Analizati criteriile si metodele de selectie a managerilor internationali

Analizati criteriile si metodele de selectie a managerilor internationali.

a)Flexibilitatea, adaptabilitatea la culturi diferite. Managerii internationali trebuie sa fie capabili sa se adapteze la culturi diferite. Ca atare, firmele examineaza anumite caracteristici umane pentru a determina aceasta dapatibilitate: experienta privind culturi diferite; abilitatea de a se obisnui rapid cu diferiti oameni, culturi si tipuri de organizatii; calatorii anterioare in strainatate; capacitatea de a rezolva probleme din diferite sectoare de activitate si din perspective diferite; flexibilitatea in diferite probleme de management; cunoasterea limbilor straine.

b)Independenta si increderea in fortele proprii. Aceste caracteristici tin de calitatile native, de educatie in acest spirit in mediul familial sau de o bogata activitate manageriala scolara, dar mai ales extrascolara. Managerii cu vocatie internationala trebuie sa fie curajosi, penetranti, inclinati spre risc.

c)Sanatatea fizica si psihica, varsta, experienta. Activitatea internationala presupune effort si stres, astfel incat starea sanatatii fizice si psihice conteaza imens. In stransa legatura cu sanatatea s-ar afla si criteriul varstei, al experientei.

d)Instruirea, educatia, moralitatea. Managerii internationali trebuie sa fie persoane instruite care, pe langa pregatirea de baza, sa posede si o cultura generala solida. Un rol important il are educatia, atat sub aspectul moralitatii, cat si al comportamentului, ce trebuie sa puna in evidenta intotdeauna un grad ridicat de civilizatie. Nu este deloc intamplator faptul ca mai in toate tarile lumii managerii, negociatorii si alti specialisti pentru activitati internationale sunt pregatiti cu migala pentru domeniile respective prin cursuri postuniversitate specifice.

Referat: Integrarea cerealelor in elaborarea si implimentarea tehnologiei ecologice de producere a fainoaselor aglutenice: produse de panificatie si biscuiti Referat: Documentatia investitiilor si studiul de fezabilitate

a. este adecvata unicate proiectate la comanda in volume mici;

b. este adecvata pentru mai multe produse proiectate la comanda in volume mici;

c. este adecvata pentru mai multe produse proiectate la comanda in volume mari;

d. este adecvata pentru unicate proiectate la comanda in volume mari;

32. Tehnologie de serie mare se caracterizeaza prin:

a. este adecvata pentru unicate in cantitati variabile;

b. este adecvata pentru mai multe produse in cantitati foarte mari;

c. este adecvata pentru mai multe produse in cantitati variabile;

d. este neadecvata pentru mai multe produse in cantitati foarte mici;

33. Tehnologia de masa (linii de asamblare) este:

a. o tehnologie de proces adecvata pentru o gama mare de produse standardizate in cantitati mari.

b. o tehnologie de proces adecvata pentru o gama mare de produse nestandardizate in cantitati mari.

c. o tehnologie de proces adecvata pentru o gama restransa de produse nestandardizate in cantitati mici.

d. o tehnologie de proces adecvata pentru o gama restransa de produse standardizate in cantitati mari.

34. Sistem flexibil de fabricatie (SFF) este:.

a. o tehnologie de proces controlata de computer care aste adecvata pentru producerea unei varietati moderate de produse in cantitati moderate;

b. o tehnologie de proces controlata de om care aste adecvata pentru producerea unei varietati moderate de produse in cantitati moderate;

c. o tehnologie de proces controlata de computer care aste neadecvata pentru producerea unei varietati moderate de produse in cantitati moderate;

d. o tehnologie de proces controlata de om care aste adecvata pentru producerea unei varietati foarte mari de produse in cantitati moderate;

35. Productia asistata de calculator (CIM) reprezinta:

a. sisteme de informatii care utilizeaza o baza de date comuna pentru proiectare de produs, proiectare de proces, productie de fabrica si managementul informatiilor;

b. sisteme de informatii computerizate care utilizeaza o baza de date distincta pentru proiectare de produs, proiectare de proces, productie de fabrica si managementul informatiilor;

c. sisteme de informatii computerizate care utilizeaza o baza de date comuna pentru proiectare de produs;

d. sisteme de informatii computerizate care utilizeaza o baza de date comuna pentru proiectare de produs, proiectare de proces, productie de fabrica si managementul informatiilor

36. Proiectare asistata de calculator (CAD) inseamna:

a. programe pentru computer care ii permit unui proiectant sa realizeze rapid transformari geometrice;

b. programe pentru computer care ii permit unui proiectant sa realizeze rapid transformari mecanice;

c. programe pentru computer care ii permit unui proiectant sa realizeze rapid transformari tehnologice;

d. programe pentru computer care ii permit unui proiectant sa realizeze rapid un proiect.

