MODELAREA LOGICA

Rolul modelarii logice

Modelarea logica are rolul de a pregati specificatiile necesare realizarii SII sub cele 4 aspecte specifice metodei 3M si anume: descrieri definitii, comunicatii, date si prelucrari.

Modelarea logica va tine cont de rezultatele stabilite in modelarea conceptuala, globala si organizationala si are rolul de a concretiza prin specificatii urmatoarele:

alegerea solutiei tehnice;

descrierea si realizarea (intocmirea) dictionarului de atribute;

stabilirea ordinii de actualizare a BD /BT;

descrierea structurii BD / BT /BC;

descrierea modelului logic pentru: comunicatii, date si prelucrari.

Prin realizarea modelului logic se asigura luarea a doua decizii importante :

alegerea tipului de Sistem Electronic de Calcul (SEC);

alegerea solutiei de gestiune a datelor (SGD);

baze de date locale;

baze de date centralizate;

solutie mixta;

BD gestionate prin SGBD;

BD gestionate prin sisteme de calcul tabelare;

BD gestionate mixt.

Definitii si descrieri la nivel logic

a) Alegerea Sistemului Electronic de calcul (SEC) si a Sistemului Informational Informatizat presupune utilizarea unui SEC de mare putere si un SGD capabil sa asigure toate operatiile de prelucrare specifice organismului.

In cadrul modelarii logice se pune baza alegerii SEC si a SGD in functie de urmatoarele criterii:

volumul de date prelucrate;

tipologia prelucrarilor: locala / centralizata/ distribuita;

efortul financiar implicat ;

tipul de raspuns solicitat de organism;

natura prelucrarilor: interactiva / in loturi / in timp real;

In alegerea SEC se tine cont de urmatoarele trei solutii posibile:

Solutia PC - urilor independente, amplasate in structurile organizationale utilizate independent, transferul de date facandu-se off - line (prin dischete);

Solutia cu Retelele de Calculatoare (RC) privite ca sisteme integrate, cu acces la resurse ON - LINE; Aceasta solutie are trei tipuri posibile:

retea locala LAN - unde calculatoarele sunt utilizate la nivelul organismului asigurand prelucrari in limite de spatiu. Retelele LAN pot fi de urmatoarele tipologii:

WS

FS

WS

a1. - stea

a2. - inel

	WS		WS		WS

a3. - magistrala

retea mare - cu doua tipologii de referinta:

a.4. - WAN - departamentala;

a.5. - MAN - regionala;  

retea globala:

a.6. - GAN - globala;

Solutia mixta - retea plus PC-uri independente

Implementarea acestor tipuri de retele asigura avantaje in urmatoarele directii:

1.     strategice in mediul de cooperare:

facilitatea comunicatiilor care vor fi: sigure, fiabile, rapide si la un cost mic;

reducerea costurilor - datorita flexibilitatii asigura cresterea volumului si a calitatii;

cresterea competitivitatii prin accesul rapid la date sigure si exacte si manipularea electronica a datelor;

imbunatatirea activitatii serviciilor de interfata cu utilizatorul. Prin consistenta informatiilor si parametrii sistemului se asigura fluidizarea comunicarii intre diferiti actori ai organismului;

2.     . avantaje operationale si tactice prin:

imbunatatirea administrarii datelor prin servicii de acces multiplu la date si operatii de salvare multiple;

minimizarea costurilor prin partajarea resurselor;

administrarea mai eficienta a programelor;

reducerea riscului prin utilizarea unui server in oglinda ce contine date identice cu FS principal;

3.     avantajele utilizatorului la nivel individual sau de grup prin:

utilizarea simplificata prin intermediul unor BD distribuite si al accesului la aplicatii prin interfete grafice bazate pe meniuri, optiuni, parametrii si variante de utilizare;

cresterea flexibilitatii mediului de calcul care este asigurata prin portabilitatea datelor intre doua platforme de calcul diferite;

extinderea posibilitatilor si capabilitatilor de raportare;

cresterea securitatii datelor prin facilitatile incluse in sistemul de operare;

accesul la instruire al utilizatorului

b) Alegerea SGD trebuie sa aiba in vedere trei parametrii esentiali:

sistemul de operare selectat pentru solutia de Pc-uri (DOS, WINDOWS, OS 2, UNIX, MAC, ..

sistemul de GD care poate fi:

SGD bazat pe exclusivitatea unui SGBD;

SGD bazat pe exclusivitatea unui SGT;

SGD mixt;

tipul de BD aleasa poate fi:

BD ierarhica si BD tip retea;

BD tip relationale;

BD orientate obiect;

BD deductive sau baze de date inteligente;

In afara de acesti parametrii mai trebuiesc luati in seama si parametrii tehnici: tip procesor, memoria RAM, memoria CACHE, capacitatea HDD, diagonala monitorului, tipul monitorului, calitatile monitorului, tipul de CD-ROM utilizat, capacitatea unitatii FDD, optiuni de modernizare ulterioare.

