Programe de reforma ale administratiei publice

Programe de reforma ale administratiei publice

In cadrul procedurilor instituite, Parlamentul Romaniei aproba programele de guvernare la investirea guvernului. Prin programul de Guvernare pentru perioada 2004-2008[1] , in domeniul reformei administratiei publice se propunea aplicarea unei strategii in perioada guvernarii, care avea trei obiective:

reforma serviciilor publice de baza si a utilitiailor publice de interes local;

consolidarea procesului de descentralizare administrativa si fiscala;

intarirea capacitatii institutionale a structurilor din administratia publica centrala si locala.

I.       Reforma serviciilor publice urmarea:

Introducerea standardelor de calitate de catre autoritatea publica competenta in baza carora sa se poata monitoriza si evalua un seriviciu public si activitatea functionarilor publici;

introducerea normativelor de cost aferent standardului de calitate a unui serviciu public, astfel incat cheltuielile publice sa devina justificate, transparente si supuse controlului financiar;

continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice de baza: educatie, sanatate, asistenta sociala si ordine publica;

fixarea unui serviciu public in managementul consiliilor judetene in raport cu capacitatea manageriala si fiscala corespunzatoare furnizarii acelui serviciu, corespondenta dintre aria geografica a unitatii administrative si aria beneficiarilor serviciului public, precum si in raport cu obtinerea economiei de scara;

stabilirea unui sistem de planificare strategica pentru ficare autoritate din sistemul administrației publice centrale și locale in raport cu serviciile publice pe care le furnizeaza;

separarea utilitatilor publice de servicii publice. Introduicerea standardelor de calitate pentru aceste utilitati;

liberalizarea pietei utilitatilor publice, precum si eliminarea din legislatie a tuturor barierelor institutionale care impiedica investiiiile in utilitaiile publice si privatizarea acestora.

instituirea unui sistem de monitorizare si evaluarea executarii contractelor pentru servicii si utilitati publice, prin autoritati publice autonome de reglementare;

reglementarea unor modele simple și transparente de privatizare a utilitaților publice, precum și reglementarea sistemului de outsourcing pentru servicii publice;

stabilirea schemelor de stimulare/recompensare a functionarilor publici pentru cresterea calitatii serviciilor publice si stimularea inovarii;

elaborarea si aplicarea Cartei serviciilor publice in care sa se publice standardele de calitate pentru servicii si metodologiile de evaluare a acestora;

clarificarea in legislatie a dreptului de administrare si a notiunii de bunuri publice.

II.     Continuarea procesului de descentralizare

Procesul de descentralizare inceput in 1989 va fi relansat si va avea in vedere limitarea sferei de interventie a guvernului la nivel local numai pentru cazurile in care anumite servicii publice, programe sau proiecte nu pot fi realizate cu resurse locale, in conformitate cu principiile Cartei Europene[2], ale autoguvernarii locale.

Procesul de descentralizare se va desfasura dupa principiul eficacitatii, economicitatii, eficientei si cuantificarii rezultatelor pe 3 directii:

intarirea autonomiei locale,

descentralizare administrativa

descentralizare fiscala, in baza unui plan de actiune aplicat in mai multe etape, pentru a permite evaluarea eficientei masurilor de descentralizare astfel introduse.

A Intarirea autonomiei puterilor locale

Pe plan legislativ se va interveni pentru:

a.1. Delimitarea competentelor si a responsabilitatilor, prin:

regandirea sistemului de alegere a membrilor consiliilor regionale si emiterea unei noi reglementari;

redimensionarea rolului consiliilor judetene in privinta serviciilor publice;

focalizarea activitatii consiliilor judetene la coordonarea planurilor de dezvoltare la nivel judetean, asigurarea corelarii acestora cu planurile de dezvoltare regionala si planurile operationale, la realizarea investitiilor in infrastructura de interes judetean;

interzicerea infiintarii si organizarii in subordinea consiliului local a unui aparat propriu, a departamentelor, directiilor si serviciilor, precum si a oricaror alte structuri de executie, cu exceptia secretartiatului de  consiliu, pentru a nu se suprapune cu aparatul propriu al primarului;

desfiintarea rolului politic al prefectului si limitarea rolului sau la controlul legalitatii;

limitarea sferei serviciilor deconcentrate aflate in coordonarea prefectului si reglementarea transferului acestor servicii catre autoritatile administratiei publice locale, pe masura transferarii resurselor financiare;

stabilirea unei relatii de subordonare a viceprimarilor fata de primar;

selectarea pe baza de concurs a secretarilor de consiliu si numirea acestora de catre consiliile locale.

