Administratie publica comparata - grile

ADMINISTRATIE PUBLICA COMPARATA - GRILE

1. Structura administratiei centrale in tarile vest-europene cuprinde trei categorii de organe:

a.) ministere, care sunt organizate numai in subordinea Guvernului;

b.) autoritati administrative dependente fata de Guvern;

c.) alte organe centrale care pot fi organizate, fie in subordinea Guvernului, fie in subordinea unui minister.

a. b+c

b. a+b

c. a+b+c

d. a+c

2. ……………………………….. este compus din reprezentantii guvernelor statelor membre avand atributii de: co-legiuitor (alaturi de Parlament), politica externa si de securitate comuna, politica bugetara se intruneste pe domenii (agricultura, concurenta, pescuit).

a. Consiliul de Ministri

b. Consiliul European

c. Parlamentul European

3. Tratatul de la Maastricht a fost semnat in:

a. decembrie 1991

b. martie 1991

c. februarie 1991

4. Organizarea administrativa a Uniunii Europene este conceputa astfel incat sa sprijine derularea urmatoarelor actiuni:

a.) realizarea unei politici comune in domeniul comertului,

agriculturii, industriei si protectiei mediului;

b.) eliminarea intre statele membre a taxelor vamale si a restrictiilor cantitative la intrarea si iesirea marfurilor;

c.) asigurarea liberei circulatii a persoanelor, capitalurilor si marfurilor;

a. a+b

b. b+c+a

c. b+c

d. a+c

5. Organele consultative ale institutiilor UE sunt:

a.) Comitetul Economic European

b.) Curtea de Conturi

c.) Comitetul Regiunilor.

a. b+c

b. a+b+c

c. a+b

d. a+c

6. ……………………. definea integrarea economica ca o centralizare, la nivel

supranational, a unui numar de instrumente ale economiei politice, de preferinta ale celor care au efecte externe considerabile.

a. M. Bye

b. G.Haberler

c. Jan Tinbergen

7. Elementul fundamental al aparatului administrativ central este ………….., indifferent daca avem de-a face cu state centralizate (Franta, Marea Britanie, Luxembourg, Irlanda, Grecia) sau federatii (Germania).

a. Guvernul

b. Presedintia

c. Parlamentul

8. Printre Constitutiile care fac o calificare expresa, uneori mergandu-se pana lamrigoarea unei definitii, se disting:

a. Constitutii care stabilesc un rol trihotomic (politic, legislativ si

administrativ), ca in cazul Spaniei si Frantei;

b. Constitutii care stabilesc un rol dihotomic (politic si administrativ), ca in

cazul Portugaliei;

c. Constitutii care stabilesc un rol exclusiv politic (ex. Olanda, Grecia) sau un rol exclusiv administrativ (ex. Austria, Norvegia, chiar daca aceasta din urma nu este membra a U.E.).

9. In ceea ce priveste modul cum este consacrat rolul politic al Guvernului, se pot intalni:

a. Constitutii care dau dreptul Guvernului de a stabili exclusiv liniile politice nationale pe plan intern si extern, iar executia este supusa controlului parlamentar (ex. Franta, Grecia etc.);

b. Constitutii care dau dreptul Guvernului numai de a conduce politica

generala a tarii, in limita unor linii stabilite de Parlament, de regula, cu

prilejul votului de investitura (ex. Finlanda, Portugalia, Spania) sau (dupa

caz), de seful statului (ex. Germania).

