Constituirea, competenta si functionarea consiliului local

Constituirea, competenta si functionarea consiliului local

Primele organe colegiale de administrare a treburilor comunelor le intalnim reglementate in Regulamentele Organice, care prevedeau pentru comunele urbane infiintarea sfaturilor orasenesti.

Aceasta organizare s-a mentinut pana la adoptarea Legii comunale din 1864, potrivit dispozitiilor careia, fiecare comuna era reprezentata printr-un consiliu comunal, iar administratia treburilor fiecarei comune era incredintata unei persoane numita primar.

Constitutia din 1866 va mentine aceasta lege, ulterior modificata in repetate randuri, dar organizarea si functionarea organelor administratiei publice comunale astfel cum fusesera instituite in 1864 vor dura pana la Legea pentru unificarea administrativa din 1925.

Prin aceasta lege se facea distinctia intre comune rurale, alcatuite din unul sau mai multe sate si comune urbane privite ca centre de populatie declarate astfel prin lege. Comunele erau conduse de consilii comunale, ca organe deliberative, si de primari, ca organe de executie.

Consiliile locale alegeau din randul consilierilor, delegatia pemanenta a consiliului si pe primarul comunei, care era capul administratiei comunale, potrivit legii.

Aceasta organizare a administratiei publice locale va fi mentinuta si de Legea pentru organizarea administratiei publice locale din 1929, care va infiinta insa si asa-numitele directorate ministeriale locale, in numar de sapte, ca centre de administratie si inspectie locala, avand un caracter centralizator.

Legea administrativa din 1936 va pastra aceeasi organizare a administratiei publice locale, dar va desfiinta directoratele.

La scurt timp, in anul 1938 va fi adoptata o noua lege administrativa, care va mentine circumscriptiile existente, dar va infiinta 10 tinuturi. Dupa numai 2 ani, tinuturile vor fi desfiintate si se va reveni la prefecturile de judet.

Pe fondul noului regim politic in curs de instaurare, printr-o lege adoptata in anul 1947 au fost instituite comisii interimare la comune si judete, pentru ca printr-o lege adoptata in anul 1949 sa fie infiintate sfaturile populare si apoi consiliile populare, ca organe locale ale puterii de stat si comitetele lor executive, ca organe locale ale administratiei de stat.

Dupa modelul reglementarilor din perioada interbelica, legea din 1991 in vederea organizarii alegerilor locale a revenit la denumirea de consilier.

Daca in varianta initiala a Legii nr.70/1991 privind alegerile locale ce s-a aflat la baza alegerilor locale generale din februarie 1992, doar consiliile locale au fost alese prin vot direct, consiliile judetene fiind alese prin vot indirect, Legea nr.24/1996 de modificare si completare a Legii nr.70/1991 va generaliza principiul alegerii directe si pentru consiliile judetene. Cu putin timp inainte de alegerile locale generale din vara anului 2004, Legea nr.70/1991 republicata a fost inlocuita cu Legea nr.67/2004 privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale.

O analiza a evolutiei legislatiei adoptate in domeniu, dupa anul 1990 duce la concluzia tendintei legiuitorului de scadere a numarului consilierilor, atat a celor locali, cat si a celor judeteni.

Legea nr.215/2001 privind administratia publica locala introduce in art.29 o serie de precizari de ordin procedural, prevazand atributia prefectului de a stabili prin ordin, numarul membrilor fiecarui consiliu local, in functie de numarul locuitorilor comunei, orasului sau municipiului raportat de Institutul National de Statistica la data de 1 ianuarie a anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile.

Pe acest principiu, numarul consilierilor locali variaza intre 9 membri (in localitatile cu pana la 1500 de locuitori) si respectiv, 31 de membri (in localitatile cu peste 400.000 de locuitori). Consiliul General al Municipiului Bucuresti este compus din 55 de membri.

Numarul membrilor consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti se stabileste in functie de numarul locuitorilor sectoarelor respective, potrivit dispozitiilor legii.

