Istoria tva-ului in romania

ISTORIA TVA-ULUI IN ROMANIA

Ca rezultat al mersului stop-and-go al procesului de reforme,sistemul fiscal din Romania nu este inca bine proiectat in sensul largirii bazei de impozitare,inducerii supunerii voluntare la impozitare a contribuabililor si a facilitarii controlului eficient al autoritatilor fiscale.Desele schimbari in legislatie,uneori prevederi legislative neclare,prevalenta discretionarismului in fata regulilor si o slaba administrare a sistemului de impunere au impiedicat aplicarea legii.

EVOLUTIA POLITICII FISCALE GENERALE

Evolutia sistemului TVA in Romania nu poate fi izolata de evolutia generala a sistemului fiscal. O modalitate de evaluare a soliditatii politicii fiscale consta in stabilirea gradului in care finantarea deficitului bugetar influenteaza alti parametrii macroeconomici. Punctul de plecare intr-o asemenea evaluare este verificarea identitatii conform careia investitiile totale din economie sunt egale cu economisirea totala. Conform acestei identitati, deficitul bugetar trebuie sa fie echilibrat de sectorul neguvernamental care economiseste mai mult decat investeste.
In mod firesc se naste intrebarea de ce economisirea sectorului neguvernamental este atat de scazut? Raspunsul reiese din analiza evolutiei politicii fiscale generale din ultimii ani.Studii relevante realizate pe aceasta tema arata ca Romania a intrat in cateva cercuri vicioase: cercul vicios al politicii bugetare, cercul vicios al economisirii si investitiilor din cercul vicios al economiei informale.
Pentru a mentine sub control deficitul bugetar, guvernul a apelat la cresteri ad-hoc a impozitelor in timpul anului fiscal. Din cauza impozitelor crescute, ajustarile efectuate la nivelul intreprinderilor nu s-au reflectat pozitiv in situatiile lor financiare.Schimbarile arbitrare in aproprierile bugetare au diminuat eficienta cheltuielilor bugetare. Contradictia indusa a economiei formale a generat ingustarea bazei de impozitare,iar pe acest fond guvernul a apelat la introducerea ad-hoc de noi impozite.
Cresterea impozitelor si reducerea aproprierilor bugetare au devenit caracteristica principala a ciclului bugetar. Raspunsul guvernului la scaderea veniturilor fiscale prin cresterea impozitelor a consolidat expansiunea economiei informale periclitand stabilirea macroeconomica. Reducerea generalizata a tuturor aproprierilor bugetare a afectat toate programele guvernamentale.
Ciclul bugetar nesustenabil a diminuat credibilitatea politicii economice. Descentralizarea fiscala orizontala a fost consecinta naturala a ciclului bugetar nesustenabil. In principal,s-au manifestat trei forme de descentralizare fiscala orizontala: cresterea numarului fondurilor speciale, consolidarea finantarii extrabugetare si cresterea finantarii institutiilor publice din surse proprii.

Evolutia sistemului TVA

Chiar de la introducerea sa, sistemul TVA nu a facut exceptie de la performantele modeste ale politicii fiscale generale. Intre anii 1993-1998 s-au aplicat concomitant trei rate de TVA, o rata standard(18%), o rata redusa (9%) si o rata zero. Intre anii 1998-2000, rata standard a fost crescuta la 22%, iar ratele reduse (11%) si zero , care au modificat numarul si structura scutirilor si exceptiilor de la plata TVA.
Incepand cu 1 ianuarie 2000, se aplica o rata standard de 19%, rata redusa a fost desfiintata si s-a pastrat rata zero. Aceasta schimbare in sistemul TVA a fost parte din reforma fiscala initiate la inceputul anului 2000.
Veniturile bugetare din TVA au avut o tendinta crescatoare, chiar daca ele au scazut in anii 1196-1997. Se remarca faptul ca desi in intervalul 1996-1998 gradul de colectare al TVA-ului s-a redus cu 5%, in anul 1998, cresterea ratei standard de la 18% la 22%, a generat cresterea veniturilor bugetare din TVA cu aproape 1.5% din produsul intern brut (PIB) in comparatie cu anul 1996. Aceasta evolutie exprima cresterea numarului afacerilor care au incetat sa-si onoreze obligatiile fiscale. Chiar daca doar TVA-ul, in sine, nu poate sa explice cresterea numarului afacerilor care au incetat sa-si onoreze obligatiile fiscale, inrautatirea colectarii TVA-ului este o consecinta a cresterii poverii fiscale. Scaderea gradului de colectare al TVA-ului exprima si neaplicarea eficienta a legii.
Un studiu asupra politicii fiscale in Romania pentru perioada 1996-1998 evidentiaza alte doua caracteristici ale colectarii TVA-ului. In primul rand, datele disponibile pentru perioada 1996-1998 arata ca performantele in colectarea impozitelor directe au fost superioare celor inregistrate in colectarea TVA-ului. In al doilea rand, colectarea TVA-ului ca si a celorlalte tipuri de impozite s-a realizat mai bine de la sectorul privat decat de la sectorul de stat.
Un alt instrument util in analizele privind colectarea TVA-ului este oferit de masurarea impozitarii efective versus impozitarii formale.
Datele privind Romania sunt frapante. Conform metodologiei descrise, in anul 1997 Romania avea cel mai mic raport de impozitare efectiva/impozitare formala din intreaga regiune. Veniturile mici ar putea fi explicate de scutirile de plata acordate firmelor,arieratelor acumulate si sustragerii de la plata obligatiilor fiscale (nu neaparat evaziunii). Din cauza ca, in cazul Romaniei randamentele fiscale normalizate sunt cele mai mici din regiune, consideram ca slaba colectare si scutirile de la plata impozitelor sunt elemente cheie in explicarea performantelor fiscale modeste inregistrate.

