Efect Fisher si PPP

Efect Fisher si PPP

Conform PPP, cursul de schimb este determinat astfel incat nivelul prețurilor exprimat in aceeași moneda este același in ambele țari. Cei doi indici de preț sunt determinați, la randul lor, de cantitatea de moneda emisa și ceruta in țarile respective. Concluzia principala a acestui model este urmatoarea: cursul de schimb, care este prețul relativ al venitului produs in Romania comparativ cu cel produs in zona euro, este determinat exclusiv de oferta relativa de moneda și de cererea relativa de moneda din cele doua țari. Alte implicații ale modelului monetar sunt urmatoarele:

[1] Oferta de moneda influențeaza cursul de schimb astfel: o creștere a ofertei de moneda in Romania duce la o creștere proporționala a prețurilor in Romania conform ecuației ceea ce genereaza o creștere proporționala a cursului de schimb, conform PPP. M ↑⇒ P ↑⇒ S ↑ RO RO O creștere a masei monetare in Romania are ca efect o depreciere in aceeași proporție a monedei naționale (cu cat sunt mai mulți lei disponibili, cu atat ei valoreaza mai puțin). Pe de alta parte, o creștere a masei monetare in zona euro duce la creșterea prețurilor in zona euro, la scaderea cursului de schimb și la aprecierea leului fața de euro. M ↑⇒ P ↑⇒ S ↓ ZE ZE

[2] Ratele de dobanda influențeaza cursul de schimb in felul urmator: o creștere a ratei de dobanda in Romania duce la scaderea cererii de bani, la creșterea nivelului prețurilor și la o depreciere a monedei naționale. r ↑⇒ L ↓⇒ P ↑⇒ S ↑ RO RO RO . Atunci cand crește rata de dobanda in zona euro, conform acestui model, leul se apreciaza: r ↑⇒ L ↓⇒ P ↑⇒ S ↓ ZE ZE ZE
[3] Nivelul venitului. Creșterea venitului produs in Romania are ca effect creșterea cererii de bani, scaderea prețurilor și scaderea cursului de schimb, deci moneda naționala se va aprecia. O economie mai puternica va avea o moneda mai puternica.
Y ↑⇒ L ↑⇒ P ↓⇒ S ↓ RO RO RO. In cazul in care crește venitul produs in zona euro, leul se va ∙deprecia fața de euro: Y ↑⇒ L ↑⇒ P ↓⇒ S ↑ ZE ZE ZE

Observații:
1. Implicațiile de mai sus se refera la aprecieri/deprecieri nominale.
2. Implicațiile modificarii ratelor de dobanda asupra cursului de schimb par
paradoxale, ținand cont ca in cursul 2 s‐a aratat ca o creștere a ratelor de dobanda are ca efect aprecierea monedei naționale. Am atras insa atenția ca impactul real al ratelor de dobanda nu poate fi stabilit in condițiile in care nu cunoștem cauza care a determinat modificarea ratelor. Pentru a aprofunda aceasta chestiune vom analiza in continuare mai atent modul in care politica monetara influențeaza ratele de dobanda pe termen lung. Pana acum am considerat modificarile masei monetare ca fiind creșteri izolate care
au loc la anumite intervale de timp. In realitate, autoritațile stabilesc rate de creștere a masei monetare (3%, 10% sau 50% pe an), iar masa monetara cunoaște un proces continuu de creștere. Cum creșterea ofertei de moneda determina creșterea prețurilor, rata de creștere a masei monetare va fi egala pe termen lung cu rata inflației (. Pentru a ințelege efectul modificarii masei monetare cu o rata constanta asupra ratelor de dobanda, sa analizam paritatea ratelor de dobanda in paralel cu paritatea puterii de cumparare,
forma relativa: In cazul in care se verifica atat PPP, cat și UIP, diferențialul de rata de dobanda va fi egal pe termen lung cu diferența dintre ratele de inflație din cele doua țari.
O creștere a inflației anticipate intr-o anumita țara (ceteris paribus) va avea ca efect pe termen lung o creștere in aceeași proporție a ratelor nominale de dobanda din țara respectiva. Aceasta relație dintre inflație și ratele de dobanda poarta denumirea de efect Fisher, dupa numele celebrului economist american Irving Fisher. Efectul Fisher confirma teoria neutralitații in timp a banilor, conform careia pe termen lung, modificarile cantitații de bani vor avea efecte doar asupra variabilelor nominale, nu
și asupra celor reale. In acest caz, daca rata inflației crește cu 5%, ratele nominale vor crește tot cu 5%, ceea ce inseamna ca ratele reale raman constante.