In ce priveste conditiile de eligibilitate, stabilite de Constitutie si de Legea alegerilor locale vom retine ca, pentru a fi ales consilier, persoana fizica trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: sa aiba calitatea de alegator, sa aiba varsta de cel putin 23 de ani, sa aiba domiciliul in comuna sau orasul unde candideaza, sa nu aiba functia de magistrat (judecator sau procuror) sau sa nu fie militar activ ori alt functionar caruia ii este interzisa asocierea in partide politice [potrivit art.40 alin.(3) din Constitutia republicata]. In plus, in cazul candidatilor independenti mai exista si conditia listei sustinatorilor.

Potrivit dispozitiilor unui titlu din Legea nr.161/2003 vizand regimul incompatibilitatilor in exercitarea demnitatilor publice si functiilor publice, la care ne-am referit si cu ocazia analizei incompatibilitatilor functiei de ministru, functia de consilier local sau judetean este incompatibila cu:

ESEU: Dezvoltare regionala - test grila ESEU: Politicile de solidaritate, politici sociale si coeziunea europeana

a). functia de primar sau viceprimar; b). functia de prefect sau subprefect; c). calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca in aparatul propriu al consiliului local respectiv sau in aparatul propriu al consiliului judetean ori al prefecturii din judetul respectiv; d). functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la regiile autonome si societatile comerciale de interes local infiintate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judetean respectiv sau la regiile autonome si societatile comerciale de interes national care isi au sediul sau care detin filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva; e).functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala de interes local ori la o societate comerciala de interes national care isi are sediul sau care detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva; f). functia de reprezentant al statului la o societate comerciala care isi are sediul ori care detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva; g). calitatea de deputat sau senator; h). functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate acestora.

La aceste incompatibilitati, Legea nr.161/2003 mai adauga si altele, cu precizarea expresa ca, o persoana nu poate exercita in acelasi timp un mandat de consilier local si un mandat de consilier judetean.

Potrivit art.30 din Legea administratiei publice locale, constituirea consiliilor locale se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor Convocarea consilierilor declarati alesi pentru sedinta de constituire se face de catre prefect. La sedinta de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul sau, precum si primarul chiar daca procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizata.

Sedinta este legal constituita daca participa cel putin doua treimi din numarul consilierilor alesi. In cazul in care nu se poate asigura aceasta majoritate, sedinta se va organiza, in aceleasi conditii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Daca nici la a doua convocare, reuniunea nu este legal constituita, se va proceda la o noua convocare, de catre prefect, peste alte 3 zile, in aceleasi conditii.

In situatia in care consiliul local nu se poate reuni nici la aceasta ultima convocare, din cauza absentei, fara motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor alesi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocari anterioare, daca acestia nu pot fi inlocuiti de supleantii inscrisi pe listele de candidati respective, organizandu-se alegeri pentru completare, in termen de 30 de zile, in conditiile Legii privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale

Legea contine dispozitii atat de stricte legate de constituirea consiliului local dar si a consiliului judetean, dispozitii introduse pentru prima data in anul 1996, cu ocazia modificarii si completarii Legii nr.69/1991, legea anterioara in materie, tocmai datorita problemelor aparute in unele localitati, dupa primele alegeri locale generale din anul 1992, cand din considerente politice, mai ales, nu s-a reusit constituirea unor consilii locale si respectiv, a unor consilii judetene, luni de zile.

Ordinul prefectului prin care se declara vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei in cauza la instanta de contencios administrativ in termen  de 5 zile de la comunicare, hotararea instantei fiind definitiva si irevocabila.

Absenta consilierilor de la sedinta de constituire este considerata motivata, prevede expres legiuitorul, daca se face dovada ca aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizarea sau a facut imposibila prezenta acestora, a unei deplasari in strainatate in interes de serviciu sau a unor evenimente de forta majora.

Potrivit art.31 din lege, lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri. Pentru validarea mandatelor, consiliile locale aleg  prin vot deschis, dintre membrii lor, pe intreaga durata a mandatului, o comisie de validare alcatuita din 3 – 5 membri.

Validarea este operatia prin care o autoritate a statului sau a administratiei publice locale, aleasa prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, este confirmata in vederea ocuparii si exercitarii functiei respective.

Comisia de validare examineaza legalitatea alegerii fiecarui consilier si propune consiliului local, validarea sau invalidarea mandatelor, in ordine alfabetica, cu votul deschis al majoritatii consilierilor prezenti la sedinta. Persoana al carei mandat este supusa validarii sau invalidarii nu participa la vot.