Activitati scutite de TVA.

Restrictionarea facilitatilor legate de plata TVA-ului au fost concepute sa actioneze pe doua directii. Prima directie a constat in aplicarea ratei standard pentru o serie de bunuri si servicii scutite anterior de TVA . A doua directie a constat in aplicarea ratei standard pentru o serie de bunuri si servicii supuse anterior ratei reduse de TVA.
Revizuirea categoriilor de produse pentru care se acorda facilitatea legata de plata TVA-ului s-a concentrat pe doua directii. Prima directie a constat in scutirea de la plata TVA-ului a unor produse, supuse anterior ratei reduse. Aceasta directie a vizat produse destinate sprijinirii familiilor cu copii si produse destinate unor grupuri de persoane dezavantajate (persoane cu disabilitati). A doua directie a constat in aplicarea ratei zero pentru anumite activitati (construirea, extinderea, consolidarea si reabilitarea locuintelor, construirea lacaselor de cult).
Unele bunuri si servicii nu au fost vizate de sistemul TVA, bunuri si servicii oferite organizatiilor non-profit implicate in activitati sociale, organizatiilor filantropice, organismelor religioase, partidelor politice, sindicatelor, institutiilor publice, activitatilor educationale, sistemului de aparare nationala, sistemului de ordine publica si siguranta statului, activitatilor culturale si sportive.

Evolutia sistemului TVA in Romania arata ca se impune o clarificare a scopului TVA

