Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Economie


Qdidactic » bani & cariera » economie
Productia de lapte de ovine



Productia de lapte de ovine


PRODUCTIA DE LAPTE DE OVINE


productia totala de lapte

 
Laptele are o valoare dubla – biologica si comerciala. Din punct de vedere biologic, laptele este un aliment indispensabil in primele saptamani de viata ale mielului, iar din punct de vedere comecial laptele reprezinta o importanta sursa de venit si rentabilizare a speciei. Se disting doua aspecte: - laptele supt



- laptele marfa                 

Laptele proaspat sau cel prelucrat sub forma de branzeturi, constituie o sursa importanta de hrana. Dintre tarile cu traditie in prelucrarea laptelui se disting: Portugalia, Spania, Franta, Italia, Grecia, Israel, etc.

Caractersiticile fizice: culoare, miros, gust densitate, aciditate.

Culoarea – este asemanatoare cu cea a osului, alb opalescent cu nuanta galbuie, datorita continutului ridicat in grasime. Culoarea poate fi influerntata de structura ratiei: continutul in pigmenti carotenoizi, xantofile si flavine.

Mirosul – specific, datorat cantitatii mari de acizi grasi. Imprumuta mirosul strain in caz de depozitare necorespunzatoare. Se cere un miros placut specific laptelui crud.

Gustul – este specific laptelui proapat asemanator cu cel de alune. Ratiile alimentare si unele afectiuni ale mulsului pot schimba gustul.

Densitatea laptelui – este cuprinsa intre 1,030 si 1,035 limita minima de livrare fiind de 1,033. Importanta pentru prepararea branzeturilor la care este necesara proteina si grasimea.

Aciditatea – este de 240T (Thorner), la peste 300T se aciduleaza.

Compozitia chimica

Fata de laptele de vaca, cel de oaie este mai bogat in S.U. si in cazeina, cantitatea de grasime si albumina fiind dubla. Grasimea este in medie de 7,5%; cazeina 5%; cenusa 0,9%.

Diametrul globulelor de grasime este in jur de 4 m fiind mai mare decat la laptele de vaca,de acest fapt se tine cont la smantinere care se face se face direct proportional cu marimea globulelor de grasime.

Continutul in vit. A este ridicat comparativ cu laptele de vaca, iar cel de vit. C este dublu.

Substantele minerale – micro si macroelemente este ridicat comparativ cu laptele de vaca, iar continutul in aminoacizi este de 2,5 – 3 x mai mare decat in laptele de vaca.

Dintre substantele azotate proteinele reprezinta 95% (80% cazeina; 20% lactoglobulina si lactoalbumina; proteazo-peptone), iar 5% sunt substante azotate neproteice.

Colostrul – reprezinta productia lactanta din primele 3-4 zile de lactatie si se caracterizeaza prin: culoare galben intens, miros specific, gust salciu, reactie acida 40-500T.

Are aceeasi compozitie chimica ca a laptelui, dar in procente diferite: S.U. este dubla 32-34% fata de 17-19%; albumina si globulina este de 4 ori mai mare, iar lactoza de 7 ori mai mica, la fel grasimea si cenusa, de 1,5 ori mai mica.

INSUSIRILE BIOLOGICE ALE LAPTELUI

Laptele constituie alimentul de baza al mieilor, de la nastere pana la intarcare. O productie mica de lapte in prima perioada a lactatiei duce la periclitarea supravietuirii mieilor la scaderea vigurozitatii acestora si la alterarea starii de de sanatate, in concluzie putem spune ca productia de lapte a mamei influenteaza nr. de miei crescuti si productiile acestora.

mieii care au consumat colostru suficient sunt mai vigurosi si mai sanatosi; cei mai dezvoltati miei se obtin de la oile cu capacitate de alaptare mare.

cantitatea de lapte necesara pentru obtinerea unui kg spor este de 4 – 5,5l, in functie de varsta mielului. Variatia se datoreaza si faptului ca dupa 2-3 saptamani de viata mielul consuma si alte furaje – C.T. admis este = 5.

Pentru a demonsta influenta cantitatii de lapte a mamei asupra cresterii in greutate a mielului si a productiei acestuia, admitem ca o oaie care produce un litru de lapte / zi = 65g Pd.