Hotararea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacata de cei interesati la instanta de contencios administrativ in termen de 5 zile de la adoptare sau, in cazul celor absenti de la sedinta, de la comunicare. Instanta de contencios administrativ se pronunta in cel mult 30 de zile. In acest caz, procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar hotararea primei instante este definitiva si irevocabila.

Consilierii locali ale caror mandate au fost validate depun in fata consiliului local, juramantul prevazut de lege. Consilierii locali care refuza sa depuna juramantul sunt considerati demisionati de drept. Fata de aceasta ultima prevedere, in doctrina s-a aratat pe deplin intemeiat, ca nu poti fi “demisionat” dintr-o functie sau demnitate pe care nici nu ai dobandit-o. Prin urmare, pentru refuzul de a depune juramantul, cerut de lege, ar trebui ca sanctiunea sa fie retragerea validarii.

Consiliul local se declara legal constituit, daca majoritatea consilierilor locali validati au depus juramantul iar constituirea consiliului local se constata prin hotarare, adoptata cu votul majoritatii consilierilor locali validati.

Dupa declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii sai, prin votul deschis al majoritatii consilierilor locali in functie, un presedinte de sedinta, pe o perioada de cel mult 3 luni, pentru a conduce sedintele consiliului si a semna hotararile adoptate de acesta.

Observam ca, in cazul consiliului local, nu putem vorbi de un presedinte al acestuia, asa cum se intampla in cazul consiliului judetean, si doar de un presedinte de sedinta, ce poate conduce sedintele consiliului local, maxim 3 luni.

Potrivit art.121 alin.(2) din Constitutia republicata: “Consiliile locale si primarii functioneaza, in conditiile legii, ca autoritati administrative autonome si rezolva treburile publice din comune si din orase.”

Prin urmare, consiliul local are atributii de natura administrativa si financiara in orice domeniu, daca nu exista vreo interdictie expresa a legii.

In ce priveste atributiile consiliului local, acesta dispune deci de o competenta materiala generala. Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati ale administratiei publice, locale sau centrale.

Inainte de modificarile si completarile aduse Legii nr.215/2001 prin Legea nr.286/2006, erau enumerate 26 de atributii ale consiliului local, calificate, in mod impropriu, ca fiind principale. De regula, in doctrina ele erau grupate pe mai multe categorii, in functie de specificul activitatii avuta in vedere. Legea nr.286/2006 a introdus chiar ea mai multe categorii de atributii, grupate pe o serie de criterii precum:

a). atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes local: aprobarea statutului comunei, orasului sau municipiului, a regulamentului de organizare si functionare a consiliului local, a statului de functii al aparatului de specialitate al primarului, al institutiilor si serviciilor publice de interes local, exercitarea, in numele unitatii administrativ-teritoriale, a tuturor drepturilor si obligatiilor corespunzatoare participatiilor detinute la regii autonome sau societati comerciale, in conditiile legii;

b). atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a comunei, orasului sau municipiului: aprobarea, la propunerea primarului, a bugetului local, a virarilor de credite, a modului de utilizare a rezervei bugetare si a contului de incheiere a exercitiului bugetar, aprobarea, la propunerea primarului, a contractarii si/sau garantarii imprumuturilor si contractarea de datorie publica locala prin emisiuni de titluri de valoare in numele unitatii administrativ-teritoriale, stabilirea si aprobarea impozitelor si taxelor locale, aprobarea, la propunerea primarului, a documentatiilor tehnico-ecnomice pentru lucrarile de investitii de interes local, in conditiile legii, aprobarea strategiilor privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale, asigurarea realizarii lucrarilor si luarea masurilor necesare in procesul de integrare europeana, in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor pentru serviciile furnizate cetatenilor;

c). atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sau municipiului: hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes local, in conditiile legii, hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, precum si a serviciilor publice, in conditiile legii, avizeaza sau aproba documentatiilor de  amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatilor, atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes public local;

d). atributii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni: asigura cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local, hotaraste acordarea unor sporuri si altor facilitati, personalului sanitar si didactic, sprijina activitatea cultelor religioase, aproba construirea locuintelor sociale etc.;

e).atributii privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern: hotaraste cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local; hotaraste cooperarea sau asocierea cu alte unitati administrativ-teritoriale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune etc.