In primul rand, scopul TVA-ului ca si componenta a politicii generale de taxe si impozite nu a fost suficient definit. TVA-ului a fost utilizat atat pentru a deplasa presiunea fiscala dinspre producator spre consumator, cat si ca stimulant fiscal. In acest context, obiectivul TVA de asigurare de venituri bugetare s-a suprapus cu obiectivul de spijinire a unor activitati economice prin amanarea de la plata obligatiilor fiscale. Astfel, un instrument a fost utilizat pentru a atinge nu un obiectiv, ci doua obiective.
Aceasta inconsecventa si prea desele schimbari de legislatie au determinat scaderea increderii publicului in sistemul TVA.
Aceasta practica insa, are doua dezavantaje majore. Primul dezavantaj este ca pericliteaza buna functionare a sistemului TVA; el devine de fapt imposibil de administrat din cauza numarului mare de firme care primesc astfel de beneficii. Al doilea dezavantaj este ca aceasta practica se constituie intr-o sursa de coruptie in administratia fiscala.
In al doilea rand, desi capacitatea administrativa precara si neaplicarea legii au fost identificate drept obstacole in calea cresterii eficientei sistemului TVA, nu au fost adoptate masuri drastice. In loc sa implementeze masuri care sa vizeze direct cauzele capacitatii administrative precare - de exemplu rambursarea la timp a TVA-ului, guvernul a preferat sa ofere exceptarea de la plata TVA-ului a bunurilor de capital importante. Aceste exceptari provoaca mai departe intreruperea fluxurilor de plati de care depinde sistemul TVA. Asemenea practici distorsioneaza piata si dezavantajeaza potentialii ofertanti din Romania. De aceea, ele constituie mai degraba opusul oricarei protectii a producatorilor autohtoni pe care guvernul ar incerca sa o asigure. Mult mai simplu este ca autoritatea fiscala sa respecte prompt obligatiile privind rambursarea TVA-ului. Astfel necesitatile firmelor sunt satisfacute, iar guvernul poate elimina scutirile de la plata.
Studiile de caz prezentate atat in cercetari stiintifice, cat si de mass-media arata ca principalele slabiciuni ale sistemului actual al TVA-ului in Romania sunt generate de scutirea de la plata TVA-ului a importurilor si de ratele diferentiate.
Legislatia avantajeaza firmele pemitand scutirea fie de la plata TVA-ului, fie amanari de la plata TVA-ului pentru bunurile importante care construiesc in natura la capitalul firmei si pentru importul de echipament si utilaje. Aceasta practica genereaza doua forme de bunuri de capital importante: cele pentru care se plateste TVA si cele pentru care nu se plateste TVA. Daca aceasta distinctie exista chiar si pentru bunuri de capital identice, autoritatea vamala nu poate stabili usor sub care lege opereaza importatorul. Inspectorii fiscali trebuie sa se asigure ca nu s-au emis solicitari frauduloase pentru un echipament exceptat de la plata TVA-ului si folosit totodata pentru o amanare de la plata TVA-ului. In practica celor mai multe tari, toate bunurile importante sunt supuse TVA-ului, inclusiv inputurile pentru productie si bunuri de capital. Cand acele inputuri se transforma in bunuri, iar bunurile sunt vandute, producatorul isi recupereaza TVA-ul. Astfel, autoritatea fiscala este intr-o pozitie mai buna deoarece TVA-ul este colectat la frontiera si rambursarea se face ulterior.
Conform legii, orice surplus de TVA corespunzator importurilor fata de TVA-ul corespunzator productiei este rambursat dupa trei luni. Pentru exportatori perioada de rambursare este redusa la o luna. Datorita inflatiei mari, firmele au costuri mari cu rambursarea. Daca o firma are de primit o rambursare de TVA ea trebuie intai sa faca dovada ca nu are alte obligatii fiscale de stat neonorate. Dovedirea acestui fapt necesita mult timp si permite guvernului sa intarzie plata.
Adesea, diferentieri ale ratelor de TVA ofera firmelor portite pentru frauda si evaziune prin folosirea de acte false pentru exporturi fictive sau pentru bunuri de capital care nu au fost niciodata importante.
Guvernele au incercat sa compenseze unele firme favorizate pentru efectele negative generate de administrarea ineficienta a sistemului TVA, acordandu-le scutiri de TVA. Daca rambursarile de TVA s-ar face cu promtitudine, TVA-ul nu ar constitui o problema importanta pentru nici o afacere. Exemplele prezentate anterior releva cinci slabiciuni importante ale sistemului TVA actual in Romania:

Eseu: Comunicare de baza cu bazele de date externe prin intermediul importului si al combinarilor Document online: UCM RESITA - piata tinta - strategii de intrare pe piata

-rambursarile TVA nu se fac prompt;

-rambursarile nu sunt purtatoare de dobanzi;

-rambursarile de TVA sunt conditionate de plata altor obligatii fiscale;

-legea nu este aplicata cu fermitate;

-sistemul TVA este discriminatoriu (trateaza diferit investitorii in functie de originea lor, marimea lor, investitori care utilizeaza bunuri de capital importante sau autohtone).

Solicitarea unor perioade de tranzitie pentru implementarea prevederilor Directivei a VI-a a Comisiei Europene