Efectul Fischer explica impactul ratelor de dobanda pe termen lung asupra cursului de schimb. Conform echilibrului pe termen lung ∙implicat de modelul monetar, o creștere a diferențialului de rata de dobanda dintre Romania și zona euro nu poate avea loc decat in condițiile creșterii inflației in Romania (variabilele din zona euro sunt considerate exogene), ceea ce justifica o depreciere a monedei naționale. Pe termen lung, atunci cand
masa monetara crește, nu mai putem vorbi de o scadere a ratelor de dobanda deoarece, in condițiile in care prețurile sunt perfect flexibile, nivelul acestora crește, ceea ce duce la creșterea ratelor nominale de dobanda. 1. Efectele observate in situația descrisa de Figura 5.5 se pot inregistra in economie și in cazul in care banca centrala nu modifica rata de creștere a masei monetare, dar agenții anticipeaza ca aceasta va crește?
Raspuns: DA. Agenții economici anticipeaza la momentul T ca ritmul de creștere a masei moentare va crește in Romania. Acest lucru creeaza așteptari inflaționiste in Romania. Scade cererea de bani, populația orientandu‐se spre alte active pentru a‐și stoca avuția, ceea ce inseamna ca prețurile vor crește; considerand ca PPP se verifica pe termen lung, se anticipeaza ca in viitor leul se va deprecia. Se vor vinde lei, leul se depreciaza inca din momentul T. Acest lucru subliniaza importanța anticiparilor in economie. Chiar in situația in care condițiile economice din prezent nu se modifica, așteptarile, zvonurile, știrile despre situația viitoare a economiei produc efecte in prezent.
2. Pe termen lung, creșterea masei monetare determina o creștere a ratelor de dobanda.
Care este efectul unei expansiuni monetare asupra ratelor de dobanda pe termen scurt?
Raspuns: pe termen scurt P = constant , iar creșterea ofertei nominale de moneda de la
1 M la 2 M are ca efect creșterea ofertei reale de moneda (M/P) și scaderea ratei de dobanda de echilibru de la 1 r la 2 r . Pe termen scurt, scaderea ratei de dobanda este asociata cu o creștere a inflației viitoare și deci cu o depreciere a monedei naționale.
3. Sa consideram situația in care echilibrul de pe piața monetara este conform cu viziunea monetarista și a școlii clasice, in care cererea de moneda depinde doar de nivelul venitului,nu și de rata de dobanda. Se modifica concluziile Figurii 5.5? Sunt altele efectele economice ale unei expansiuni monetare?
Raspuns: Implicațiile modelului monetar sunt aceleași, in sensul ca expansiunea∙ monetara determina creșterea inflației și deprecierea monedei intr‐un ritm mai accentuat, cu mențiunea ca acest cadru nu mai explica volatilitatea ridicata a cursului de schimb, salturile pe care acesta le realizeaza. Cum cererea de moneda depinde doar de nivelul venitului, iar acesta este exogen, constant pe termen lung, L = constant .∙

PPP si B.Samuelson

Valoarea viitoare a unui depozit exprimat in valuta depinde de doi
factori: (1) rata nominala de dobanda oferita de acel depozit si

(2) modificarea anticipata a valorii valutei respective comparativ cu o alta moneda.

Exceptand rata de dobanda ajustata cu gradul de apreciere/depreciere, ca factor principal ce determina cererea pentru depozitele intr-o anumita moneda, alți factori de influența sunt riscul si lichiditatea. Cu cat riscul asociat unei monede este mai mare, cu atat cererea pentru valuta respectiva este mai scazuta. In ceea ce priveste lichiditatea (proprietatea unui activ financiar de a fi preschimbat rapid si cu cheltuieli scazute in mijloace acceptate de plata), cu cat depozitele denominate intr-o anumita valuta sunt mai lichide, cu atat cererea pentru valuta respectiva este mai ridicata

Paritatea ratelor de dobanda. O condiție de echilibru.

Piața cursului de schimb se afla in echilibru doar atunci cand depozitele denominate in toate valutele disponibile ofera aceeasi rata de dobanda, bineințeles, exprimata in aceeasi unitatate de masura. Condiția de egalitate a ratelor de dobanda (exprimate in aceeași unitate de masura)aferente depozitelor denominate in oricare doua valute poarta denumirea de paritatea ratelor de dobanda. Relația are sens doar in situația in care depozitele care se compara sunt perfect substituibile, au acelasi risc si aceeasi maturitate. Paritatea ratelor de dobanda este o condiție de echilibru care presupune ca toate depozitele in valute diferite sunt la fel de atractive pentru investitori. Altfel spus, pentru cazul a doua depozite, unul in lei si unul in euro, rata de dobanda la depozitul in lei ( lei r ) trebuie sa fie egala cu rata de dobanda la depozitul in euro ( euro r ) exprimata tot in lei.
Implicațiile condiției de paritate a ratelor de dobanda.
Rata de dobanda la depozitele in euro se formeaza pe piața Uniunii Economice si Monetare -> var exogena, la fel ca Rata de dobanda la depozitele in lei. Echilibrul pe piața valutara este atins atunci cand rata de dobanda la depozitele in lei este egala cu rata la depozitele in euro exprimata in lei.
Nivelul cursului d schimb e determinat de

1.Nivelul ratelor de dobanda;
2.nivelul cursului anticipat pt perioada viitoare(cand se așteapta deprecierea monedei naționale, speculatorii vor cumpara euro pentru a‐i putea vinde la un preț mai mare, ceea ce determina creșterea cursului de schimb. In literatura de specialitate, aceasta situație poarta denumirea de "self‐fulfilling profecy", și arata faptul ca ceea ce se anticipeaza in
piața este ceea ce se va intampla, chiar daca nu exista alte fundamente economice care sa justifice modificarea cursului.).