Specificare

Productia de lapte/zi/oaia mama

1,0 litri

0,5 litri

P.D. in lapte - g

65

33

Necesar P.D. pentru f.v. - g

15

15

Rest P.D. utilizat pentru productie - g

50

18

A.z.m. miel - g

200

72

Zile necesare / 1 kg a.z.m.

5

14

Necesar lapte / 1 kg a.z.m.

5

7

mielul pentru functiile vitale consuma 15 g Pd.

pntru crestere 65 – 15 = 50 g Pd

din 50 g pd = 200 g spor (50x4) = 5 zile = 1 kg spor - 5 x 200 = 1000g ,

0,5 l lapte = 33 g pd

fv = 5 g ; crestere 33 – 15 = 18 g

spor mediu zilnic – 18 x 4 = 72 g

1 kg spor = 14 zile x 72 g = 1000 g = 7 l lapte / 1 kg spor.

In concluzie putem spune ca dublarea productiei de lapte duce la cresterea de aproape 3 ori; scurtarea perioadei de crestere si ingrasare de aproape 3 ori; reducerea consumului specific pe unitatea de produs.

Laptele de oaie are un rol major in formarea foliculilor secundari. Este mai nutritiv decat cel de vaca de 1,5 – 2 ori si poate fi consumat crud fara pericol de transmitere a tuberculozei – 3 ‰ din cazuri.

FACTORII CARE DETERMINA PRODUCTIA DE LAPTE

Productia sub aspect cantitativ si calitativ este determinata de o serie de factori care se imbina in actiune fiind imposibil a determina actiunea separata a fiecaruia.

factori genetici, factori de mediu si sistemele de crestere si exploatare.


Factorii genetici.

Individul – in cadrul populatiilor exista o variabilitate insemnata, astfel ca in unele turme de Merinos de Stavropol s-au gasit indivizi cu productii de 25 l si 255 l, raportul dintre minim si maxim fiind de 1 : 10,2. exista turme in care raportul ia valori de 1 : 20, astfel unii indivizi abia produc lapte in cantitate care nu ajunge nici unui miel, iar altii produc 200 – 300 l. Aceasta variabilitate arata lipsa selectiei, corectandu-se prin aplicarea unei selectii directional progresive pentru aceasta productie, h2 fiind de 0,30. Variabilitatea apare si in cazul procentului de grasime, existand valori de la 3,1% la 9,4%.


Rasa - media raselor variaza mai putin decat valorile individuale. Exista rase specializate: 200 – 250 l (Friza, Awassi, Longhe, Lacaune, Chios); rase bune producatoare: 100 – 200 l (Tucana, Tigaie, Sarda, Merinos de Palas, Merinolandschaff); rase cu productii mijlocii de 60 – 100 l (Merinos transilvanean, Spanca, Merinos de Palas), rase cu productiii slabe de sub 60 l (unele rase englezesti, Karakul).

- la rasele noastre potentialul nu este manifestat, dar prin tehnologii + selectia → crestere de productie.

- rasa influenteaza nu numai productia si si calitatea, exista diferente in privinta compozitiei chimice de pana la 20%.

Factori de mediu exern

Regimul de hranire – influenteaza major productia de lapte a ovinelor. Norma de hrana pentru un litru de lapte produs trebuie sa asigure 0,7 U.N si 85 g PD. In scopul asigurarii unei productii de lapte crescute este necesar ca inca din a doua parte a gestatiei sa se asigure hrana stimulativa. Se acorda o mare atentie asigurararii unei ratii de calitate deoarece calitatea furajului are influente asupra calitatii laptelui.

Factori geoclimatici – t 0C scazute sau ridicate, precipitatiile, viteza curentilor de aer, influenteaza productia de lapte. Temperatura optima este intre 5 – 21 0C.

Factori de mediu intern

Varsta – in stransa legatura cu numarul de lactatii, influenteaza productia de lapte. Prin analiza curbei de lactatie in raport cu varsta, se constata ca pana la lactatia a III-a (4 ani) productia se situeaza sub nivelul mediei pe viata productiva; intre lactatia a III-a si a VI-a (4 - 7,5 ani) este peste medie, iar dupa 8 ani scade, productia din lactatia a VIII-a este superioara celei din lactatia I si II. Influenta varstei asupra lactatiei poate avea fluctuatii in functie de rasa, longevitate si potential lactogen. Influenta acestor factori asupra productiei de lapte a dus la stabilirea unor coeficienti de corectie; procentul de grasime este maxim intre 2 – 4 ani.