a.2. Cooperarea cu reprezentantiii comunitatilor locale la actul de guvernare prin:

consacrarea legala a mecanismelor de participare publica la elaborarea planificarii strategice privind dezvoltarea localitatii; consultarea publica pentru fixarea standardelor de calitate pentru serviciile publice si evaluarea acestora;

extinderea sistemului de parteneriat public-privat la furnizarea serviciilor publice, odata cu modificarea legislatiei in domeniu.

a.3. Transparenta, prin:

consacrarea legala a mecanismelor de participare publica la elaborarea bugetelor locale;

publicarea tuturor castigatorilor de licitatii publice a caror valoare depaseste anual echivalentul a 25.000 de euro;

modificarea reglementarilor legale in vigoare privind transparenta exercitarii demnitatilor si functilor publice in sensul extinderii obligatiei de declarare a intereselor si la sot si rudele de pana la gradul III inclusiv, precum si interzicerea acestora de a incheia, personal sau prin societatile comerciale la care sunt administratori sau actionari contracte cu autoritatile administratiei publice.

B. Descentralizare administrativa[3]

Pe plan legislativ se va interveni pentru:

delimitarea functiei politice a presedintelui si vicepresedintelui de consiliu judetean de cea tehnic manageriala, in sensul introducerii functiei de manager public/director general al serviciilor publice de interes judetean care sa preia activitatea presedintilor si vicepresedintilor de consiliu legata de conducerea, coordonarea si controlul serviciilor publice de interes judetean;

posibilitatea delimitarii functiei de primar de cea de manager al localitatii;

reglementarea statutului juridic al orasului Bucuresti si al administratiei sale printr-o lege distincta de legea administratiei publice locale;

stabilirea prin lege a raporturilor dintre agentiile de management desemnate pentru programele operationale;

numirea secretarului general de consiliu judetean de catre membrii acestuia, la propunerea managerului/directorului general al serviciilor publice de interes judetean;

clarificarea statutului juridic al primariei ca persoana juridica de drept public, precum si al patrimoniului acesteia;

ESEU: Dezvoltare regionala - test grila ESEU: Politicile de solidaritate, politici sociale si coeziunea europeana

reanalizarea legii cadru privind descentralizarea, pentru a fixa corelatiile necesare cu toate legile in vigoare ce reglementeaza administratia publica locala, inainte de aparitia acesteia;

armonizarea legii administratiei publice locale cu legea finantelor publice in privinta principiilor si mecanismelor decizionale cu privire la aprobarea investitiilor.

Codificarea legislatiei ce reglementeaza organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice locale, statutul alesilor locali si statutul prefectului, pe masura asigurarii stabilitatii acestei legislatii;

Codificarea legislatiei care reglementeaza serviciile si utilitatile publice de interes local.

C. Descentralizare fiscala

Se va realiza prin aplicarea urmatoarelor masuri:

c.1. Venituri fiscale

virarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale direct catre localitati, prin eliminarea consiliilor judetene ca verigi intermediare;

recunoasterea prin lege a dreptului autoritatilor administratiei publice locale de a-si fixa nivelul de impunere in sistemul impozitelor si taxelor locale intr-o limita de + 50 % pornind de la baza de impunere reglementata legal;

asigurarea integrala de la bugetul de stat a prestatiilor in numerar din domeniul asistentei sociale, prin transferuri conditionate, in scopul garantarii principiului universalitatii drepturilor cetatenilor.