Legat de mandatul consiliului local retinem in primul rand, alegerea acestuia pe o perioada de “4 ani, mandat ce poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa. Mandatul consiliului local se exercita de la data constituirii pana la data declararii ca legal constituit a consiliului nou-ales.”

Legiuitorul a avut in vedere si ipoteza reorganizarilor administrativ-teritoriale, pe parcursul unui mandat stabilind expres o norma tranzitorie: “Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul, alesi, in urma organizarii unei noi unitati administrativ-teritoriale sau in urma dizolvarii unor consilii, respectiv vacantarii unor posturi de primari, isi exercita mandatul numai pana la organizarea urmatoarelor alegeri locale generale.”

“Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului si se poate intruni si in sedinte extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului.

Convocarea consiliului local se face in scris, prin intermediul secretarului unitatii administrativ-teritoriale, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare sau cu cel putin 3 zile inainte de sedintele extraordinare. Odata cu notificarea convocarii, sunt puse la dispozitia consilierilor locali materialele inscrise pe ordinea de zi.

In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilorconvocarea consiliului local se poate face de indata

Ordinea de zi a sedintei consiliului local se aduce la cunostinta locuitorilor comunei sau ai orasului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.

Aceasta prevedere impune precizarea ca este vorba despre proiectul ordinii de zi, pentru ca, potrivit unei alte dispozitii a legii, ordinea de zi se aproba de consiliu.

“In comunele sau orasele in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, ordinea de zi se aduce la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.”

Stabilirea acestui procent de 20% a fost criticata in doctrina, ca avand un caracter aleatoriu, doar procentul de 50% plus unul din numarul locuitorilor fiind unul democratic. Asa cum a fost stabilit procentul de 20% putea fi stabilit unul de 10% sau 30% sau oricare altul pana la cel corect, de 50%.

Sedintele consiliului local se desfasoara legal in prezenta majoritatii consilierilor locali in functie, prezenta fiind obligatorie. Sedintele consiliului local sunt publice.

Lucrarile sedintelor se desfasoara in limba romana. In consiliile locale in care consilierii apartinand unei minoritati nationale reprezinta cel putin o cincime din numarul total, la sedintele de consiliu se poate folosi si limba materna. Formularea acestui text de lege (care in varianta initiala se referea la o treime din numarul total- subl.ns.), a fost criticata in doctrina sub mai multe aspecte.

In primul rand, simpla sintagma limba materna este incompleta, deoarece si pentru romani, limba romana este limba materna, de unde propunerea de lege ferenda, de a se face precizarea: limba materna a acelei minoritati nationale.

In al doilea rand, se aprecia inainte de modificarile din 2006, prin aceasta dispozitie se ajunge la situatia nedemocratica ca, doua treimi sa se supuna vointei unei treimi. In prezent, putem vorbi de necesitatea ca patru cincimi sa se supuna unei singure cincimi, adica o situatie mai paradoxala, de dominatie a unei minoritati, in fata majoritatii.

In sfarsit, in text nu se prevede ca folosirea limbii materne a consilierilor minoritari sa se faca la cererea acestora cum ar fi fost firesc, ci doar ca, in aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea in limba romana. “In toate cazurile, documentele sedintelor de consiliu se intocmesc in limba romana.”

Fata de aceasta prevedere legala se ridica intrebarea fireasca, in opinia unui autor, ce rost mai are aducerea la cunostinta a ordinii de zi a sedintei, in limba minoritatilor care detin o pondere de peste 20% si chiar ce rost ar mai avea desfasurarea in limba minoritatilor care detin o treime din numarul consilierilor, a sedintelor consiliului local.

“Dezbaterile din sedintele consiliului local, precum si modul in care si-a  exercitat votul fiecare consilier local se consemneaza intr-un proces verbal, semnat de presedintele de sedinta si de secretarul unitatii administrativ-teritoriale.”

Prin aceste semnaturi, presedintele de sedinta si secretarul comunei sau orasului isi asuma responsabilitatea veridicitatii celor consemnate.