I II III IV V VI VII lactatia


2 3 4 5 6 7 8 varsta (ani)

 

30


20


10


0


-10


-20


-30

 


Greutatea corporala – este corelata puternic pozitiv cu productia de lapte.

Prolificitatea – oile cu fatare gemelara au o productie de lapte cu 30% mai mare; cele cu fatari triple cu 65 % mai mare; faptul ca productia de lapte nu se dubleaza sau tripleaza face ca mieii din fatari multiple sa realizeze sporuri medii cu 45 – 55 % mai mici decat cei simpli. Diferenta se atenueaza datoritpa energiei de crestere mai mare a gemenilor si a consumului mai ridicat de furaj.

Tehnologia de crestere - influenteaza alaturi de ceilalti factori.

Evolutia productie zilnice de lapte pe intreaga perioada a lactatiei oate fi prezentata sub aspectul unei curbe care are o ramura ascendenta cu maxim in luna a II – III a, apoi scade treptat. In prima parte a lactatiei rezulta o cantitate de lapte crescuta comparativ cu cea din partea a II-a. In conditiile de la noi, luna a III-a de lactatie corespunde lunii mai, cand la potentialul biologic ridicat de producerea laptelui se adauga si un covor ierbos de calitate.

Luna de lactatie

 

Durata lactatiei la noi in tara este in general de 6 – 7 luni (martie – septembrie), poate fi prelungita prin alimentatie suplimentara si fatari timpurii 8 – 9 luni.

Este posibil, biologic, ca lactatia sa fie productiva pana la 6 – 7 saptamani inainte de fatare. Este gresita conceptia conform careia oile ar trebui intarcate cu 3 – 4 saptamani inainte de monta, astfel ele intra in calduri. Secretia lactogena nu priveaza de energie alte functii ale organismului decat in prima parte a lactatiei, sau in caz de subnutrire in a doua parte.

Durata perioadei de alaptare variaza in functie de tehnologie de la 2 – 120 zile. Ideea ca suptul stimuleaza lactatia este falsa, datorita faptului ca un supt prelungit scade energia de functionalitate a galndei mamare. Cauzele ar fi:

neglijenta suptului la inceputul lactatiei , datorita lipsei de vigoare a mielului si apoi in perioada in care incepe consumul de furaje suplimentare;     

suptul energic care raneste mameloanele.

Combatere: - intarcarea timpurie a mieilor a mieilor care nu sunt destinati prasilei si separarea dupa varsta de 6 saptamani a mieilor de mame.

Frecventa si intermediul dintre mulsori – de regula in prima parte a lactatiei, oile se mulg de 3 ori pe zi spre mijlocul lactatiei de 2 ori pe zi, iar la final odata pe zi. Calitatea laptelui – daca intervalul de timp este acelasi si se pastreaza, atunci nu se modifica, iar daca intervalul dintre doua mulsori creste, cantitatea de grasime si S.U. este mai mare.

Alti factori: suprimarea unui furaj pe timp de iarna < 10-15%, ploile de vara scad cu 5 – 30% productia de lapte, tunsul creste productia de lapte cu 10 %, lipsa asternurului, drumurile lungi, scabia si schiopul, boli, arsita prelungita, etc.

TEHNICA MULSULUI LA OVINE


Mulsul incepe dupa intarcare, sau dupa sacrificarea mieilor. Avand in vedere ca intarcarea poate avea loc intre 2-120 zile de la fatare, durata perioadei de muls variaza in mod corespunzator. Mulsul poate fi practicat si in perioada alaptarii mieilor. Sistemul se poate aplica in cazul oilor cu potential lactogen ridicat, dupa ce mieii au fost abisnuiti sa consume furaje concentrate si fibroase, si se face o data pe zi, dimineata, dupa ce in prealabil mieii au fost deparati de oile-mame in seara zilei precedente. Sistemul se bazeaza pe existenta laptelui rezidual si permite obtinerea unei cantitati totale de circa 10-15 litri lapte pe cap de oaie mulsa (ceea ce echivaleaza, valoric, cu 0,5kg lana fina), fara a afecta dezvoltarea normala a mieilor.