Nivelul ratelor de dobanda din economia naționala: Pentru cei care urmaresc piața valutara și știrile care monitorizeaza evoluția valutelor este cunoscut faptul ca ratele de dobanda joaca un rol important in evoluția cursului de schimb. De exemplu, de multe ori se spune ca dolarul este puternic deoarece ratele de dobanda in SUA sunt ridicate sau este slab datorita faptului ca ratele in SUA au scazut. Teoria paritații ratei de dobanda susține ideea ca o creștere a ratei dobanzii pe piața naționala duce la intarirea monedei naționale.
Doar deciziile neanticipate de piața produc efecte in piața valutara. Toate deciziile care au fost anticipate de piața se reflecta in nivelul prezent al cursului de schimb. Cursul de schimb este o variabila volatila, iar pe termen scurt inregistreaza suprareacții la toți factorii de influența.
2. Nivelul ratelor de dobanda din economia straina: Atunci cand rata de dobanda din economia straina crește (ceteris paribus), moneda straina va cunoaște o tendința de apreciere. Considerand exemplul cursului EUR/RON, daca rata de dobanda la depozitele in euro crește, crește in aceeași masura rata de dobanda la depozitele in euro exprimata in lei. Grafic, aceasta curba se deplaseaza in sus.
Paritatea neacoperita a ratei de dobanda (en. Uncovered Interest Parity, UIP). Condiția care exprima paritatea ratelor de dobanda are la baza ideea ca doua depozite cu aceleasi caracteristici, dar denominate in monede diferite trebuie sa fie la fel de profitabile. Incertitudinea provine din nivelul necunoscut al cursului la care poate schimba aceasta suma in lei. Se spune ca investitorul nu este acoperit impotriva riscului de curs de schimb, iar relația poarta denumirea de paritate neacoperita a ratei de dobanda (UIP).rlei= reuro + Δ(%)Se
Paritatea acoperita a ratei de dobanda (en. Covered Interest Parity, CIP) Relația care exprima echivalența a doua active denominate in doua valute diferite in cazul in care se considera ca investitorii se protejeaza impotriva riscului valutar (sunt acoperiți) se numeste paritatea acoperita a ratelor de dobanda (CIP) si se exprima in felul urmator:r lei= r eur + f ,unde f=(F-S0)/S0 este diferența procentuala dintre cursului de schimb la care va tranzacționa investitorul peste 6 luni si cursul din momentul inițial. f se numeste prima (discount) forward. Condiția CIP9 releva faptul ca randamentul cert care se poate obține din cumpararea si vanzarea unei valute (F−S0)/S0) trebuie sa fie egal cu diferența dintre ratele de dobanda la depozitele denominate in cele doua valute. In cazul in care cursul forward este mai mare (mic) decat cursul spot vorbim despre o prima (discount) a monedei euro și un discount (prima) al leului. Relația de mai sus este valabila doar in cazul in care pe piața monetara rata de dobanda la depozite ( r p ) este egala cu rata la credite ( ra ) și cursul de vanzare (ask) este egal cu cel de cumparare (bid). In cazul in care se considera diferențele menționate, paritatea acoperita a ratelor de dobanda este echivalenta cu urmatoarele relații:Fask/Sask=(1+raRON)/(1+rpEUR)Fbid/Sbid=(1+rpRON)(1+raEUR). Relațiile de mai sus sunt utilizate de catre dealerii pe piețele valutare ca baza pentru stabilirea cursului forward pe care il coteaza pentru clienții lor.
Relația dintre UIP și CIP și ipoteza piețelor eficiente. Intre paritatea acoperita și paritatea neacoperita a ratelor de dobanda exista o relație importanta, care implica noțiunea de eficiența a pieței valutare. o piața eficienta este aceea in care prețurile reflecta toata informația disponibila și in consecința, nu exista oportunitați de profit neexploatate. Daca o piața valutara este eficienta, atunci se verifica atat paritatea neacoperita a ratelor de dobanda, cat și paritatea acoperita. Este evident din compararea relațiilor CIP și UIP ca acestea nu pot fi valabile simultan decat in cazul in care F = S e . In cazul in care F ≠ S e , unii agenți dețin informații care nu sunt disponibile tuturor și de aceea nu sunt reflectate de prețul forward. Atunci cand F ≠ S e se spune ca prețul forward este un estimator deplasat al cursului spot, iar in cazul in care F = S e , prețul forward este un estimator nedeplasat (en. unbiased) al cursului de schimb. Cea mai simpla modalitate de a testa. Cele doua relații, CIP și UIP, deși asemanatoare, difera in mod fundamental: variabilele care apar in relația CIP sunt observabile pe piața si sunt identice pentru toți investitorii. UIP include anticiparea cursului de schimb, o variabila care nu este direct observabila pe piața si nu este identica pentru toți investitorii individuali. Eficiența pieței valutareDeplasarea cursului forward este in stransa legatura cu teoria piețelor eficiente.Principalele premise ale piețelor financiare eficiente sunt:
existența unui numar mare de agenți raționali, care urmaresc maximizarea profitului; nu exista bariere de tranzacționare pe piața (ex. plafoane aplicate sumelor care pot fi schimbate dintr‐o valuta in alta) sau costuri de tranzacționare (comisioane etc.); agenții ajusteaza instantaneu prețurile activelor astfel incat sa incorporeze noile informații