c.2. Servicii publice si utilitati:

continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice de baza: educatie, sanatate, asistenta sociala si ordinea publica;

evaluarea costurilor transferurilor unor noi responsabilitati catre administratia publica locala, astfel incat sa poata fi identificate cu precizie sursele de finantare a acestora;

limitarea sferei serviciilor publice deconcentrate. In acest sens se va evalua posibilitatea transferarii inspectoratelor scolare, a directiilor judetene de cultura si sanatate catre consiliile judetene, corelativ cu asigurarea resurselor financiare. Totodata se va reconsidera rolul prefectului[4], astfel incat aceasta sa monitorizeze si sa evalueze periodic serviciile deconcentrate in cooperare cu ministerele sau agentiile guvernamentale din structura carora fac parte;

pastrarea serviciilor publice deconcentrate numai in masura in care acestea functioneaza in baza unui sistem de management integrat.

c.3. Managementul financiar

posibilitatea autoritatilor administratiei publice locale de a angaja cheltuieli pentru cofinantarea proiectelor de dezvoltare locala si regionala peste limita de 20% din veniturile lor anuale, conform legii finantelor publice localem exclusiv in completarea fondurilor prestructurale si apoi a celor structurale;

elaborarea unui ghid privind colectarea impozitelor si taxelor locale in cooperare cu Ministerul Finantelor Publice si asociatiile reprezentative ale autoritatilor administratiei publice locale;

elaborarea unui ghid privind planurile investitiilor de capital ca parte componenta a planificarii strategice de dezvoltare a localitatii, in cooperarea cu Ministerul Finantelor si asociatiile reprezentative ale autoritatilor administratiei publice locale;

elaborarea unui ghid privind participarea cetateneasca in faza de elaborare a bugetului local;

reglementarea obligativitatii de publicare a executiei bugetelor locale, cel putin o data la 6 luni, iar in cazul emiterii de obligatiuni, cel putin o data la 3 luni;

clarificarea legala a intregului sistem de subventii;

elaborarea unui ghid privind managementul riscului care sa fie utilizat pentru realizarea planificarilor strategice, a investitiilor si cu ocazia infiintarii serviciilor publice;

elaborarea unui ghid privind auditul public intern;

modificarea legislatiei privind contractul de parteneriat public-privat (O.G. nr. 16/2002[5]) in sensul definirii corecte a acestui mecanism de cooperare, simplificarii procedurilor de selectie a ofertelor si uniformizarii lor cu cele ce privesc achizitiile publice in scopul asigurarii transparentei financiare si a selectiei de oferte pe baze concurentiale, precum si eliminarii acelor reglementari care permit expropierea discretionara pentru cauza de utilitate publica;

introducerea manualului de audit urban al Uniunii Europene pentru evaluarea stadiului de dezvoltare si estimarea nevoilor de investitii.

c.4. Imprumuturi:

elaborarea unui ghid privind managementul datoriei publice in cooperare cu Ministerul Finantelor Publice si autoritatile locale;

reglementarea prin lege a constituirii fondurilor de garantare pentru imprumuturile municipale.

III.    Intartrea capacitatii institutionale

Reforma serviciilor publice, continuarea procesului de descentralizare, precum si indeplinirea cu succes a programelor economice si sociale depind de dezvoltarea capacitatilor tehnice si organizationale ale autoritatilor administratiei publice centrale si locale. In acest scop, Guvernul Romaniei va interveni prin programe care urmaresc schimbarea organizatiilor publice sub aspectul managementului programelor si proceselor, managementul informatiilor si cunoasterii, pregatirea resursei umane si dezvoltarea legaturilor inter-institutionale.

La nivelul autoritatilor administratiei publice centrale, programele ce urmaresc capacitatea institutionala vor respecta urmatoarele conditii:

a)     infiintarea ministerelor si agentiilor numai pentru:

realizarea programului de guvernare si a functiilor cu care guvernul a fost investit prin Constitutie;

aplicarea politicilor publice prioritare conform programului guvernamental si angajamentelor asumate fata de Uniunea Europeana in Planul National de Aderare;

asigurarea acelor servicii publice ce nu pot fi prestate de sectorul privat si pentru care sectorul public dispune de un avantaj comparativ.