10. Din punct de vedere tehnic, structura organizatorica a unui guvern poate fi:

a.) Structurarea demografica

b.) Structurarea verticala

c.) Structurarea orizontala

a. b+c

b. a+c

c. a+b+c

d. b+a

11. . ………………… este structura in care fiecare ministru are competenta de a trata una sau mai multe probleme comune tuturor sectoarelor de activitate ale statului.

a. Structurarea demografica

b. Structurarea verticala

c. Structurarea orizontala

12. In ceea ce priveste determinarea membrilor obisnuiti ai Guvernului, exista, diferentieri ale prevederilor constitutionale, distingandu-se:

a.) constitutii care restrang sfera acestora exclusiv la sfera ministrilor, in sensul de titulari de departamente (ex. Franta);

ESEU: Dezvoltare regionala - test grila ESEU: Politicile de solidaritate, politici sociale si coeziunea europeana

b.) constitutii care admit in Guvern si prezenta ministrilor fara portofoliu

(ex.Grecia);

c.) constitutii care extind sfera membrilor Guvernului si la alte functii de demnitari, cum ar fi secretarii de stat (ex. Spania).

a. a

b. a+b

c. b

d. b+c

13. …………………….. este ales pe o perioada de patru ani prin vot universal, egal, direct si secret.

a. Bundesrat-ul

b. Bundestag-ul

14. Mandatul presedintelui federal este de 5 ani cu posibilitatea realegerii sale:

a. singura data

b. de doua ori

c. de trei ori

15. In……………………….Primul-Ministru are misiunea de a fixa numarul de membri ai cabinetului si de a facilita accesul ministrilor cei mai importanti, pentru a mari eficienta activitatii. In felul acesta, se asigura respectarea principiului lui J. Prophet  conform careia 'Cabinetul trebuie sa fie atat de restrans pentru a actiona, dar atat de numeros pentru a domina partidul si a controla Camera Comunelor prin propria influenta'.

a. Franta

b. Spania

c. Marea Britanie

16. …………….. este, de peste cinzeci de ani, tara cu cele mai numeroase remanieri structurale.

a. Franta

b. Marea Britanie

c. Spania

17. Structura personalului administrativ in sistemul britanic este formata din trei clase:

a.) clasa administrativa

b.) clasa executiva

c.) clasa clericilor

a. a+b

b. a+c

c. a+b+c

d. b+c

18. Sistemul guvernamental …………….. are un caracter particular. Numarul ministerelor este redus (11), iar personalul angajat nu depaseste 1500 membri.

a. finlandez

b. suedez

c. danez

19. Conform ideologiei franceze, factorii dezvoltarii fenomenului administrativ sunt:

a.) cresterea teritoriului statelor, formarea marilor imperii, China, Persia, Egipt,

Imperiul Roman;

b.) dezvoltarea civilizatiei

c.) anumite stari de pericol (amenintarea unei invazii)

a. a+b+c

b. a+c

c. a+b

d. b+c

20. Profesorul …………….. defineste dreptul administrativ ca fiind ramura dreptului public intern care se refera la organizarea si activitatea a ceea ce, in mod curent, numim administratie: “este vorba despre ansamblul de autoritati, agenti si organisme, insarcinate, sub impulsul puterilor politice, cu aigurarea multiplelor interventii ale statului modern”.

a. Andre de Laubadere

b. Jean Rivero

c. G.Jeze

21. Profesorul …………. sustine ca dreptul administrativ apare,intr-o prima abordare ,ca ramura a dreptului public care reglementeaza administratia.

a. Andre de Laubadere

b. Jean Rivero

c. G.Jeze

22. Dupa G.Jeze,trei idei dominau dreptul administrativ francez la sfarsitul secolului al XIX –lea :

a.) distinctia, in sfera actelor administrative,intre actele de autoritate sau de

putere publica si actele de gestiune

b.) responsabilitatea statului, ca suveran,pentru actele de putere publica

c.) independenta administratiei active fata de tribunale,precum si a tribunalelor judiciare fata de tribunalele administrative

a. a+b

b. a

c. a+c

d. c

23. Factorii care influenteaza sistemul de formare a functionaril or publici sunt:

a) structura de stat;

b) regimul personalului functiei publice

c) statutul personalului;

d) conditiile de acces la functia publica.

