Contabilitatea veniturilor si a cheltuielilor

Contabilitatea veniturilor si a cheltuielilor

In cadrul contabilitatii financiare, cheltuielile si veniturile sunt inregistrate si analizate dupa natura lor, care este determinata de natura operatiei (activitatii) care le-a generat.

Toate operatiile care determina cheltuieli si venituri sunt consemnate in momentul generarii sau angajarii lor. Prin urmare, criteriul utilizat pentru delimitarea si inregistrarea cheltuielilor si veniturilor este cel al angajarii si nu cel al platii sau al incasarii lor. Veniturile si cheltuielile angajate se inregistreaza in exercitiul financiar in care au aparut, fara a se tine seama de momentul efectiv al incasarii/platii lor.

1. Contabilitatea cheltuielilor

In structura Planului de conturi cuprins in OMFP 1752/2005, conturile de cheltuieli sunt integrate clasei 7 "Conturi de venituri", care cuprinde urmatoarele grupe de conturi:

70 Cifra de afaceri neta

71 Variatia conturilor

72 Venituri din productia de imobilizari

74 Venituri din subventii de exploatare

75 Alte venituri din exploatare

76 Venituri financiare

77 Venituri extraordinare

78 Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare.

Conturile din clasa 7 au functie de pasiv, cu exceptia contului 711 "Variatia conturilor", care este bifunctional. Aceste conturi se crediteaza cu veniturile realizate in cursul exercitiului financiar si se debiteaza cu incorporarea veniturilor in rezultate. La sfarsitul perioadei, soldul creditor se transfera asupra contului de profit si pierdere.

O pondere importanta in veniturile unei unitati revine veniturilor obtinute din vanzarea produselor si marfurilor, executarea de lucrari si prestarea de servicii.

In categoria veniturilor pentru determinarea exercitiului se includ si veniturile rezultate din stocarea productiei. Este considerata venit si valoarea elementelor ce definesc stocurile si productia in curs inregistrata la sfarsitul perioadei. In acest scop se utlizeaza contul bifunctional 711 "Variatia stocurilor". Soldul sau creditor prezinta o crestere a productiei stocate la sfarsitul perioadei, iar soldul debitor reprezinta o descrestere a productiei stocate fata de inceputul perioadei.

2. Contabilitatea cheltuielilor

Conturile de cheltuieli fac parte din clasa 6 "Conturi de cheltuieli", care cuprinde urmatoarele grupe de conturi:

60 Cheltuieli privind stocurile

61 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti

62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terti

63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

64 Chetuieli cu personalul

65 Alte cheltuieli de exploatare

66 Cheltuieli financiare

67 Cheltuieli extraordinare

68 Chletuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare

69 Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite.

Conturile de cheltuieli au functie de activ. Se debiteaza cu cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar si se crediteaza prin repartizarea cheltuielilor asupra rezultatelor exercitiului. La sfarsitul perioadei (lunii), soldul acestor conturi se transfera asupra contului de profit si pierdere (121). Conturile sintetice de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, in functie de necesitatile impuse de anumite reglementari sau potrivit necesitatilor proprii.