b)     Clarificarea statutului juridic al agentiilor in legea de organizare si functionare a guvernului si delimitarea de autoritatile publice autonome ca organisme publice de reglementare si control aflate sub control parlamentar;

c)      Introducerea efectiva a unui mecanism de elaborarea si aplicare a politicilor publice in activitatea ministerelor, agentiilor si primariilor, pentru a asigura coerenta, predictibilitatea si transparenta activitatii acestora;

d)     Transferul in totalitate al activitatilor comerciale catre sectorul privat, precum si transferul complet al functiilor de reglementare si control de la regii autonome catre agentii sau ministere;

e)     Realizarea planificarii strategice pe fiecare minister, agentie sau primarie, fixarea misiunii unei autoritati publice, a managementului resurselor, precum si a managementului programelor si proiectelor;

f)      Clarificarea statutului juridic al agentiilor locale si al autoritatilor de reglementare locale;

g)     Realizarea interoperabilitatii intre autoritatile administratiei publice centrale.

Intarirea capacitatii institutionale va avea ca tinta intregul sistem al administratiei publice si se va concentra asupra urmatoarelor masuri:

A.     Dezvoltare organizationala:

aplicarea unui ghid privind evaluarea institutionala a  autoritatilor publice, in concordanta cu Cadrul de Lucru Comun privind Evaluarea Institutionala elaborat de Uniunea Europeana;

aplicarea unui ghid standard privind politicile publice;

implementarea unui sistem standard de management al reglementarilor;

aplicarea unui ghid standard privind planificarea strategica si managementul programelor si proiectelor;

aplicarea unui ghid privind implementarea programelor/proiectelor pilot;

introducerea unui sistem de management al riscului;

introducerea sistemului de monitorizare si evaluare a rezultatelor pe politici publice, precum si a mecanismelor de monitorizare si evaluare a serviciilor si utilitatilor publice;

incurajarea infiintarii retelelor regionale de invatare si a grupurilor de competenta intre functionarii publici din cadrul administratiei publice locale pentru incurajarea schimbului de experienta si utilizarea celor mai bune practici in administratia publica;

dezvoltarea managementului cunoasterii si informatiei.

B.     Managementul resurselor umane:

elaborarea codului privind managementul serviciului civil/functiei publice. Codul va cuprinde regulile managementului resursei umane in administratia publica (recrutare, cariera, clasificare, indicatori de performsanta, formare profesionala si formare profesionala continua, salarizare, cheltuieli, reguli de disciplina);

demonopolizarea sistemului de formare si pefectionare profesionala in administratia publica, prin diversificarea ofertei curiculare, precum si crearea de sectii sau facultati de profil in centre universitare;

aplicarea codurilor de etica pentru functionari publici si generalizarea acestora in intregul sistem al administratiei publice;

modificarea legii privind codul de conduita a functionarilor publici;

evaluarea trimestriala, semestriala si anuala a functionarilor publici in raport cu un serviciu public definit;

includerea personalului tehnic parlamentar in corpul functionarilor publici;

instruirea functionarilor publici cu fiecare plan de actiune prin care se introduc masuri de reforma;

instruirea functionarilor publici in dreptul comunitar, precum si in aplicarea programelor europene;

abrogarea O.U.G. nr. 284/2000[6] pentru modificarea si completarea legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici;

asigurarea transparentei regulilor de concurenta si selectie a functionarilor publici;

depolitizarea functiei publice, prin eliminarea categoriei de inalti functionari publici, a evaluarii profesionale de factorii politici si constituirea comisiilor de disciplina ca instante in afara autoritatilor publice.

C.     Intarirea legaturilor inter-institutionale:

introducerea si utilizarea mecanismelor de participare publica la elaborarea politicilor publice, precum si la evaluarea realizarii acestora;

dezvoltarea cooperarii intre guvern si structurile asociative ale Federatiei Autoritatilor Locale din Romania;

imbunatatirea sistemului de cooperare de tip integrat;

aplicarea mecanismelor de cooperare intre autoritatile publice locale in cadrul fixarii cadrului de lucru pentru realizarea planificarii strategice a localitatilor care se dezvolta in sistem policentric.

D.    e-Government:

Sistemul informational trebuie sa constituie suportul de aplicare si de simplificare a unor reguli si proceduri administrative in scopul asigurarii unui acces larg si nediscriminatoriu al publicului la servicii publice, precum si reducerii tarifelor pentru aceste servicii si a costurilor de operare si personal.