a. a+b+c

b. d+c+a

c. a+d

d. a+b+c+d

24. Sunt tipuri de formare a functionarilor publici :

a) formarea prealabila recrutarii;

b) formarea initiala specifica;

c) formarea pentru adaptarea la post dupa recrutare;

a. a

b. a+c

c. b+c

d. a+b

25. ……………….se aplica ca un element de selectie si este specifica administratiilor nationale in care recrutarea functionarilor se face prin concurs.

a. Formarea prealabila recrutarii

b. Formarea initiala generala

c. Formarea pentru adaptarea la locul de munca

26. …………………….. este utilizata in numeroase tari dotate cu sistemul carierei pe toata perioada stagiului functionarului recrutat.

a. Formarea continua

b. Formarea pentru adaptarea la locul de munca

c. Formarea initiala generala

27. …………………………………………… vizeaza pregatirea agentului public cu tehnicile specifice functiei sale. Acest tip de formare este conceput sa asigure frecvent o pregatire specifica pentru un post de lucru si poate rezulta din strategii, perioade de scolarizare in scoli specializate.

a. Formarea continua

b. Formarea pentru adaptarea la locul de munca

c. Formarea prealabila recrutarii

28. Obiective generale ale procesului de formare a functionarilor publici sunt:

a.) contributia la aplicarea reformei si modernizarea administratiei

b.) dezvoltarea cunostintelor despre afaceri europene

c.) dezvoltarea cunostintelor despre politici sociale

a. a+b

b. a+c

c. b+c

d. a+b+c

29. Se practica o diversitate de metode si modalitati de formare a functionarilor  publici, printre care:

a.) aparitia unui univers profesional, asa cum este cazul Frantei, unde legea da posibilitatea agentilor sa mearga la diverse stagii in intreprinderi sau in

organizatii internationale pentru o perioada de sase luni maximum.

b.) organizarea sejururilor in institutiile europene;

c.) schimbul de experienta intre participantii care provin din orizonturi de activitate diferite, care le permite acestora sa realizeze comparatii si sa repereze practici diferite, chiar inovante in materie de management public;

a. a+b

b. b+c

c. a+c

30. Se practica o diversitate de metode si modalitati de formare a functionarilor publici, printre care:

a.) intoarcerea la studiile de caz practice, la jocurile de rol care ancoreaza

formarea in realitatea practica a diferitelor meserii din cadrul functiei publice;

b.) dezvoltarea subiectelor de gandire referitoare la mizele actuale ale serviciului public;

c.) prezentari ale personalitatilor care provin exclusiv din sectorul public si care furnizeaza ilustratii imediate ale experientelor lor.

a. a+b

b. a+c

c. b+c

d. a+b+c

31. . ………………………furnizeaza, printre altele, ocazia de a consolida si de a intari procesul national de elaborare a politicilor europene si de coordonare a diverselor politici afectate de integrarea europeana

a. Formarea europeana nationala

b. Formarea europeana sectoriala

c. Formarea europeana regionala

32. In Irlanda, Franta si Suedia formarea continua a functionarilor publici este

facultativa.

33. Formele si domeniile de actiune ale administratiei publice sunt extrem de variate, de unde se poate deduce ca acest caracter multilateral si specializat al activitatii la care se face referire determina implicit specializarea functiilor in administratia publica.

34. Administratia inseamna a conduce cu oameni o actiune determinata in favoarea altor oameni.

35. Strategiile de formare a functionarilor publici sunt elemente cu o importanta sporita, care difera de la o tara la alta in functie de sistemul administrativ.

36. Formarea continua poate fi obligatorie, facultativa sau poate conditiona o promovare. 

37. Obiectivele formarii pentru functia publica sunt stabilite de catre guverne si transpuse in reglementari speciale referitoare la functia publica.

38. Principalele module indispensabile procesului de formare a functionarilor publici sunt urmatoarele: dreptul administrativ; managementul general; resursele umane in administratia publica; urbanismul si amenajarea teritoriului.

39. Principalele module indispensabile procesului de formare a functionarilor publici sunt urmatoarele: tehnicile de comunicare; informatica in administratia publica; finantele publice si bugetele locale.