Numarul de mulsuri pe zi variaza in functie de sezon si nivelul cantitativ al productiei de lapte a oilor. Perioada de muls la noi in tara coincide, in general, cu perioada de pasunat. Asa cum s-a mai aratat, la inceput, oile se mulg de trei ori pe zi (dimineata, la pranz si seara), iar catre sfarsitul perioadei de lactatie de doua ori pe zi ( dimineata si seara) si apoi o singura data, pana cand oile sunt intarcate. Mulsul oilor de doua ori pe zi, fata de unul singur, asigura un spor de lapte de 60%, mulsul de trei ori pe zi fata de doua determina un spor de 10%. In general, oaia care da la o mulsoare 400g lapte se recomanda sa fie mulsa de trei ori pe zi. La doua mulsori pe zi, intervalul dintre ele este aproximativ egal, pe cand la trei mulsori, pe zi, intervalul seara-dimineata este mai mare (10-12 ore), intre dimineata-amiaza-seara intervalele fiind practic egale, de 6-7 ore.

Tehnica mulsului consta in compresarea sfarcului cu o frecventa uniforma ridicata, realizata cu mana sau cu masina, in functie de sistemul de muls aplicat. La noi, se practica doua sisteme de

muls: mulsul manual si mulsul mecanic, in functie de sistemul de crestere aplicat.    

Mulsul manual

Se practica in doua variante: mulsul manual posterior si mulsul manual lateral.

Mulsul manual posterior. Metoda se aplica in tara noastra, in tarile balcanice si partial in URSS. In vederea efectuarii mulsului manual posterior, este necesara amenajarea unui cotar prevazut cu un perete cu usite (strunga) prin care intra oile pe platforma de muls. Strunga si platforma sunt prevazute cu un acoperis numit comarnic. Platforma este executata din scanduri, fiind amplasata in pozitie usor inclinata pentru facilitarea retinerii oilor in timpul mulsului. Cele mulse se trec apoi in padocul din partea opusa, unde raman pana la terminarea mulsului intregului efectiv de oi manzari. Strunga de muls se amplaseaza, de regula, pe un teren mai ridicat si umbrit. Dupa 3-5 zile, din motive de igiena si pentru fertilizarea pasunii, potrivit sistemului de “tarlire”, se recomanda ca intreaga strunga sa fie mutata pe un amplasament nou. Exista si amplasamente de muls stabile, organizate si dotate corespunzator.

Mulsul manual posterior se efectueaza in trei faze: in prima faza, mulgatorul prinde cu o mana ugerul si cu cealalta stoarce primele jeturi de lapte care “desfunda” sfarcurile, in faza a doua se prinde ugerul cu ambele maini, supunandu-l unei presiuni laterale si se sus in jos, laptele tasnind simultan continuu din amandoua sfarcurile, in faza a treia se storc ultimele picaturi, aplicand mulgerea “cu nod” la fiecara sfarc.

Mulsul oilor trebuie facut dupa un program bine stabilit, respectand cu strictete orele fixate. Pentru a nu reduce din timpul de pasunat al oilor si pentru a evita oboseala prea mare a mulgatorilor, mulsul trebuie facut repede, insa corect si complet. Durata mulgerii unei oi este , in functie (in primul rand) de cantitatea de lapte pe care o produce, in medie 50-60s dimineata si 20-40s la amiaza sau seara. Durata mulgerii unei turme nu trebuie sa depaseasca 1 1/2 ore dimineata si cate o ora la amaiaza si seara. Pentru motivele aratate, se socoteste un mulgator la 80-100 oi in prima jumatate a perioadei de muls si 100-120 de oi in a doua jumatate, cand laptele se imputineaza. Daca unui mulgator i se repartizeaza mai multe oi, acesta oboseste, le mulge superficial, incomplet. Obisnuit, o turma de 500 de manzari poate fi asigurata in bune conditiuni de 4-5 mulgatori si 1-2 strungari (care dirijeaza oile la strunga).