Problema. Stiind criteriile si parametrii de selectie a configuratiei de calcul si ofertele date in tabelul de mai jos, utilizand modelul matematic de alegere a solutiei optime definit in capitolul " Modelarea globala" sa se stabileasca oferta optima.

c) Dictionarul de atribute (DA)

Dictionarul de Atribute este un instrument informatic prin intermediul caruia se stabilesc: identificatorul unic, tipul, lungimea si conditiile de validare pentru toate atributele BD. Toti acesti parametrii sunt stabiliti in conformitate cu restrictiile impuse de SGD ales si dupa eliminarea sinonimelor si omonimelor.

In sinteza DA are structura din Tab. 11.1.

Tab. 0.1Structura Dictionarului de Atribute

- identificatorul este un nume unic atribuit unui "atribut" care va fi recunoscut si utilizat de programele de prelucrare si care trebuie sa respecte cerintele SGD, care in principal constau in:

lungimea maxima e limitata;

nu poate fi un cuvant rezervat;

nu poate contine caractere speciale exceptand "-" liniuta de subliniere;

nu poate contine spatiu;

tipul si lungimea atributului: - indica natura datelor stocate prin identificatorul respectiv si numarul de caractere asociate. Ele sunt specifice SGD-ului ales;

conditiile de validare - indica conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca la intrarea in BD valorile reale ale atributelor. Conditiile de validare depind de tipul si lungimea atributului, lista de valori reale pe care o poate lua un atribut si posibilitatile de validare oferite de SGD. Acestea pot fi :

aplicate asupra unui atribut functie de tip si lungime;

intre atribute: data nasterii mai mica decat data angajarii;

determinata in raport cu o constanta;

precizata printr-o lista de valori;

stabilita in raport cu un algoritm de calcul;

determinata de functii specifice SGD;

in corelatie cu alte atribute.

Modelul logic al comunicatiilor

Modelu Logic al Comunicatiilor (MLC) - are rolul de a determina arhitectura optima a unei retele de calculatoare functie de MOC si de particularitatile modelarii logice. Modelarea logica utilizeaza urmatoarele concepte:

a)     statii de lucru si file-servere;

b)     file server, superserver, server de comunicatie si modem;

c)      arhitecturi de retele;

d)     sistem de operare pentru retea;

a) Statiile de lucru si File Serverele

MLC presupune existenta unei RC organizata conform unei arhitecturi / tipologii diferite in MLA si ea este formata din:

calculatoare personale compatibile IBM numite statii de lucru (Work Station);

echipamente periferice;

elemente de conectare;

In cadrul unei RC se folosesc doua tipuri de calculatoare functie de misiunea pe care o indeplinesc:

unul care supervizeaza, coordoneaza si ofera servicii celorlalte numit server de fisiere (File Server) - care poate fi dedicat sau nededicat;

calculatoare conectate la mediul de comunicatie prin intermediul caruia au acces la FS sau celelalte calculatoare numite statii de lucru care pot fi cu HDD sau fara ;

b) File server, superserver, server de comunicatie si MODEM

Serverul este un minicalculator utilizat in retelele de tip LAN ce asigura controlul si monitorizarea functiilor de administratie, comunicatie si prelucrare specifica. El asigura stocarea BD, colaborarea cu WS, legaturile dintre WS, serviciile de comunicare cu alte entitati fizice din LAN, imprimarea rezultatelor etc.

Superservarul - este un server ce incorporeaza mai multe procesoare, in structura sa avand mai multe posturi pentru conectarea de echipamente periferice. Aceste superservere pot fi utilizate ca: servere de baza de date sau servere de aplicatii pe disc.