INFLUENȚA PREȚURILOR ASUPRA CURSULUI DE SCHIMB
‐ Paritatea puterii de cumparare (en. PPP)
Teoria PPP prezice egalitatea intre nivelul prețurilor exprimate in aceeasi moneda pe piețe diferite. Este una dintre cele mai cunoscute teorii de determinare a cursului de schimb, conform careia nivelul prețurilor include toți factorii determinanți ai cursului.
Legea Prețului Unic (en. LoOP).La baza teoriei PPP sta Legea Prețului Unic, conform careia daca doua bunuri pe doua piețe diferite sunt identice, atunci ele vor avea același preț, exprimat, bineințeles, in aceeași unitate de masura (in aceeași moneda). Legea prețului unic este redata de urmatoarea expresie: P(nationale)=S*P(straine). Conform Legii Prețului Unic, exista un fenomen care determina evoluția cursului de schimb catre nivelul implicat de acesta teorie, și anume arbitrajul. Prin mecanismele sale specifice, arbitrajul aduce cursul de schimb la nivelul de echilibru
.
Atunci cand ne referim la validitatea legii prețului unic putem face distincția intre doua categorii de bunuri:bunuri tranzacționabile (en. tradables), pentru care costurile de tranzacționare sunt reduse, exista posibilitați de arbitraj, iar prețurile acestora pe piețe diferite converg;.bunuri netranzacționabile (en. nontradables), pentru care costurile de
tranzacționare sunt extrem de ridicate, nu exista posibilitați de arbitraj, iar prețurile acestora pe piețe diferite nu converg.Deoarece prețul bunurilor netranzacționabile este determinat in totalitate de cererea și oferta din țara respectiva, nu va exista o legatura cu prețul respectivului bun pe o piața straina. Spre deosebire de LoOP, care se refera la egalitatea prețurilor pentru fiecare bun in parte, Paritatea Puterii de Cumparare (PPP) ia in considerare toate bunurile existente in economie. Formula: S(ppp)=P(nationale)/P(straine). Interpretari ale relatiei: paritatea puterii de cumparare prezice egalitatea dintre prețul national al coșului de consum reprezentativ și prețul exprimat in moneda nationala al coșului de consum din zona euro;atunci cand PPP este satisfacuta, puterea de cumparare a unei monede este aceeași pe cele doua piețe care se compara; teoria PPP prezice ca o creștere a puterii de cumparare intr‐o anumita țara va avea ca efect o apreciere proporționala a monedei naționale. Invers, atunci cand puterea de cumparare scade, deci prețurile cresc, moneda naționala se va deprecia;atunci cand bunurile și serviciile unei țari devin mai scumpe relative cu alta țara, scaderea cererii pentru acestea va determina o depreciere a monedei naționale, deci o aliniere a cursului de schimb la nivelul consistent cu PPP.
Abordarea macroeconomica presupune faptul ca relația PPP este unande echilibru care poate fi satisfacuta chiar si atunci cand nu este indeplinita legea prețului unic la nivelul fiecarui bun. Teoria PPP - forma relativa Forma relativa a teoriei paritații puterii de cumparare, derivata din forma absoluta, explica modificarea relativa a cursului de schimb pe baza diferențialului de inflație din cele doua țari. Formula: . Π(y)=inflatia nationala; Π(x)=inflatia din strainatate. Interpretare: potrivit paritații puterii de cumparare, modificarea relativa a cursului de schimb este egala cu diferențialul de inflație dintre cele doua țari; daca inflația pe piața naționala este mai mare decat inflația pe piața externa, cursul de schimb va creste, iar moneda naționala se va deprecia. Cursul real de schimb: Cursul real de schimb se poate defini ca fiind cursul nominal ajustat cu prețurile de pe cele doua piețe. Cursul de schimb real este un indicator foarte important in economie datorita faptului ca este o masura a competitivitații unei țari.Formula: Q(ron/eur)=S(ron/eur)*P(straine)/P(nationale).Atunci cand prețurile sunt fixe, deprecierea nominala a monedei naționale face bunurile interne mai ieftine comparativ cu cele straine, ceea ce incurajeaza exporturile și franeaza importurile. In realitate, adevaratul factor determinant al soldului contului curent este cursul real de schimb. Efectul asupra contului curent se datoreaza atat evoluției cursului de schimb, dar și a prețurilor. . Cursul de schimb real este un indicator foarte important in
economie datorita faptului ca este o masura a competitivitații unei țari. Cand cursul de schimb nominal RON EUR S / crește, moneda naționala sedepreciaza, exporturile cresc, iar importurile scad, Romania devine mai competitiva pe piețele externe și deficitul de cont curent se micșoreaza. Acest lucru nu este valabil decat pe termen scurt, atunci cand prețurile in cele doua economii sunt fixe. Ceea ce influențeaza exporturile și importurile este cursul real, nu cursul nominal de schimb. Creșterea prețului factorilor de producție determina in schimb creșterea prețului produsului, bunurile in economia naționala devin mai scumpe comparativ cu cele din strainatate și fluxul comercial se inverseaza: vor scadea exporturile și vor crește importurile.Deprecierea reala a monedei naționale este echivalenta cu creșterea cursului real Q(ron/eur)și poate fi interpretata astfel: creșterea nivelului Q(ron/eur) antreneaza creșterea prețului coșului european de bunuri comparativ cu cel din Romania. Bunurile europene devin mai scumpe, ceea ce incurajeaza exporturile Romaniei in zona euro și descurajeaza importurile. Pe de alta parte, puterea de cumparare a leului in spațiul european scade. Aprecierea reala a monedei naționale este echivalenta cu scaderea cursului real Q(ron/eur) și poate fi interpretata astfel: atunci cand Q(ron/eur) scade, coșul european de bunuri devine mai ieftin comparativ cu cel din Romania. Bunurile europene devin mai ieftine, ceea ce incurajeaza importurile Romaniei din zona euro și descurajeaza exporturile. Pe de alta parte, puterea de cumparare a leului in spațiul european crește.

