactic » bani & cariera » agricultura » pomicultura
Pomicultura ecologica - fertilizarea solului organica si minerala



Pomicultura ecologica - fertilizarea solului organica si minerala




Organizatia Internationala de Lupta Biologica (O.I.L.B.) a definit combaterea biologica ca o utilizare a organismelor vii si a produselor activitatii lor biologice, cu scopul reglarii populatiilor de daunatori . Prin acestea se subliniaza, pe o parte, utilizarea constienta a dusmanilor naturali ai daunatorilor, iar pe de alta parte, a produsilor activitatii lor metabolice cu scopul nu de a eradica, de a distruge toti daunatorii, ci numai de a regla densitatile populatiilor de daunatori.

Extinderea metodelor biologice de combatere a daunatorilor, este una dintre directiile de perspectiva a dezvoltarii protectiei plantelor, mai ales pentru reducerea si eliminarea fenomenelor de poluare pe care le pot produce substantele chimice.
Conservarea si activarea mecanismelor naturale de reglare a densitatilor populatiilor de organisme daunatoare trebuie sa se bazeze pe o cunoastere profunda a tuturor factorilor si legaturilor biocenotice.
In general, in momentul de fata se remarca o tendinta clara de  ecologizare  a activitatilor ce depind de mediul inconjurator.

La ora actuala, in livezile moderne nu mai exista pasari care sa utilizeze orificiile naturale pentru reproducere si din acest motiv singura actiune care se poate intreprinde consta in amplasarea unui numar mare de cuiburi artificiale care sa permita reproducerea speciilor de pasari care se hranesc cu insecte si animale mici.

Contributia acestor pasari este insemnata- de exemplu, o singura pereche de pitigoi care creste in medie 6-8 pui la un cuibarit, prinde mai multe sute de insecte pe zi, printre care multe larve de lepidoptere ; ciocanitoarele extrag cu limba lor lunga si lipicioasa parazitii lemnului, soimul poate prinde soareci de camp si cartite- astfel se contribuie la reducerea agentilor daunatori si se mentine un echilibru natural sanatos.




State europene, precum Germania si Olanda, unde informatia biologica este mult mai raspandita si care au constatat efectele nocive ale produselor antiparazitare, au gasit o alternativa valabila, instaland un numar mare de cuiburi ecologice, economisind anual timp si bani .

Pe de alta parte, in Alto Adige (Italia) cuiburile ecologice asezate de pomicultori in livezi se numara deja cu miile.


1.1.1 FERTILIZAREA SOLULUI ORGANICA SI MINERALA


a. FERTILIZAREA ORGANICA


In conditii naturale, materia organica o solului este intretinuta prin materia vegetala si animala moarta care se depune la suprafata solului si este incorporata in cadrul ciclurilor caracteristice diferitelor biocenoza. La aceasta se adauga si masa de radacini moarte si alte organisme care mor in sol.

Cea mai la indemana sursa de materie organica utlizabila este constituita din resturile vegetale ramase dupa culturi (paie si cocenii de graminee, tulpini de floarea soarelui, vrejuri), apoi gunoiul animalelor, precum si ingrasamintele verzi.

P. Aubert imparte ingrasamintele organice in trei grupe, dupa destinatie :

1.cresterea continutului de humus : gunoi proaspat sau compostat, compost din frunze si reziduuri gospodaresti, reziduri vegetale ale recoltei. Aceste materiale sunt bogate in carbon si sarace in azot ;

2.cresterea cantitatii de azot cu deseuri de abator, dejectii lichide ;

3.completarea efectelor produse de materialele din primele doua categorii : ingrasaminte verzi.






Compostul de gunoi

Gunoiul de grajd gaseste cea mai buna si diversificata folosire atunci cand se pregateste sub forma de compost. Pentru pregatirea lui, gunoiul de grajd se incarca direct din grajd prin intermediul unui dispozitiv special de evacuare si se aseaza apoi in platforme pentru compostare. Aceasta se face in locuri alese sau la marginea terenului care va fi fertilizat, in special in loc umbros. Radacinile plantelor nu trebuie sa ajunga la platforma de compstare, in special pomii fructiferi, din cauza mustului care se scurge (exceptie face socul). Zeama de compost care apare in cazul unor precipiatii puternice trebuie sa se scurga prin drenaj, de preferinta intr-o groapa special amenajata. O buna platforma de compost are 1,5-3 m si 1-1,6 m inaltime. In jumatate de an, compostul se descompune si materialul se stabilizeaza, generand componente humice. Procesul fermentarii are 4 faze : de incalzire, de activitate aeroba, de transformare lenta si de structurare interioara .