Serverul de comunicatie - este special construit pentru a asigura o varietate de functii de comunicatie dintre care cea mai importanta este cea de interfata cu reteaua publica de calculatoare prin intermediul unui modem, pentru servicii de fax, etc.;

Modemul - este un echipament ce asigura transmiterea unui semnal digital, printr-un mediu analogic cu viteze de 38,4 Kb/s sau mai mare. Ele mai indeplinesc si functiile de repetarea automata a apelurilor, raspunsul automat la un apel si auto - diagnoza.

c) Arhitectura unei RC este cea descrisa in MLA;

d) Alegerea sistemului de operare (SO) pentru reteaua de calculatoare (RC) se face in raport cu urmatoarele principii:

tipul retelei de calculatoare;

tipul procesorului central;

particularitatile de prelucrare si gestiune a datelor;

gradul de distribuire geografica;

natura prelucrarilor si iesirilor sistemului;

SO pentru retea este un set de software ce admite, controleaza si monitorizeaza accesul la driverele de disc magnetic, imprimanta, unitati de FDD, unitati de CD, etc. prezente in arhitectura retelei. El este cel ce intercepteaza cererile transmise catre server, fiind reprezentat de un soft ce ofera capabilitati de multitasking si multiutilizator, asigurand partajarea resurselor si comunicatia efectiva.

Modelul logic al datelor

a) Functiile modelului logic al datelor

Modelul logic al datelor se obtine in urma conversiei MCD pe MOD prin urmatoarele etape:

transformarea MCD / MOD, exprimat prin formalismul entitate - relatie, in MLD exprimat prin formalismul specific SGBD folosind un model relational propus de E.F. CODD sau navigational propus de CODASYL;

cuantificarea modelului logic;

optimizarea generala pentru realizarea MLD optimizat;

Din cele de mai sus rezulta faptul ca MLD trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii:

face legatura intre SIO si SII asigurand trecerea la nivelul fizic;

permite conversia modelului entitate - relatie in: modelul relational de date sau navigabil specific structurilor de tip arborescent sau retea;

asigura un proces de optimizare prin normalizarea structurii de BD;

poate definii o structura de acces pe baza: cheilor primare, cheilor secundare sau dependintelor functionale;

stabileste ordinea de actualizare a BD printr-un algoritm specific;

sta la baza modelului logic al prelucrarilor;

permite descrierea structurii complete si optimizate;

b) Reguli de trecere de la formalismul entitate - relatie la formalismul relational.

Transformarea MCD si MOD la MLD are in vedere transformarea conceptelor utilizate in modelul conceptual, la formalismul logic reprezentat in Tab. 11.2.

Tab. 0.2Trecerea de la formalismul entitate-relatie la formalismul relational

Conversia de la modelul conceptual si organizational se face pe baza criteriilor si anume:

in functie de tipul cardinalitatii existente: (0,1), (1,1), (0,n) , (1,n), (n,n);

in functie de faptul ca tipurile de relatie poseda atribute proprii sau nu;

in functie de tipul relatiilor existente in MCD, MOD: binara, ternara, reflexiva;

functie de existenta subtipurilor descrise in MCD.

Dupa conversia modulului MCD, MOD in MLD se obtine o noua structura a datelor - aceasta se mai numeste structura de acces teoretica.

In mod concret aceasta trecere se face prin transformarea tipurilor de entitati si a tipurilor de relatii la formalismul impus de SGD - ales si aspiratia cheilor primare dintre relatiile astfel create ce devin chei externe, stabilindu-se astfel dependentele functionale dintre tabele.

c) Determinarea ordinii de actualizare a BD

Odata cunoscute relatiile de dependenta functionale intre BD, pentru realizarea unei structuri de BDR coerente si neredondante, aceasta trebuie actualizata intr-o maniera ce respecta dependintele functionale dintre BD si existenta chelor primare si cheilor secundare.

Stabilirea ordinii de actualizare presupune respectarea urmatorilor pasi:

se transforma MCD/MOD in MLD functie de regulile specificate;

modelului logic astfel obtinut se aplica, pe sageata ce defineste dependinta functionala dintre BD urmatoarele ponderi (Fig.11.1):

P_ij = 0 ce semnifica faptul ca entitatea E_i nu depinde de entitatea E_j;

P_ji = 1 ce semnifica faptul ca entitatea E_j depinde entitatea E_i;

			Ej b1 a2 b2

0       1

Fig. 0.1Reprezentarea grafica a dependintei dinre E_i si E_j

Se construieste matricea din Fig.11.2. in care pe linie si pe coloana se vor afla entitatile si relatiile de dependenta, in care P_ij ponderea dependentei dintre entitati este cea stabilita in punctul de mai sus.