Validitatea PPP. pe termen scurt se inregistreaza deviații ample de la PPP, deviații care nu pot fi datorate diferențelor in modul in care se calculeaza indicele prețurilor in fiecare țara; PPP nu reuseste sa explice fluctuațiile cursului de schimb pe termen scurt deoarece alți factori, in afara de nivelul prețurilor, joaca un rol important in influențarea cursului de schimb, cum ar fi ratele de dobanda. Mai mult, PPP prezice faptul ca prețurile și cursul de schimb ar trebui sa evolueze proporțional.Pe termen scurt cursul de schimb este extrem de volatil, in timp ce prețurile sunt rigide. Pe termen lung, cursul de schimb tinde catrenivelul sau de echilibru indicat de PPP; Factorii care explica deviațiile cursului de schimb de la nivelul de echilibru implicat de PPP. 1.Existența costurilor de transport, a barierelor tarifare, a restricțiilor la importul și exportul unor bunuri; 2. Competiția imperfecta:numeroși producatori discrimineaza prin preț, fixand pentru același produs prețuri diferite pe piețe diferite, in funcție de cererea din țarile respective. Fie ca practica o politica de dumping pentru a caștiga cota de piața, fie ca practica prețuri mai ridicate datorate nivelului mai crescut de trai dintr‐o anumita țara, discriminarea prin preț accentueaza deviațiile de la PPP. 3. Diferențele existente intre țari in ceea ce privește masurarea prețurilor și structura coșului reprezentativ de bunuri.chiar daca se verifica LoOP, in cazul in care coșul reprezentativ de bunuri de consum nu este identic in țarile analizate, este posibil ca PPP sa nu se verifice, intrucat aceasta ar presupune egalarea valorica a doua lucruri diferite. 4. Existența prețurilor administrate.Acestea au o pondere importanta in coșul de consum in special in țarile in tranziție.Cu cat ponderea acestora este mai ridicata, cu atat vor fi mai puternice deviațiile de la PPP ca urmare a faptului ca acestea nu sunt supuse concurenței.
        Modelul cunoscut sub denumirea de "Efectul Balassa- Samuelson" a fost realizat independent de cei doi economisti in 1964 ca alternativa la teoria paritatii puterilor de cumparare pentru a explica diferentele de preturi ce se inregistraza pe doua piete diferite si mai exact, pentru a explica de ce nivelul preturilor este mai mare in cazul tarilor dezvoltate decat in cazul tarilor in curs de dezvoltare;Ulterior modelul privind efectul Balassa Samuelson vine sa explice si alte aspecte care vizeaza tarile in curs de dezvoltare comparativ cu cele dezvoltate:tendinta de apreciere in termeni reali a monedelor tarilor in curs de dezvoltare ca urmare a evolutiei preturilor T si NT;
         Inflatia mai ridicata in tarile in curs de dezvoltare fata de cea din tarile dezvoltate. Autorii modelului au incercat sa explice o evidența empirica de necontestat:exprimate in aceeași moneda, prețurile in țarile mai bogate sunt mai mari decat in țarile mai sarace, sau, altfel spus, un dolar are o putere de cumparare mai mare intr‐o țara in curs de dezvoltare comparativ cu o țara dezvoltata. Teoria Balassa‐Samuelson presupune ca aceasta diferența se datoreaza diferențialului de productivitate dintre țarile sarace și cele bogate in sectorul bunurilor tranzacționabile. Ipotezele modelului:− Economia unei tari este impartita in doua sectoare: TRADABLES (T);NONTRADABLES (NT); Preturile in sectorul T sunt influentate de piata internationala (ca urmare a integrarii pietelor la nivel international);Salariile din cele doua sectoare tind sa se egalizeze.
Explicarea diferentei de preturi dintre doua economii cu grade diferite de dezvoltare:
Preturile in sectorul T din ambele economii care se compara (una dezvoltata - ex. Zona Euro, alta in curs de dezvoltare - ex. Romania) sunt asemanatoare;Productivitatea muncii in cele doua tari este diferita (WTD>WTCD) ;Pe piata fortei de munca, indiferent de gradul de dezvoltare, se manifesta tendinta de egalizare a pretului acesteia, indiferent de sectorul economic.;Adica: PFM(NT) <> P bunurilor NT TCD
Ca urmare, daca:PT (TD)≈ PT (TCD) si PNT (TD)> PNT (TCD) atunci, diferentele majore dintre cele doua tari din punct de vedere al preturilor nu se vor inregistra la nivel tradeble, ci la nivel nontradeble. ; Presupunem Romania si Zona Euro Romania - tara in curs de aderare la UME (criterii de convergenta nominala, dar mai ales reala): diferentialul de productivitate in domeniul T, pe masura ce se asigura convergenta, se diminueaza ; La nivelul Romaniei, WT> WNT ; CAUZE: Competitia internationala;
Infuzia de capital strain si tehnologie (FDI); Tendinta de egalizate a salariilor intre cele doua sectoare este data de:Investitiile straine directe care pot duce la cresterea productivitatii si in sectorul NT;Cresterea nivelului de trai care conduce la cresterea cererii de produse NT;DAR WNT nu poate depasi WT, iar cresterile salariale vor fi mai mari in sectorul T decat in cel NT; 2 factori esentiali: 1.mobilitatea fortei de munca:
din sectoarele cu salarii mai mici (NT) cate cele cu salarii mai mari (T);
2.puterea sindicatelor;presiuni pentru cresterea salariilor cat mai aproape de cele din sectorul T;acoperirea prin salarii a cresterilor anticipate de preturi ; Efectele egalizarii ST≈ SNT ; :Cheltuielile in sectorul NT sunt trecute pe costuri → cresterea preturilor in sectorul NT (noi presiuni inflationiste); Concluzie: Cu cat diferentialul de W este mai mare intre T si NT cu atat cresterea preturilor pe segmentul NT va fi mai mare → cresterea inflatiei in tara vizata (cresterea IP) Daca IPZE
Concluziile modelului Balassa‐Samuelson in ceea ce privește diferențele de prețuri existente in țarile cu un grad de bogație diferit sunt urmatoarele: ținand cont de posibilitațile de arbitraj internațional, prețurile in sectorul T sunt asemanatoare pe doua piețe diferite. Dar ținand cont de faptul ca productivitatea acestora este mai scazuta in țarile sarace, factorii de producție, inclusiv munca, vor fi remunerați mai slab Pe piața forței de munca exista o tendința de egalare a salariilor la nivelul unei economii, deci salariile vor fi mai reduse și in sectorul NT, ceea ce determina prețuri mai scazute in sectorul bunurilor netranzacționabile. Prin urmare, diferențele majore intre țari nu se vor inregistra pentru bunurile tranzacționabile,ci pentru bunurile netranzacționabile.Teoria Balassa‐Samuelson are insa numeroase implicații și poate explica o serie de alte fenomene: tendința de apreciere reala a monedei țarilor in curs de dezvoltare, dar și inflația mai ridicata in aceste țari. ETAPE:Țarile in curs de dezvoltare experimenteaza un proces de convergența reala ⇒au loc creșteri de productivitate in sectorul T ⇒cresc salariile in sectorul T⇒datorita tendinței de egalare a salariilor in cadrul unei economii, cresc salariile și in sectorul NT ⇒ datorita creșterii salariilor in sectorul NT, creștere nesusținuta de o creștere proporționala a productivitații, cresc prețurile in sectorul NT ⇒inflația in sectorul NT devine mai ridicata comparativ cu inflația in sectorul T ⇒inflația la nivel național crește, cresc prețurile in țara in curs de dezvoltare⇒moneda se apreciaza in termeni reali.