Programul de e-Government[7] cuprinde urmatoarele masuri:

cooperarea cu autoritatile locale pentru dezvoltarea retelelor informatice care asigura functionarea retelelor regionale de invataare si a grupurilor de competenta;

cooperarea cu primariile, serviciile descentralizate  si deconcentrate, spitale, scoli, institutii culturale, pentru realizarea unei retele metropolitane de comunicatii „City Net” ca sistem de management al informatiei, pentru furnizarea urmatoarelor servicii:

evidenta populatiei;

planurile digitale ale localitatilor si ale teritoriului apartinand acestora;

GIS (Geographical Information Systems);

managementul serviciilor publice, utilitatilor publice, al sistemelor de infrastructura, precum si managementul functiei publice;

colectarea taxelor de la cetateni;

managementul activitatilor de educatie si cultura;

inregistrarea societatilor comerciale;

buget si contabilitate;

centru de reclamatii primite de la cetateni;

controlul traficului urban;

sistemul de monitorizare si evaluare a performantei organizationale;

aplicarea unui program special de informatizare a primariilor din mediul rural.

Programul de guvernare pentru perioada 2009-2012

Noul executiv si-a propus, aprobarea de catre Parlament a bugetului pe 2010 pana in 16 ianuarie si adoptarea legii responsabilitatii fiscale pana in martie 2010. Adoptarea bugetului pe 2010 reprezinta o conditie esentiala pentru acordarea urmatoarelor transe de la FMI si Comisia Europeana.

Programul de guvernare prevedea 12 obiective intre care:

continuarea procesului de consolidare fiscala si a agendei de reforme structurale incepand cu anul 2010, pentru a nu deteriora perspectivele de adoptare de facto a euro la 1 ianuarie 2015, precum si 'cresterea semnificativa a gradului de absorbtie a fondurilor de la Uniunea Europeana'.

reducerea graduala a deficitului bugetar(fixat la 5,9% din produsul intern brut pentru 2010) pana la sub 3% din PIB in 2012. Comisia Europeana a recomandat Romaniei, in aceasta vara, sa reduca deficitul sub 3% din PIB pana in 2011. Potrivit Tratatului de la Maastricht, unul dintre criteriile principale pentru adoptarea euro este limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB.

eliminarea costurilor in exces la companiile de stat si 'adoptarea de masuri pentru eficientizarea comportamentului autoritatilor publice locale, astfel incat sa fie minimizate riscurile de natura fiscala provenite din activitatea acestora'.

Autoritatile romane s-au angajat in fata Fondului Monetar International sa monitorizeze zece mari companii publice cu probleme si sa fixeze plafoane la cheltuielile salariale ale firmelor ce primesc subventii. Companiile care vor fi monitorizate in prima faza sunt C.N. Cai Ferate CFR, S.N. Transport CFR Calatori, CN a Huilei, Termoelectrica, C.N. de Autostrazi si Drumuri Nationale, Metrorex, CFR Marfa, Electrocentrale Bucuresti, Electrificare CFR si Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare.

masuri de natura politicii fiscale, intre care 'introducerea unui cadru bugetar obligatoriu pe termen mediu pentru a restabili disciplina bugetara', care sa contina reguli fiscale cu privire la nivelul cheltuielilor si soldului bugetar, reorientarea cheltuielilor publice 'prin stabilirea de prioritati clar formulate', diminuarea cheltuielilor cu salariile si stabilirea de prioritati in efectuarea transferurilor catre sectoare economice.

lansarea unui plan de actiune multianual , care viza,

reforma administratiei fiscale, care sa prevada 'cresterea nivelului veniturilor bugetare prin promovarea unor masuri de largire a bazei de impozitare si imbunatatirea colectarii', 'reducerea fraudei si neconformarii in domeniul TVA si reformarea procesului de rambursare a TVA pentru a solutiona intarzierile in decontarea rambursarilor', 'imbunatatirea gestionarii arieratelor fiscale in crestere si intensificarea controlului asupra contribuabililor in cazul carora potentialul de colectare este mare' si 'continuarea programului de reducere a parafiscalitatii si de punere in aplicare a planului de reducere a numarului de avize si autorizatii eliberate de catre institutiile publice centrale si/ sau agentiile subordonate'.

directionarea eficienta aprogramelor de asistenta sociala si restructurarea celor peste 200 de ajutoare sociale existente, perfectionarea sistemului de colectare a taxelor si impozitelor prin sistemul 'Ghiseul unic'.