Se face suma ponderilor pe fiecare linie ΣP_ij si entitatea ce indeplineste min (ΣP_ij) va fi actualizata prima. Daca sunt mai multe entitati care au aceiasi pondere se recurge la alte criterii stabilite in MLD.

Se continua procesul de calcul pentru restul entitatilor fara sa se mai ia in seama entitatile stabilite.

Ordinea de prelucrare stabilita prin acest procedeu determina secventa procedurilor logice din modelarea logica si chiar a procedurilor automate din modelarea fizica.

In continuare este prezentat un model de stabilire a ordinei de actualizare a entitatilor a caror dependenta functionala este redata mai jos.

Tab. 0.3Exemplu de model Conceptual si Logic al datelor

Tab. 0.4Tabelul cu stabilirea ordinii de actualizare a BD

Din analiza tabelului cu ordinea de actualizare se constata ca cele se actualizeaza primele sunt chiar relatiile urmate de entitatea E5, apoi entitatile E1..E4 la care se vor lua in calcul aspecte suplimentare.

Modelul logic al prelucrarilor

Modelarea logica a prelucrarilor (MLP) cuprinde ansamblul de actiuni, concepte si documente aferente descrieri structuri logice a prelucrarilor si descriere a modelului sau modelelor posibile de prelucrare a datelor in conformitate cu parametri fixati anterior: SO, arhitectura comunicatiilor, tipul de structuri utilizate si SGD ales. Modelul logic trebuie sa asigure functiile:

a)     Functiile modelului logic de prelucrare

Modelarea logica a prelucrarilor se bazeaza pe rezultatele furnizate de modelul conceptual si organizatoric al prelucrarilor si el trebuie sa asigure urmatoarele functii:

structurarea sistemului in componente logice: subsisteme, aplicatii, proceduri sau unitati logice de prelucrare;

modelarea prelucrarilor la nivel logic prin folosirea conceptelor: centru de lucru logic, masina logica, unitate logica de prelucrare, subschema logica de date;

b)     Structurarea sistemului in componente logice

Pentru simplificarea intelegerii si realizarii unui SI, acesta este descompus in componente logice mai simple. Prin aceasta structurare se asigura trecerea la structura fizica a SI. In general un SI are o structura ierarhica a carui forma este data in Fig.11.2:

Fig. 0.2Structura unui SI

Subsistemul informatic - este o parte a SI prin intermediul careia se automatizeaza o functie asociata unui organism sau unei operatii specifice unei functii;

Aplicatia Informatica (AI)- este o componenta a unui subsistem informatic ce asigura informatizarea unei activitati, proces sau a unei operatii complexe;

Unitatea Logica de Prelucrare (ULP) este o parte componenta a AI caracterizata prin prelucrari omogene si specifice ce actioneaza asupra unei SD specifice sau unui DP se mai numeste si procedura logica si este caracterizata de urmatoarele :

similitudinea activitatilor desfasurate care determina proiectarea unor aplicatii informatice si proceduri logice asociate sctrict unor activitati, compartimente sau ansamblu de compartimente. In cadrul unei societati bancare pot exista urmatoarele activitati care pot face obiectul prelucrarilor automate:

gestiunea clientilor bancii si a depozitelor lor bancare;

gestiunea sistemului de creditare practicat;

evidenta operatiunilor de scont;

evidenta operatiunilor de colectare si plati;

evidenta operatiunilor zilnice desfasurate prin ghiseiele bancii;

gestiunea operatiunilor de transfer si clering;

evidenta decontarilor cu terte banci.

contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bancii;

contabilitatea analitica si sintetica;

evidenta operativa a activitatii de personal salarizare;

Etc;

specificul prelucrarilor automate - care are in vedere proprietatea potrivit careia informatizarea unei activitati se desfasoara in mod recursiv parcurgind urmatoarele etape:;

crearea structurii fizice a BD;

actualizarea BD prin operatii de :adaugare, modificare, stergere;

prelucrari propriuzise asupra BD;

consultarea BD - filtrarea, ordonarea, centralizare , listare complexa;

salvarea si restaurarea BD;

reorganizarea BD;

frecventa prelucrarilor - care are in vedere ritmicitatea prelucrarilor automate care are in vedere o serie de factori cum ar fi:

cerinte de prelucrare stipulate in lege;

intervale obligatorii de actualizare, prelucrate impuse de termene fizice sau ciclice specifice tehnologiei de prelucrare;