BALANȚA DE PLATI.

Balanta de plati a unei țari inregistreaza in mod detaliat toate tranzacțiile care au loc intr‐o anumita perioada intre rezidenții țarii respective și rezidenții altor țari. Balanța de plați reliefeaza toate operațiunile pe care o țara le realizeaza cu exteriorul. Toate inregistrarile au loc in moneda naționala. In balanța de plați se inregistreaza doua tipuri de tranzacții:
1.Tranzacții care implica exportul si importul de bunuri si servicii (dar și transferuri unilaterale) si care se regasesc in contul current.
2.Tranzacții care implica o cumparare sau o vanzare de active. Activele pot lua forma banilor (depozite), acțiuni, fabrici, datorie guvernamentala (titluri de stat), terenuri. Toate cumpararile si vanzarile de active se inregistreaza in contul de capital și financiar. Balanța de plați are, deci, doua componente: contul curent și contul de capital și financiar.
Contul current reflecta tranzactiile cu bunuri si servicii ale unei economii cu restul lumii, la acestea adaugandu-se veniturile si trasferurile curente generate de operatiunile aferente celui de-al doilea cont al balantei de plati; include urmatoarele posturi: tranzacții cu bunuri și servicii, venituri și transferuri curente. Structura Contului Curent:Bunuri si servicii (Balanta comerciala);Venituri (Balanta veniturilor);Transferuri curente (Balanta transferurilor curente)
A.Tranzacțiile cu bunuri și servicii.Exporturile și importurile de bunuri sunt considerate tranzacțiile vizibile ale unei țari. Reflecta BALANTA COMERCIALA A UNEI TARI;Tranzactiile cu bunuri = COMERTUL VIZIBIL;Tranzactiile cu servicii = COMERTUL INVIZIBIL. Principala problema care apare in legatura cu inregistrarea exportului și importului de bunuri este legata de valoarea la care se inregistreaza bunurile respective. Majoritatea țarilor inregistreaza atat importurile, cat și exporturile la valoarea f.o.b (free on board), deci la prețul de vanzare, la care se adauga costurile de depozitare și de incarcare pana in momentul in care parasesc țara sursa. Tranzacțiile cu servicii. Se poate vorbi despre un comerț vizibil (cu bunuri) și despre un comerț invizibil (cu servicii). In aceasta din urma categorie intra transportul de persoane de orice tip (cu avionul, trenul etc.), transportul marfurilor, servicii de comunicație, de construcție, de asigurari și alte servicii financiare dar și servicii culturale sau de divertisment. Componente: transporturile,turism- calatorii,alte servicii:servicii de comunicatii ,servicii intre filiale ,servicii informatice ,servicii juridice, consultanta contabila, manageriala ,servicii financiare ,servicii de publicitate, marketing si sondaje publice ,servicii in constructii ,servicii de arhitectura, inginerie si alte servicii tehnice.Sumele inregistrate pe CREDIT reflecta incasarile Romaniei din serviciile realizate in plan extern, in timp de sumele inregistrate pe DEBIT reflecta platile efectuate de Romania catre exterior.Spre exemplu, daca avem in vedere un student al ASE plecat cu mobilitate erasmus, cheltuielile efectuate de acesta la nivelul tarii unde a obtinut mobilitatea se inregistreaza pe DEBITUL Balantei SERVICIILOR.
B.Venituri In cadrul acestui post se inregistreaza veniturile și cheltuielile cu dividendele aferente acțiunilor sau cu dobanzile. Cuprinde:venituri din munca ,venituri din investitii directe (profit),venituri din investitii de portofoliu (dividende),venituri din alte investitii de capital (dobanzi).
Creditul = INCASARI ALE REZIDENTILOR ROMANI DIN STRAINATATE;Debitul = INCASARI ALE NEREZIDENTILOR IN ROMANIA (sau, altfel spus, plati ale Romaniei catre strainatate).