37. Capacitate de productie:

a. capacitatea normala productiva a unei intreprinderi, de obicei exprimata ca volum

al iesirilor per perioada de timp;

b. capacitatea maxima productiva a unei intreprinderi, de obicei exprimata ca volum al iesirilor per perioada de timp;

c. capacitatea minima productiva a unei intreprinderi, de obicei exprimata ca volum al iesirilor per perioada de timp;

d. capacitatea probabila productiva a unei intreprinderi, de obicei exprimata ca volum al iesirilor per perioada de timp.

38. Planificarea capacitatii implica de obicei urmatoarele activitati:

1. Evaluarea capacitatii existente

2. Estimarea necesarului de capacitate

3. Identificarea unor moduri alternative de modificare a capacitatii

4. Evaluarea alternativelor financiare, economice si tehnologice ale capacitatii

5. Selectarea celei mai potrivite alternative de capacitate pentru realizarea misiunii

strategice.

a. niciuna

b. 1 - 4

c. 2 - 5

d. toate

39. In planificarea capacitatii sunt utile mai multe modele:

1. analiza valorii prezente;

2. modelele de planificare globala (agregat);

3. analiza punctului de echilibru.

a. niciuna

b. 1, 2

c. 2, 3

d. toate

40. Analiza de echilibru este:

a. o reprezentare grafica si algebrica a relatiilor dintre volumul de productie, costuri si venituri;

b. o reprezentare algebrica a relatiilor dintre volumul de productie, costuri si venituri;

c. o reprezentare grafica si algebrica a relatiilor dintre costuri si venituri;

d. o reprezentare grafica si algebrica a relatiilor dintre volumul de productie si venituri;

41. In afara necesitatii unei capacitati mai mari, exista si alte motive pentru modificarea sau adaugarea unor amplasamente:

1. Se pot produce modificari ale resurselor.

2. Geografia cererii se poate modifica.

3. Companiile pot fuziona, facand ca unitatile sa devina redundante.

4. Pot fi introduse noi produse, modificand disponibilitatea resurselor si pietelor.

5. Conditiile politice si economice se pot modifica.

a. niciuna

b. 1 - 3

c. 3 - 5

d. toate

42. Care sunt tipurile de modele care au fost aplicate la rezolvarea problemei amplasamentului:

a. modelul mediei, programarea liniara si simularea;

b. modelul medianei simple, programarea dinamica si simularea;

c. modelul medianei simple, programarea liniara si simularea;

d. modelul medianei simple, programarea liniara si stimularea proceselor;

43. Operatiunile intermitente sunt caracterizate prin:

a. produse facute la comanda, de volum redus, cu un mare volum de munca; gama redusa de produse; echipament cu scop general; un flux de productie discontinuu; modificari frecvente ale programului de productie;

b. produse facute la comanda, de volum redus, cu un mic volum de munca; gama larga de produse; echipament cu scop general; un flux de productie discontinuu; modificari frecvente ale programului de productie;

c. produse facute la comanda, de volum ridicat, cu un mare volum de munca; gama larga de produse; echipament cu scop general; un flux de productie discontinuu; modificari frecvente ale programului de productie,

d. produse facute la comanda, de volum redus, cu un mare volum de munca; gama larga de produse; echipament cu scop general; un flux de productie discontinuu; modificari frecvente ale programului de productie.

44. Operatiuni continue sunt operatiuni caracterizate prin:

a. produse nestandardizate, de volum ridicat, cu mari investitii de capital, facute pentru a fi depozitate, mix redus de produse; echipament cu scopuri speciale; un flux discontinuu al produsului.

b. produse standardizate, de volum ridicat, cu mari investitii de capital, facute pentru a fi depozitate, gana redusa de produse; echipament cu scopuri speciale; un flux continuu al produsului;

c. produse standardizate, de volum mic, cu mari investitii de capital, facute pentru a fi depozitate, mix redus de produse; echipament cu scopuri speciale; un flux continuu al produsului.

d. produse standardizate, de volum ridicat, cu mari investitii de capital, facute pentru a fi depozitate, mix redus de produse; echipament general; un flux discontinuu al produsului.