frecventele de obtinere a iesirilor din SI: anual, semestrial, trimestrial, lunar, decadal, zilnic sau orar;

structura si semnificatia activitatilor specifice unui OFB - au in vedere contextul prelucrarilor aferente, determinate in mod natural de imbinarea armonioasa a operatiunilor informatizate cu cele specifice OFB, astfel incit sa se obtina o functionare optima pe tot parcursul unui interval calendaristic considerat. De exemplu ,in cadrul unei societati bancare , pot avea loc urmatoarele operatiuni automate, realizate prin proceduri logice cum ar fi:

interfata dintre proceduri are in vedre conexiunea dintre acestea, astfel incit iesirile unei PL (Prelucrari Logice) sa poata fi recunoscute si convertite in raport cu caracterul intrarilor intr-o alta PL. In acest fel, prin intermediul recursivitatii se asigura ca o colectie de date de iesire dintr-o perioada sa poata deveni o colectie de date de intrare intr-o alta perioada;

c)      Modelarea prelucrarilor la nivel logic

Modelarea prelucrarilor la nivel logic are ca baza de pornire formalismul specific metodei 3M : postul de lucru, sarcina, evenimentul, sincronizarea, operatia, rezultatul, resursele si faza, dar foloseste conceptele:

centrul de lucru logic (CLL) care este o resursa din cadrul OFB si poate fi considerat un element dimensional al modelarii logice, fiind un punct de activitate elementara si o subdiviziune a postului de lucru.CLL este locul in care din punct de vedere fizic, vor fi instalate resursele informatice necesare constituirii masinilor fizice.Legatura dintre Postul de lucru din MOP si CLL din MLP este data in exemplul urmator din Fig.11.3. :

POST DE LUCRU GHISEU BANCA   CENTRUL DE LUCRU LOGIC AGENTIA	CENTRUL DE LUCRU L BANCA CENTRALA
ML:PC	ML:RC centrala
Sarcina: A Retragerea unei I sume de bani U   Procedura: Eliberare suma   Identificare client + cont in RC   Control local Agentie   Non client Ag   Client agentie   Identificare Client

A - Sarcina Automata

I - Sarcina Imediata

U - Sarcina Unitara

Fig. 0.3Exemplu de modelare logica a CLL

Masina Logica (ML) - poate fi definita ca un ansamblu de resurse informatice - Retele de Calculatoare (RC), PC-uri etc., capabile sa execute prelucrari locale sau la distanta in cadrul unui MLP. Prelucrarle executate de o ML vor fi descompuse in una sau mai multe ULP sau proceduri logice (PL). ML trebuie sa dispuna de o anumita autonomie functionala si poate fi amplasata in unul sau mai multe CLL.In functie de complexitatea prelucrarilor, un OFB poate dispune de mai multe ML care pot fi structurate in masini fizice (MF) asfel:

ML se poate constitui din mai multe MF de tipul main frame, PC-uri, etc;

Mai multe ML pot coexista intr-o MF, situatie ce defineste masina virtuala;

Arhitectura de tip client-server este compusa din doua ML: serverul si statia;

Sarcinile informatizate definite la nivelul MOP sunt asociate unui singur post de lucru si poate fi executat pe una sau mai multe masini logice, instalate in unul sau mai multe CLL.

Unitatea Logica de Prelucrare (ULP) sau procedura logica (PL) - rezulta din descompunerea unei sarcini automatizate prezente in MOP prin care se asigura structurarea unei operatii conceptuale din MCP. La descompunerea unei sarcini in proceduri logice se au in vedere caracteristicile sarcini definite in MOP si reamintite in Tab 11.5.1

Tab. 0.5Caracteristicile principale ale unei sarcini.

ULP/PL pot fi utilizate penru realizarea mai multor sarcini, dar intotdeauna pe acelasi tip de ML. In continuare este dat un exemplu de descompunere grafica a unei sarcini in PL.

Evenimente

Rezultate

Fig. 0.4Descompunerea unei sarcini in ULP

Schema Logica de Date asociate unei ULP - care mai este numita si schema bloc vine sa faca legatura intre structurile de date utilizate (BD) si ULP stabilind astfel relatia de dependenta dintre ele. BD care fac parte atit dintre evenimentele ce intra in sincronizare cit si din rezultate. O reprezentare logica a schemei de date asociate unei ULP este prezentata in Fig.11.5.