Guvernul Romaniei a solicitat o perioada de tranzitie de cinci ani, pana la 31 decembrie 2011, pentru aplicarea unei rate de TVA reduse aplicabile prepararii hranei in restaurante, bistrouri si hoteluri.
Aceasta solicitare rezulta din intentia guvernului de a promova industria turismului. Guvernul argumenteaza in sprijinul solicitarii de derogare prin faptul ca aplicarea ratei standard de TVA pentru aceste produse ar plasa Romania intr-o pozitie dezavantajoasa fata de tarile membre ale UE si fata de tarile vecine candidate la integrarea in UE, tari cu un potential turistic important, care practica o rata redusa.
Intentia guvernului de a reintroduce rata redusa pentru TVA nu este, in sine, incompatibila cu regulile si practicile din UE. Dintr-o perspectiva mai larga insa, o asemenea schimbare ridica o serie de probleme.
In primul rand, un asemenea pas pare o abandonare a spiritului modificarilor sistemului TVA introduce in anii anteriori.
In al doilea rand, argumentul utilizat in sprijinul aplicarii ratei reduse de TVA nu este suficient de convingator( din punctul de vedere al concurentei, in ceea ce priveste alte tari cu potential turistic important). Nu se poate presupune ca industria turismului in Romania este intr-o pozitie dezavantajoasa fata de competitori doar din cauza ratei de TVA mai mari care se aplica in prezent in Romania.
Daca se va aplica o rata de TVA redusa pentru serviciile turistice este foarte probabil ca mai multe afaceri sa fie atrase in aceasta industrie. Probabil, mai multe resurse vor fi orientate spre turism, dar cu certitudine alte grupuri de interese isi vor intensifica presiunile pentru a beneficia de stimulente fiscale similare.

Normele UE privind TVA-UL

Ca urmare a inlaturarii restrictiilor privind libera circulatie a persoanelor, bunurilor, serviciilor si a capitalului si a integrarii economiei nationale, statele membre ale UE trebuie sa se asigure ca propriile sisteme de TVA nu fac discriminari in ceea ce priveste originea bunurilor si serviciilor. In cele din urma, aceasta piata va deveni o piata interna. Din aceasta perspectiva, sistemul TVA este definit prin cateva caracteristici: nediscriminatoriu, definirea clara a conceptelor si stabilitatea.
In conceptia UE obiectivul sistemului fiscal este colectarea impozitelor si taxelor. Prin urmare, misiunea administrarii TVA-ului este concentrata pe colectarea acestei taxe. Procedurile formale transparente sunt esentiale pentru functionarea eficienta a sistemului TVA. Totodata, ele sunt imperios necesare pentru o administrare echitabila, asigurand o cale de restrictionare a coruptiei. Clarificarea si simplificarea procedurilor referitoare la costurile supunerii la impozitare a contribuabililor si la costurile de administrare sunt caracteristicile evolutiilor recente in administrarea TVA-ului.
Este binecunoscut faptul ca procedurile de impunere pot stimula aranjamente informale, care se stabilesc, fara o baza legala, intre contribuabili si inspectorii fiscali. Pentru evitarea unor asemenea practici tarile UE au dezvoltat sisteme de audit intern puternice. Multe tari au adoptat un Cod de Conduita pentru a stabili comportamentele si standardele cerute angajatilor. Pe langa definirea procedurilor de contestare, care clarifica drepturile contribuabililor in procesele legate de TVA. Totodata, sistemul informational este considerat un element important in administrarea sistemului TVA.
In prezent, exista diferente intre tarile din UE in ceea ce priveste ratele aplicate. In ciuda acestei diversificari, exista un numitor comun pentru toate sistemele de TVA din tarile UE. Acest numitor comun este Directiva a VI-a a Comisiei Europene, care stabileste cadrul de armonizare a legislatiilor sistemelor TVA pentru statele membre.

Definirea conceptelor

Pentru a accentua natura nediscriminatorie a TVA-ului, termenul "platitor de impozit" include si persoanele care desfasoara ocazional unele trazactii. Locul unde se efectueaza o oferta a unui serviciu este definit in principiu drept locul unde ofertantul isi are sediul principal de afaceri. In particular, in cazul anumitor servicii oferite intre persoanele platitoare de impozit, unde costul serviciilor este inclus in pretul bunurilor, acel loc este definit ca fiind in tara persoanei pentru care sunt oferite serviciile.
Conform Directivei a VI-a, baza de impozitare trebuie sa fie aceeasi in toate statele membre ale Uniunii Europene, astfel incat aplicarea ratei Comunitatii pentru platitorii de TVA ar trebui sa conduca la rezultate comparabile in toate statele membre in Uniunea Europeana. Statele membre in Uniunea Europeana au o lista comuna de scutiri de la plata TVA-ului, astfel incat resursele proprii ale Comunitatii ar trebui sa fie colectate in aceeasi maniera in toate tarile.
Regulile privind deducerile sunt armonizate pentru statele membre in UE in masura in care acestea afecteaza sumele anuale colectate, iar proportia deductibilitatii ar trebui calculate intr-un mod similar. Prin urmare, legislatiile nationale trebuie sa specifice care persoane sunt in masura sa plateasca TVA, in particular in ceea ce priveste serviciile oferite de o persoana stabilita in alta tara.
Obligatiile contribuabililor trebuie armonizate cat de mult posibil astfel incat sa se asigure o colectare uniforma in toate statele membre in UE. Atunci cand este necesar pentru stabilirea si monitorizarea bazei de evaluare a propriilor resurse, contribuabilii ar trebui sa intocmeasca periodic evenimente ale veniturilor agregate din tranzactiile legate atat de inputuri, cat si de rezultate.
Statele membre in UE pot continua sa aplice scheme speciale pentru activitatile mici. De asemenea, tarile sunt libere sa aplice pentru agricultorii care nu sunt acoperiti de procedurile normale, o schema legata de reducerile uniforme la TVA pentru inputuri. In scopul colectarii resurselor proprii, principiul de baza al acestei scheme ar trebui sa fie acelasi in toate statele membre si valoarea adaugata in cazul agricultorilor ar trebui calculate dupa o metoda comuna.