40. Principalele module indispensabile procesului de formare a functionarilor publici sunt urmatoarele: serviciile publice; economia de piata; protectia mediului; analiza si studiul sistemelor de administratie publica locala din tari democratice.

41. Institutiile UE si administratiile statelor membre au programe de formare distincte, care isi formeaza functionarii si carora le dezvolta niveluri de aptitudini, competente si cunostinte satisfacatoare pentru a face fata exigentelor profesionale in cadrul diferitelor institutii vizate.

42. Scolile nationale dispun de o cunoastere puternica a publicului pe care trebuie sa-l formeze in propria lor tara si de un mediu politico-administrativ national, pe care nici un alt prestator de servicii de formare nu le poate egala.

43. Principalul obiectiv al oricarei institutii de formare va fi acela de a forma functionarii institutiilor comunitare si functionarii nationali care lucreaza cu probleme legate de dimensiunea europeana, cu scopul de a realiza o cooperare mai eficienta in domeniul managementului comunitar, in cazul statelor deja membre ale Uniunii Europene, precum si in domeniul managementului integrarii europene pentru statele care se afla in curs de aderare la Uniunea Europeana.

44. Unul dintre atuurile EIPA, luand in considerare propria sa facultate, este rolul sau de cercetare permanenta si de „think tank“ , care poate fi utilizat mai mult in beneficiul scolilor nationale pentru a perfectiona formatorii nationali in materie de integrare europeana.

45. Societatea informationala a devenit una din prioritatile Uniunii Europene, vorbindu-se din ce in ce mai des de o e-adminstratie (administratie electronica), de unde rezulta si necesitatea reformei in domeniul formarii functionarilor publici, astfel incat acestia sa faca fata noilor provocari profesionale.

46. Sarcinile locale sunt indeplinite, atat de institutiile subordonate ierarhic organelor centrale sau de administratii specializate, cat si de organe descentralizate autonome.

47.Constructia administrativa actuala a Europei este rezultatul unui proces indelungat de evolutie si de negocieri care s-au finalizat prin semnarea in 1957 a Tratatului de la Roma.

48. Evolutia sistemelor administrative a fost marcata de tendinte de integrare, care au condus la crearea unor entitati si structuri supranationale in cadrul carora coabiteaza state unitare si state organizate sub forma de federatii.

49. Istoria a cunoscut nenumarate tentative de formare a unor uniuni sau grupuri de tari, acestea avand caracter economic, politic sau militar; exemplele clasice ale istoriei europene sunt Germania sau Elvetia, dar in aceeasi masura se poate vorbi de integrarea statelor sud-americane, a celor africane sau din Asia de sud-est, precum si de zona libera de comert (NAFTA) creata in 1994 ntre Canada, Mexic si S.U. A..

50. Schimbarile intervenite in Europa dupa 1989 si noile aderari la C.E.E., au impus revizuirea cadrului legal instituit in 1957 si semnarea unui nou tratat la Maastricht in decembrie 1991.

51. Consiliul European este compus din sefi de stat sau de guvern si presedintele Comisiei Europene fiind o insitutie noua introdusa de Constitutia UE.

52 Parlamentul European este compus din 750 euro-deput ati alesi prin vot universal avand atributii de: co-legiuitor (alaturi de Consiliul de Ministri), bugetare, de control politic al Comisiei Europene.

53. Investitura Guvernului, este determinata de regimul constitutional existent, in acest sens putem distinge: regim parlamentar, monarhie constitutionala, regim semiprezidential.

54. In Germania cancelarul  este cea mai importanta personalitate politica a statului federal, care determina orientarea intregii politici interne si externe, detinand rolul principal in Guvernul federal.

55. La originea regimului parlamentar francez, ministrii de stat sunt ministri fara portofoliu, ale caror prezenta este indispensabila guvernului, pentru ca ei reprezinta, de fapt, niste garantii politice. Acesti ministri servesc ca intermediari intre relatiile executivului cu Parlamentul si au fost numiti 'ministri purtatori de cuvant'.