45. Organizarea activelor reprezinta:

a. amplasarea fizica sau configurarea departamentelor, centrelor de munca si echipamentului in procesul de conversie; aranjarea spatiala a resurselor fizice folosite pentru crearea produsului;

b. amplasarea fizica a echipamentului in procesul de conversie; aranjarea spatiala a resurselor fizice folosite pentru crearea produsului;

c. amplasarea fizica sau configurarea departamentelor, centrelor de munca si echipamentului in procesul de conversie;

d. aranjarea spatiala a resurselor fizice folosite pentru crearea produsului

46. Organizare orientata pe proces reprezinta:

a. amplasarea unei active, astfel incat centrele de munca sau departamentele sunt grupate impreuna in functie masa lor;

b. amplasarea unei active, astfel incat centrele de munca sau departamentele sunt grupate impreuna in functie gabaritul produselor;

c. amplasarea unei active, astfel incat centrele de munca sau departamentele sunt grupate impreuna in functie de gradul de complexitate;

d. amplasarea activelor , astfel incat centrele de munca sau departamentele sunt grupate impreuna in functie de tipul lor functional;

47. Organizarea orientata pe produs reprezinta:

a. aranjarea activelor productive astfel incat centrele de munca sau echipamentele sa se afle in poligon, pentru a permite o secventa specializata de sarcini;

b. aranjarea activelor productive astfel incat centrele de munca sau echipamentele sa se afle in linie, pentru a permite o secventa specializata de sarcini;

c. aranjarea activelor productive astfel incat centrele de munca sau echipamentele sa se afle in centru, pentru a permite o secventa specializata de sarcini,

d. aranjarea activelor productive astfel incat centrele de munca sau echipamentele sa se afle in cerc.

48. Organizarea cu pozitie fixa reprezinta:

a. aranjamentul unei unitati astfel incat produsul sa nu ramana intr-un amplasament;

b. aranjamentul unei unitati astfel incat produsul sa ramana intr-un amplasament;

c. aranjamentul unei unitati astfel incat produsul sa ramana intr-un amplasament; uneltele, echipamentul si muncitorii sunt adusi in acesta, dupa cum este necesar;

d. aranjamentul unei unitati astfel incat produsul sa ramana intr-un amplasament; uneltele, echipamentul si muncitorii sunt in acestar;

49. Organizarea celulara a fabricatiei reprezinta:

a. aranjamentul unei unitati astfel incat echipamentul folosit pentru a realiza parti similare sau familii de parti este imprastiat;

b. aranjamentul unei unitati astfel incat echipamentul folosit pentru a realiza parti similare sau familii de parti este grupat;

c. aranjamentul unei unitati astfel incat echipamentul folosit pentru a realiza parti similare sau familii de parti este grupat in perechi distincte;

d. aranjamentul unei unitati astfel incat echipamentul folosit pentru a realiza parti similare sau familii de parti este grupat de catre muncitori.

50. Postul este:

a. activitati inrudite care trebuie realizate pentru a indeplini obiectivele specifice din organizatie.;

b. grup de sarcini sau activitati inrudite care trebuie realizate pentru a indeplini obiectivele fundamentale din organizatie.;

c. grup de sarcini sau activitati inrudite care trebuie realizate pentru a indeplini obiectivele individuale din organizatie;

d. grup de sarcini sau activitati inrudite care trebuie realizate pentru a indeplini obiectivele generale din organizatie.