C. Transferurile curente.Transferurile presupun toate acele fluxuri monetare sau reale care nu au la baza achiziții de bunuri sau servicii.TRANSFERURI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE: Sunt reprezentate, in cazul Romaniei, de: CREDIT: Fondurile europene primite de la Bugetul UE ;Fonduri de preaderare;Fonduri structurale;Fonduri pentru agricultura si dezvoltare rurala; DEBIT: plati ale Romaniei catre UE (contributia acesteia - spre exemplu);TRANSFERURI PRIVATE: Cea mai mare parte: transferurile celor care lucreaza in strainatate
Contul de capital și financiar. contul de capital și financiar inregistreaza toate tranzacțiile internaționale cu active financiare. Practic, aici se inregistreaza modificarea activelor și datoriilor financiare ale unei tari fața de exterior. Acest cont are doua componente: contul de capital(transferuri de capitalului c nu au la baza contraprestatie, de exemplu transferuri d drepturi de proprietate) și contul financiar (include cele mai importante componente:Investitiile,Imprumuturile,Activele de rezerva). La randul lor, componentele contului financiar sunt:ACTIVE: reflecta modificarile aparute in:investitiile rezidentilor in strainatate, achizitionarea de titluri de valoare externe,derivate financiare, plasamente in depozite la bancile din strainatate, imprumuturi si rezerve oficiale.PASIVE: reflecta:investitiile nerezidentilor in Romania, depozitele nerezidentilor,derivatele financiare, creditele si imprumuturile atrase: Credit → crestere a investitiilor realizate de nerezindeti in Romania (spre exmplu) → (+) resurse in Romania; Debit → diminuare a activelor financiare detinute de nerezidenti in Romania (o repatriere a resurselor financiare ale nerezindetilor) →(-) resurse ; Intrarile de capital → aport de capital din exterior (crestere a datoriilor catre exterior) → se inregistreaza pe CREDIT; Iesirile de capital → scadere a datoriilor catre export → se inregistreaza pe DEBIT; Soldul final: Credit -Debit → si reflecta:(+) intrari de capital (cresterea datoriilor fata de exterior); (-) iesiri de capital (scadere a datoriilor fata de exterior.
Investitiile straine: componenta importanta a contrului financiar si d capital; se impart in:Investițiile directe; Investițiile de portofoliu;Alte investitii;Activele de rezerva. ;A.Investițiile directe.Investițiile directe sunt cele care urmaresc implicarea in managementul unei firme și au, in general, scopuri productive;Reflecta o relatie investiionala de durata, intre o entitate rezidenta si o entitate nerezidenta;de regula, implica exercitarea de catre investitor a unei influente manageriale semnificative in intreprinderea in care a investit;In functie de natura capitalului: Capital social varsat si rezervele ce revin unui investitor nerezident ce detine cel putin 10% din capitalul social subscris al unei societati rezidente;Creditele dintre investitorul strain nerezident si societatea rezidenta;Profitul reinvestit. Dupa contributia fluxului de participatii straine la capital:Greenfield; Fuziuni si achizitii;Dezvoltare de firme; .B.Investițiile de portofoliu. Reprezinta toate achizițiile și vanzarile internaționale de active financiare, precum acțiuni, obligațiuni, certificate de depozit sau alte instrumente ale pieței monetare. C.Alte investiții In cadrul acestui capitol se inregistreaza creditele comerciale in care contrapartidele provin din doua țari diferite, imprumuturile primite de la FMI, depozitele realizate de nerezidenți in Romania și depozitele realizate de rezidenți in strainatate.
D.Activele de rezerva Acest post are o importanța deosebita in cadrul fiecarei economii. Rezerva valutara are rolul de a garanta plațile externe ale unei țari in ultima instanța, in cazul in care exista probleme referitoare la plata datoriei externe. De asemenea, rezerva valutara este utilizata de catre decidenții de politica monetara pentru a interveni pe piața cursului de schimb.
Principiile contabile care stau la baza intocmirii Balanței de Plați