Caile generale de aliniere a sistemului TVA din Romania cu normele UE

Obiectivul general al modificarii sistemului TVA actual din Romania este cresterea eficientei lui si atingerea normelor UE privind TVA-ul. Pornind de la caracteristicile actuale ale sistemului TVA se disting trei directii generale de actiune: usurarea colectarii TVA-ului, imbunatatirea administrarii TVA-ului si realizarea caracterului nediscriminatoriu al TVA-ului.

Pe aceste trei directii se identifica doua seturi de obiective: obiective pe termen scurt si obicetive pe termen lung. Atingerea obiectivelor pe termen scurt nu ar trebui sa genereze consecinte negative importante asupra mediului economic. Aceste obiective ar trebui sa se materializeze prin armonizarea definirii conceptelor si termenilor din legislatia romaneasca cu Directiva a VI-a.

Obiectivele pe termen mediu si lung-constand in implementarea de noi instrumente, practice si institutii ar putea avea consecinte mai puternice asupra mediului de afaceri, insa efectele negative ar putea fi diminuate semnificativ daca secventialitatea schimbarilor ar fi publicata din timp astfel incat intreprinzatorii sa nu fie luati prin surprindere de schimbari. Totodata, efectele negative ale unor masuri-cum ar fi eliminarea scutirii de la plata TVA pentru anumite produse si servicii-asupra consumatorilor finali ar putea fi compensate prin alte masuri fiscale -de exemplu, diminuarea impozitului pe venitul global-sau prin imbunatatiri semnificative ale conditiilor economice generale, care ar permite cresterea in termeni reali a veniturilor consumatorilor pe masura diminuarii inflatiei.

Prin OUG 58/2010 au fost aprobate de Guvern o serie de modificari importante, dintre care amintim:
- majorarea cotei standard a TVA de la 19% la 24% pentru operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotelor reduse;
- introducerea obligativitatii platii contributiilor individuale de asigurari sociale, asigurari de sanatate si asigurari de somaj pentru orice venituri de natura profesioanala, altele decat cele salariale;
- modificarea cotei de impozit platit de persoanele juridice pentru veniturile din dividente de la 10% la 16%;
- includerea in veniturile salariale a tichetelor de cresa, a tichetelor de vacanta, a platilor compensatorii si impozitarea acestora;
- impozitarea cu o cota de 16% a veniturilor sub forma de dobanzi pentru depozitele la vedere/conturi curente, pentru depozitele la termen si pentru depozitele constituite in baza legislatiei privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ;
- unificarea cotei de impozitare de 16% pentru veniturile obtinute din transferul titlurilor de valoare altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise;
- unificarea cotei de impozitare pentru castigurile din jocurile de noroc la 25%.

Se relateaza din surse parlamentare ca MFP ar fi primit o "semnalare" de la FMI referitoare la faptul ca OUG 58/2010 trebuie adoptata de catre Parlament pana la finele acestui an.
Sursele citate au declarat: "Intre conditionalitatile cu FMI, pe langa Legea salarizarii si bugetul de stat se mai numara si Ordonanta pentru majorarea TVA la 24%, care ar trebui adoptata prin lege, de Parlament, pana in luna ianuarie, cand are loc board-ul Fondului. MFP ne-a semnalat acest lucru si speram sa trecem ordonanta prin plen in timp util".