La nivelul autoritatilor locale, executivul urma sa elaboreze 'in regim de urgenta' un sistem de raportare centralizata a cheltuielilor efectuate de acestea, argumentand ca 'instituirea unei baze de date a proiectelor de investitii de la nivel local va creste transparenta cheltuielilor publice si ar putea conduce la economii substantiale de resurse publice pe termen mediu'.

Cresterea gradului de ocupare a fortei de munca

Noul executiv desemnat si-a propus in programul de guvernare sa majoreze gradul de ocupare a populatiei active din Romania la cel putin 65% pana in 2013, nivel care ramine sub nivelul fixat prin Strategia de la Lisabona. In trimestrul al doilea din 2009, gradul de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) din Romania era de 59,2%, la mare distanta de tinta de 70% stabilita pentru anul 2010 prin Strategia de la Lisabona.

De asemenea, programul de guvernare prevedea 'cresterea participarii la formarea profesionala la minimum 7% din populatia in varsta de munca intre 25-64 de ani' si 'absorbtia eficienta a resurselor financiare europene destinate dezvoltarii resurselor umane, astfel incat sa se asigure suportul de formare profesional+ si ocupationala'.

Pact national pentru autostrazi

Programul de guvernare mai prevede asigurarea coerentei si continuitatii pe termen lung a lucrarilor de autostrazi prin promovarea „Pactului National Autostrazile Romaniei', finantat cu cel putin 1% din PIB. La infrastructura de transport, la obiective de guvernare este trecuta si refacerea infrastructurii feroviare simultan si in concordanta cu cea rutiera, 'astfel incat cel putin traficul greu de marfuri sa redevina atractiv pe transportul feroviar', precum si dezvoltarea infrastructurii porturilor maritime romanesti astfel incat acestea sa devina poarta maritima din est a UE.

La acest capitol sunt trecute: imbunatatirea conditiilor de trafic fluvial pe sectorul romanesc al Dunarii la nivel european; ocolirea localitatilor aglomerate prin realizarea unui program national de centuri ocolitoare; asigurarea unui nivel calitativ european pana in anul 2012 a 80% din reteaua de drumuri nationale; asigurarea conditiilor de transport aerian pasageri/marfa din toate regiunile tarii.

In transportul aerian, daca programul de guvernare al Cabinetului Boc I prevedea acordarea de asistenta tehnica autoritatilor locale din judetele Brasov, Alba, Galati, Braila si Bistrita pentru construirea de noi aeroporturi, noul program de guvernare ia in calcul in acest sens numai judetele Brasov si Galati-Braila.

Acelasi lucru se intampla si in cazul acordarii sprijinului tehnic si financiar pentru aeroporturile care deservesc zone cu potential economic ridicat (Suceava, Iasi, Cluj, Craiova, Baia Mare, Tulcea) - cum era trecut in prima faza. Acum, in noul program de guvernare apar doar Suceava, Tulcea, Satu-Mare si Baia Mare.

Extinderea si simplificarea finantarii pentru Fondul de Mediu

Noul executiv si-a mai propus in programul de guvernare sa extinda si sa simplifice sistemul de finantare a Fondului de Mediu si sa-l transforme intr-o institutie eficienta de investitii in domeniul protectiei mediului. Fondul de Mediu ar urma sa devina un mijloc real si adecvat pentru intreprinderi mici si mijlocii, autoritati locale, organizatii neguvernamentale, asociatii de proprietari si persoane fizice, potrivit programului de guvernare 2009-2012.

Descentralizarea treptata a institutiilor de mediu subordonate Ministerului Mediului, precum si stimularea cercetarii aplicative in domeniul tehnologiilor curate sunt alte cateva dintre obiectivele din programul de guvernare.