Adoptarea strungii tip coltar” usureaza mult efectuarea mulsului. Pentru mulsul manual alk oilor se folosesc galeti de tabla cositorita sau de lemn si cupe de tabla care se prind intre doua sarme legate de-a curmezisul galetii de muls. Mulsul se face in cupa, pentru a se evita pierderile de lapte prin stropire. Exista si galeti speciale cu filtre detasabile, acestea asigurand o recoltare mai igienica a laptelui muls. Din galetile de muls laptele se colecteaza in bidoane, dupa care este transportat la locul de colactare.

Mulsul manual lateral. Practicat partial in URSS, Cehoslovacia, Ungaria, este asemanator sistemului folosit la mulgerea vacilor, cu deosebirea ca oaia, dupa o perioada de obisnuire, intra singura intr-o cusca pentru a consuma suplimentul de concentrate, timp in care este mulsa. Prin aceasta se urmareste obtinerea laptelui pentru unele preparate de calitate superioara. Mulgatorul nu-si murdareste mainile prin mobilizarea animalului, fecalele nu pot ajunge in lapte, iar laptele se mulge intr-o palnie zincata prevazuta cu strecurator si conducta si condus spre un bidon situat in apropiere. Acest sistem de muls, pe langa avantajele enumerate, mai ales de ordin igienic, pare a fi si biologic mai natural, deoarece si mielul suge la oaie tot lateral.


Mulsul mecanic.

Se practica pe scara larga in Franta, Italia, Israel – tari crescatoare de oi specializate pentru productia de lapte, iar partial si in alte cateva tari, ca spre exemplu in Cehoslovacia, Bulgaria si altele. Metoda prezinta urmatoarele avantaje: ridica productivitatea muncii, prin reducerea efortului fizic, de circa trei ori; creste rentabilitatea cu peste 12%; se asigura o foarte buna igiena a recoltarii si pastrarii laptelui; se mareste productia cu 15-20%, prin dezvoltarea reflexelor conditionate, datorita unui muls rapid si uniform. Instalatiile de muls mecanic pentru oi pot fi de tip platforma dreptunghiulara sau de tip rotolactor, cu capacitatea de 12-160 locuri. Acestea sunt asemanatoare celor pentru vaci, insa de proportii mai mici.

Intre tipurile de instalatii de muls mentionam: „Alfa-Laval”, produsa in Suedia, “Gascogne” produsa in Franta si “D.Z.O.”, produsa in Cehoslovacia.

Dupa mulgere laptele trebuie sa fie racit si aerat, apoi acoperit, refrigerat si transportat la locul de prelucrare; in unele cazuri este trecut imediat, dupa strecurare si aerare, in fazele de prelucrare a sortimentelor de cas, branzeturi si alte preparate, in functie de specializarea si tipul de productie al unitatii.

Valoarea medie a compozitiei chimice a laptelui comparativ la 4 specii (raportat la 100 g)

(Dupa Alichanidis si Polychroniadou, 1996 citati de British Sheep Dairy Association, 2000)