. Principiul dublei contrapartide, fiecare tranzacție se inregistreaza de doua ori, o data pe partea de debit si o data pe partea de credit.
Pe partea de debit se inregistreaza: (i) activele reale desemnand importuri și (ii) activele financiare care desemneaza o scadere a datoriilor catre exterior sau o creștere a activelor externe.
Pe partea de credit se inregistreaza: (i) activele reale desemnand exporturi și (ii) activele financiare care desemneaza o creștere a datoriilor catre exterior sau o scadere a activelor externe.Importurile se regasesc pe partea de debit a contului curent, iar exporturile pe partea de credit.

La sfarsitul fiecarui an, balanța de plați trebuie sa fie in echilibru, i.e. sa aiba sold 0, sa se soldeze. Datorita faptului ca fiecare tranzacție se inregistreaza in dubla contrapartida, suma dintre soldul contului curent și soldul contului de capital ar trebui sa fie 0. In realitate nu se intampla asa. Exista unele erori, omisiuni, datele vin din surse diferite și cu viteze diferite. Diferențele de raportare sunt inerente și acestea apar mai ales pe partea contului de capital, intrucat sunt dificil de monitorizat numeroasele tranzacții financiare care au loc intre rezidenții diferitelor țari. Din acest motiv, in afara de contul curent și contul de capital și financiar, exista un cont de erori și omisiuni (a se vedea Figura 4.1), care asigura faptul ca soldul balanței de plați la sfarșitul fiecarui an este 0.
In afara de toate operațiunile inregistrate de balanța de plați, exista și capitaluri clandestine care circula prin canale ilicite și care nu apar in contabilitatea naționala. De exemplu, in țarile in care exista restricții la circulația de capitaluri și eventual, regim de curs de schimb fix, capitalurile clandestine furnizeaza o metoda de a eluda aceste controale. Capitalurile clandestine circula și in cazul in care contul de capital este perfect
liberalizat, in scopul spalarii banilor, mita etc. Comerțul cu bunuri poate fi utilizat pentru a facilita mișcarea capitalurilor clandestine. Astfel, in cazul in care se urmarește intrarea unor capitaluri ilicite in țara, importurile vor fi supra‐facturate, iar exporturile vor fi subfacturate. Importatorul strain va plati suma mai mica exportatorului autoton prin mijloace legale, iar diferența va fi livrata intr‐un cont secret pe care exportatorul il deține in
strainatate. Structura utilizarii venitului (PIB) la nivel macroeconomic, pe componente de consum, este:
Y = C + G + I + (E- X);La randul sau, venitul total dupa impozitare, are ca destinatie: consumul si economisirea.
Ca urmare: Y -T = C + S; T + C + S = C + G + I + (E- X);Altfel spus:(E- X) = (T - G) + (S - I);E - X < 0
(deficit de cont curent) este dat de:deficitul bugetar si de preferinta pentru investitii in defavoarea
procesului de economisire.
EXEMPLE:
1. Import de bunuri: Un roman cumpara printr‐un transfer in cont un Volkswagen Polo, platind 12000
EUR, cursul EUR/RON fiind de 4,3, deci suma platita este de 51600 lei.
DEBIT(CONT CURENT)
+A (achizitie automobile-import bunuri) 51600 ron
CREDIT(Cont d capital si financiar)
-A (scad activele externe) 51600 ron.
In realitate, in balanța de plați se inregistreaza și o operațiune intermediara: importul de bunuri genereaza o creștere a activelor Romaniei, dar și o creștere a datoriilor fața de exterior. In momentul in care se realizeaza plata exporturilor, scad datoriile inregistrate fața de exterior, dar scad și activele financiare externe.

2. Export de bunuri
Un cetațean german achiziționeaza o Dacia Logan in valoare de 9000 EUR (38700
RON la cursul de 4,3 RON/EUR). Cum se reflecta aceasta tranzacție in balanța de plați a
Romaniei?

DEBIT(Cont capital si financiar): +A cresc activele financ externe
CREDIT( Cont current): -A vanzare automobil(export bunuri);

Observam ca importurile se regasesc pe partea de debit a contului curent, iar
exporturile pe partea de credit. Soldul contului curent se calculeaza ca fiind debit - credit și reprezinta deficit in cazul in care partea de debit este mai mare decat partea de credit, cum este cazul Romaniei .In ceea ce privește contul de capital și financiar, intrarile de capital echivaleaza cu un
aport de capital al strainilor in Romania, deci cu o creștere a datoriilor fața de exterior.

Intrarile de capital se inregistreaza pe partea de credit (unde se regasește și plata importurilor). Ieșirile de capital echivaleaza cu o scadere a datoriilor fața de exterior și se inregistreaza pe debit (unde se regasesc și veniturile din export). Soldul final al contului de capital și financiar se calculeaza ca fiind credit ‐ debit și reprezinta un excedent in cazul in
care este pozitiv, aratand ca intrarile de capital au fost mai mari in comparație cu ieșirile.

3. Import de servicii
In timpul vizitei la Paris, un roman plateste o cina in valoare de 100 EUR (430 RON) cu cardul.
DEBIT(Cont current): +A achizitie cina( import servicii)
CREDIT(Cont capital si financiar): -A scad activele financiare externe;

4. Investiție de portofoliu
Un roman cumpara acțiuni de la Bursa de la Viena in valoare de 1500 EUR (6450 RON).
DEBIT(Cont capital si financiar) +A investitii d portofoliu realizate d romani in exterior;
CREDIT( Cont capital si financiar) -A scad activele finance externe;

5. Transferuri din strainatate
Un roman care lucreaza in Italia trimite familiei de sarbatori 1000 EUR (4300 RON).
DEBIT( Cont capital si financiar) +A (cresc activele finance externe)
CREDIT( Cont current):+P(cresc transferurile exteriorului fata Ro

Factori determinanți ai contului curent.

1.Cursul real de schimb: cursul real, nu cel nominal, influențeaza exportul net; o creștere a cursului de schimb real (o depreciere reala) este echivalenta cu o creștere a prețurilor din exterior fața de prețurile din Romania, ceea ce duce la creșterea exporturilor și la diminuarea importurilor.O apreciere reala are efecte opuse.
2.O abordare macroeconomica. Venitul total produs intr‐o economie (Y) reprezinta cererea totala pentru consum privat (C), pentru consum guvernamental (G), investiții (I) și export net (E‐X). ecuația echilibrului macroeconomic general: . Pe baza aceste ecuatii se pot face mai multe comentarii pertinente din punct de vedere economic:
1. Deficitul de cont curent (X‐E) se poate datora deficitului bugetar (G‐T)(deficitele gemene), unui nivel prea ridicat al investițiilor sau unui nivel prea scazut al economiilor.2. In cazul in care o țara inregistreaza un deficit bugetar (G‐T>0) mai mare decat surplusul contului de capital (S‐I >0), in mod sigur țara respectiva va inregistra un deficit al contului curent (X‐E >0). 3. Un deficit al contului curent se poate acoperi prin reducerea deficitului bugetar, prin scaderea investițiilor sau prin creșterea nivelului economiilor
  .CONDIȚIA MARSHALL‐LERNER. Potrivit acestei condiții,deprecierea reala a monedei naționale imbunatațește situația contului curent numai daca volumulexportului și al importului sunt suficient de elastice in raport cu valoarea cursului real.(mai exact,daca suma elasticitaților importurilor și exporturilor in funcție de cursul real de schimbeste supraunitara).