Mustul de gunoi

Pentru a deveni ingrasamant viu, el trebuie prelucrat in bazine. Pentru a dirija fermentaia mustului se pune pe fundul bazinului pe toata lungimea, compost bine maturat, pe o latime de 0.5 m si o inaltime de 20 cm. Pentru a impiedica pierderile de azot deasupra solului e bine sa se aseze un strat de paie de 25-45 cm grosime, afanat. Cand bazinul este plin pana la o treime se adauga preparat de valeriana. Dupa umplerea completa a bazinului, pana la folosirea mustului mai trec cateva saptamani iar inainte de folosire se mai adauga o data valeriana.


Ingrasaminte de origine animala



Compostul de gunoi bine maturat reprezinta pentru aproape toate solurile si culturile, ingrasamantul ideal. Pe termen lung, aplicarea consecventa a gunoiului de grajd compostat amelioreaza capacitatea de productie, fertilitatea si sanatatea solului, plantelor si animalelor.

Produsele prezinta calitate superioara, contin substante valoroase si slujesc ca suport al sanatatii si energiei corporale.




Composturi din resturi biodegradabile

In acest scop se folosesc reziduurile biodegradabile de la ferme : materialul scos din santuri sau balti,iarba, buruieni, frunze si iarba uscata de la marginea drumului, ramuri subtiri rezultate la taierea copacilor, bostina de fructe, coji si rumegus netratate chimic.


b.FERTILIZAREA MINERALA


In pomicultura ecologica, spre deosebire de pomicultura conventionala se folosesc produse naturale greu solubile (cu exceptia zgurii lui Thomas si patent kali). Fertilizarea se aplica pentru corectarea unor carente si pentru imbunatatirea conditiilor fizice ale solului .

Se folosesc produse minerale care contin azot (Azotatul de sodiu din Chile), produse care contin siliciu (in agricultura si pomicultura ecologica se folosesc silicati fin macinati (cuart, feldspat, bazalt) care se introduc ca atare in sol sau ca suspensie in apa cu care se stropesc plantele in cursul vegetatiei), produse minerale care contin fosfor ( in pomicultura ecologica se folosesc ca ingrasaminte fosfatice de baza faina de fosforita, zgura lui Thomas (produs rezisual din metalurgie), fosfati naturali calcinati, faina de oase ), produse minerale care contin magneziu (dolomita, recomandata in special pe soluri calcaroase si pentru pastrarea echilibrului potasiu-magneziu), produse minerale care contin calciu (calcare naturale fin macinate, alge marine incrustate cu calcarcare contin in plus magneziu si alte microelemente), produse minerale care contin potasiu ( cenusa din lemn de foc, saruri potasice naturale (carnalit, kainit, polohalit) care pe langa potasiu contin si magneziu si sulf).




Loredana Beatrice FRASIN, Iulia NITU, Adrian Cristinel NITU, Catalin Roger MANEA Agricultura Ecologica: Combaterea biologica a bolilor plantelor, apud https://www.fermierul.ro, site accesat in data de 4.05.2008.

Ibidem.

Ibidem.

Grigore MIHAESCU, Pomicultura ecologica- tehnologii nepoluante, Ed. Ceres, Bucuresti, 1998, p 288.







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Pomicultura



Animale
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura
Zootehnie

Referate pe aceeasi tema


Metode biologice de combatere a daunatorilor la pomii fructiferi
Daunatorii livezilor de cais si piersic
Daunatori din livezile de mar, par si gutui
Modul de folosire a ingrasamintelor naturale in livada
ZMEURUL - soiurile de zmeur - lucrarea solului cultivat cu zmeur
Daunatorii ciresului si visinului
Pomicultura ecologica - fertilizarea solului organica si minerala
Daunatorii livezilor de prun



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.