Compozitia

Specia

ovina

caprina

bovina

umana

S.U., %

19,30

12,97

12,01

12,50

Caloricitatea

Kcal

108

69

61

70

kJ

451

288

257

291

Proteina totala, %

5,98

3,56

3,29

1,03

Lipide totale, %

7,00

4,14

3,34

4,38

Carbohidrati, %

5,36

4,45

4,6

6,89

Cenusa, %

0,96

0,82

0,72

0,20

Ca, mg

193

134

119

32

Fe, mg

0,10

0,05

0,05

0,03

Mg, mg

18

14

13

3

P, mg

158

111

93

14

K, mg

136

204

152

51

Na, mg

44

50

49

17

Zn, mg

0,57

0,30

0,38

0,17

Acid ascorbic, mg

4,16

1,29

0,94

5,00

Tiamina (vit. B1), mcg

80

40

40

20

Riboflavina (vit. B2), mg

0,355

0,138

0,162

0,036

Niacina  (vit. PP), mg

0,417

0,277

0,084

0,177

Acid pantotenic (vit. B5), mg

0,407

0,310

0,314

0,223

Piridoxina (vit. B6), mcg

80

60

60

10

Folacin (vit. F), mcg

5

1

6

5

Ciancobalamina (vit. B12), mcg

0,711

0,065

0,357

0,045

Retinol (vit.A), mcg

83

44

52

58

Vit. D (calciferol, colecalciferol), mcg

0,18

0,11

0,03

0,04

Vit. E (tocoferol), mg

0,11

0,03

0,09

0,34

Vit. C, mg

5

1

1

4


PRODUCTIILE SECUNDARE


In afara de productiile principale de lana, carne, pielicele, piei, de la ovine se mai obtin o serie de productii secundare, indeosebi subproduse de abator, din care unele alimentare ca: inima, plamanii, ficatul, splina, limba, rinichii, creierul, diafragma, ugerul, etc. O limitare precisa intre aceste doua categorii nu se poate face, deoarece o serie de subproduse care pot fi date in alimentatie pot fi folosite si in scopuri industriale, si invers. Deoarece prima categorie se trateaza in cadrul tehnologiei productiei de carne se vor prezenta, sumar, subprodusele din categoria a doua.

Coarnele si unghiile. Coarnele au o grutate variabila dupa marimea si forma lor, cantarind in medie, 300-400g. Atat coarnele, cat si unghiile, sunt prelucrate, prin diferite procedee, in placi, din care prin stantare, slefuire, lustruire se obtin diferite obiecte de uz casnic. Deseurile ramase de la prelucrarea coarnelor si unghiilor, macinate, servesc ca ingrasamant sau la extragerea unor coloranti si substante chimice. Se mai utilizeaza si la cimentarea otelului.

Intestinele. Au lungimea de 22-28m si diametrul de 14-.24mm. se folosecs la prelucrarea de fire de catgut folosite in chirurgie, de corzi pentru instrumente muzicale, corzi pentru rachete de tenis, membrane pentru mezeluri, etc.

Sangele. Este un subprodus cu mare valoare nutritiva. Din el se prepara faina de sange pentru hrana animalelor si albumina folosita ca adaus in diverse produse alimentare, mezeluri, patiserie, etc. Se mai utilizeaza in industria pielariei si a maselor plastice, iar deseurile ca ingrasamant.

Oasele. Reprezinta 8-17% din greutatea animalului. Pot servi la extragerea de grasimi speciale, ca uleiuri pentru mecanisme fine. Din picioarele de ovine, spre exemplu, se extrage un ulei special care se mentine in stare lichuda si la minus 15 grade Celsius. Tot din oase se pot confectiona obiecte ca: nasturi, manere, piese de sah, clape, etc., sau se obtine prin macinare faina de oase. Se prepara, de asemenea, gelatina sau cleiul de oase, utilizat pentru lipirea obiectelor de lemn.

Glandele. Din ele se prepara unele medicamente valoroase. Din pancreas se extrage insulina, din timus substantele pentru cresterea oaselor, din suprarenala antihemoragice, din ovare foliculina, din stomacul glandular al mieilor cheagul. Din alte organe: mamina din glanda mamara, lipocerebrozina din creier, etc. Din glanda interdigitala (care cantareste 4 g) se extrage un ulei fin.

Tot in urma abatajului se mai extrag o serie de materii grase: seul industrial folosit pentru sapun, glicerina, seul alimentar ca adaus la diferite alimente, lanolina pentru cosmetica, etc.

Gunoiul de grajd. Balegarul de oaie este un ingrasamant a carui valoare este cu circa 33% mai mare ca a gunoiului de taurine, continutul in substante active fiind mai ridicat.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

bani

Economie




Referate pe aceeasi tema


Surse de informare pentru investitorii straini
CHELTUIELI PENTRU AJUTORUL DE SOMAJ - legislatia in domeniul somajului prevede
Formarea economiei politice - obiectul economiei politice
MONEDA IN TRECUT - evolutia monedei si clasificarea semnelor monetare, etape in evolutia monedeim, clasificarea semnelor monetare
PIATA CAPITALULUI SI DOBANDA - concepte si trasaturi ale pietei financiare
Consecinte economice - maximizarea efectelor investitiilor straine
Scoala clasica
Ce este economia? Ce este microeconomia, macroeconomia?
Economia Romaniei intre anii 1945 – 1983 (Transporturile si telecomunicatiile, comertul interior si turismul)
Preturile: definitie; factori care determina formarea preturilor; functiile preturilor



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online documentul tau.