51. Proiectarea postului consta in:

a. activitati care precizeaza continutul fiecarui post si determina modul de distributie a muncii in cadrul organizatiei;

b. activitati care precizeaza continutul fiecarui post;

c. determinarea modului de distributie a muncii in cadrul organizatiei;

d. activitati care precizeaza continutul fiecarui muncii in cadrul organizatiei;

52. Specializarea muncii consta in:

a. defalcarea posturilor pe sarcini si atribuirea de sarcini diferitilor muncitori in functie varsta;

b. defalcarea posturilor pe sarcini si atribuirea de sarcini diferitilor muncitori in functie de inaltime;

c. defalcarea posturilor pe sarcini si atribuirea de sarcini diferitilor muncitori in functie inteligenta;

d. defalcarea posturilor pe sarcini si atribuirea de sarcini diferitilor muncitori in functie de calificarea, talentul si uneltele de care dispun;

53. Diagrama operatiunilor este:

a. instrument analogic pentru analiza si cronometrarea miscarilor elementare ale mainii drepte si stangi in realizarea unei sarcini de rutina, repetitive;

b. instrument grafic pentru analiza si cronometrarea miscarilor elementare ale mainii drepte si stangi in realizarea unei sarcini de rutina, repetitive;

c. instrument precis pentru analiza si cronometrarea miscarilor elementare ale mainii drepte si stangi in realizarea unei sarcini de rutina, repetitive;

d. instrument comouterizat pentru analiza si cronometrarea miscarilor elementare ale mainii drepte si stangi in realizarea unei sarcini de rutina, repetitive;

54. Diagrama activitatilor este:

a. instrument grafic pentru analiza si cronometrarea actiunilor mici, fizice, ale muncitorului si masinii in realizarea unei sarcini de rutina, repetitive, muncitor-masina, astfel incat sa se poata identifica timpii morti;

b. instrument precis pentru analiza si cronometrarea actiunilor mici, fizice, ale muncitorului si masinii in realizarea unei sarcini de rutina, repetitive, muncitor-masina, astfel incat sa se poata identifica timpii morti;

c. instrument analogic pentru analiza si cronometrarea actiunilor mici, fizice, ale muncitorului si masinii in realizarea unei sarcini de rutina, repetitive, muncitor-masina, astfel incat sa se poata identifica timpii morti;

d. instrument computerizat pentru analiza si cronometrarea actiunilor mici, fizice, ale muncitorului si masinii in realizarea unei sarcini de rutina, repetitive, muncitor-masina, astfel incat sa se poata identifica timpii morti.

55. Diagrama procesului de productie este:

a. instrument grafic de analiza si clasificare a activitatilor interstatii, astfel incat sa fie reprezentat fluxul produsului de-a lungul intregului proces de productie.

b. instrument precis de analiza si clasificare a activitatilor interstatii, astfel incat sa fie reprezentat fluxul produsului de-a lungul intregului proces de productie.

c. instrument computerizat de analiza si clasificare a activitatilor interstatii, astfel incat sa fie reprezentat fluxul produsului de-a lungul intregului proces de productie.

d. instrument analogic de analiza si clasificare a activitatilor interstatii, astfel incat sa fie reprezentat fluxul produsului de-a lungul intregului proces de productie.

56. Diagrama procesului de echipa este:

e)Cunoasterea unor limbi straine de larga circulatie. Aceasta reprezinta o cerinta de prim rang. "limba" este un factor critic, expertii internationali considerand-o ca fiind "cea mai eficienta metoda indirecta de invatare a culturii unui popor".

f)Motivarea acceptarii si indeplinirii functiei primite. Managerii trimisi sa lucreze peste hotare trebuie sa creada in importanta muncii lor de acolo, sa-i confere sensul de veritabila misiune. Pe langa interesul economic, spiritul de aventura , pioneriatul, dorinta de a-si spori sansele de promovare sau chiar imbunatatirea statutului economic pot fi motivatii pentru managerul international.

g)Familia. Eficacitatea managerului in strainatate depinde mult si de satisfactia in viata de familie si, de aceea, inainte de numirea managerului, pe langa alte evaluari, se testeaza solidaritatea familiei si gradul de adaptibilitate al acesteia, urmarindu-se adaptarea membrilor la o alta cultura, rezistenta la stres, legatura dintre membrii familiei.

h)Abilitatea de leader. Este recomandabil ca managerul sa fie un leader sau sa tinda catre calitatile unui leader. El reprezinta rezultanta cautarilor, cunostintelor si aptitudinilor, a talentului si pregatirii acestuia. Comportamentul managerului international-leader este combinatia dintre comportamentul direct si suportul interpersonal, legat de relatiile cu oamenii, iar relatiile internationale presupun raporturi cu oameni de diferite culturi si orientari politice, juridice.