Fig. 0.5Schema logica de date asociate ULPx

Sagetile vin sa semnifice natura relatiei dintre BD si ULP si are semnificatia:

sembifica faptul ca BD este o intrare pentru ULP;

semnifica faptul ca BD este o iesire pentru ULP;

BD este si de intrare si de iesire pentru ULP;

proceduri/functii sunt componente fundamentale ale unei ULP care indeplinesc o functie sau mai multe in cadrul ULP. Ele asigura descompunerea ULP in subunitati mai simple, de regula specializate pe anumite operatii sau procese si care fac posibila refolosirea acestora in intreg sistemul, ce conduce la modularizarea SI si fiabilizarea lui. Aceste componente functie de misiunea indeplinita se clasifica in proceduri/functii:

de interfata - sunt acele componente care asigura dialogul OM - MASINA si au un caracter interactiv si sunt specifice fiecarui CL (Centru de Lucru);

de monitorizare - care asigura, functie de rezultatul dialogului: punerea in lucru a componentelor executive ale sistemului, gestiunea intreruperilor prelucrarilor, si reintoarcerea la procedura apelanta si sau apelul altor proceduri;

de executie sunt acele componente care executa sarcinile specifice: de actualizare, consultare, calcule, asigura coerenta datelor si furnizeaza rezultatele solicitate;

tipologia ULP - sau tipurile componentelor logice de prelucrare care au fost prezentate mai sus si la care se vor evidentia principalele elemente specifice.

I - Interfata se bazeaza pe elemente de dialog OM- MASINA care sunt:meniuri, submeniuri, optiuni, ferestre, butoane care constituie baza modelarii fizice;

M - Monitorizare care se bazeaza pe : tabele de decizie si conditii de prelucrare, care vor conduce la instructiuni alternante (simple, duble, multiple) sau repetitive;

E - Executie care vor utiliza toata gama de operatii elementare si compuse specifice SGBD ales. Inlantuirea ULP functie de tehnologia de prelucrare conduce la realizarea arhitecturii sistemului care poate fi de ansamblu sau detaliu functie de nivelul de detaliere al relatiilor de subordonare sau dependenta functionala.

simularea actualizarii BD prin intermediul unei masini logice - are rolul de a verifica daca modelul de prelucrare ales asigura integritatea logica a datelor care consta in : integritatea semantica, controlul coerentei, protectia si securitatea datelor. Pentru simularea verificarii coerentei este necesara prezenta in cadrul ULP a urmatoarelor categorii de PL, numite primitive, specifice:

unei relatii, entitati, inregistrare - adaugare, modificare, stergere, consultare;

unei inregistrari din tuplu - care presupune accesul la o inregistrare pe baza de CP (Cheie Principala) - A,M,S;

la nivel de entitate logica care presupune : concatenarea, filtrarea, sortarea, fuziunea, scindarea, listarea, centralizarea;

definirea regulilor de realizare a MLP care are la baza regulile de productie specifice Sistemelor Exper;

Finalul acestui model va consta dintr-un tabel care contine : numele ULP, simbolul atribuit, semnificatia sa si lista de parametri specifici urmata de o descriere completa a algoritmului de prelucare in conformitate cu metoda de reprezentare ceruta de conducatorul echipei de proiectare (narativa, schema logica, pseudocod, mixta).

BIBLIOGRAFIE

9.    Andrasiu M., Baciu Aurora, Metode de decizie multicriteriale, Editura Tehnica, Bucuresti, 1986.

1.     Barlea St., Initiere in cibernetica sistemelor industriale, Editura Tehnica, Bucuresti, 1975.

2.     Bita V, Marinescu V, Sisteme informatice in economie, Editura Tehnica, Bucuresti, 1981.

3.     Boldur Gh., Fundamentarea complexa a procesului decizional, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1973.

4.     Davidescu N.D., Sisteme informatice financiar bancare, Editura ALL BECK, Bucuresti, 1998.

5.     Lungu I, Bodea Constanta, Baze de date. Organizare, proiectare, implementare, ALL EDUCATIONAL, Bucuresti, 1995.

6.     Margulescu D., Analiza economico financiara asistata de calculator, Editura Tehnica, Bucuresti, 1985.

7.     Pescaru V., Catona I., Fisiere, baze si banci de date, Editura Tehnica, Bucuresti, 1976

8.     Preda Mircea, Proiectarea sistemlor informatice financiare, Editura Universitas, Petrosani, 2001.

10.*** Documentatia originala a SGBDR FoxPro 2.6.