Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Management


Qdidactic » bani & cariera » management
Finantarea pe termen scurt



Finantarea pe termen scurt


FINANTAREA PE TERMEN SCURT



Necesitatea acoperirii nevoilor curente ale intreprinderii genereaza apelul la surse de finațare specifice, pretabile activitații care se dorește a fi finanțata. Astfel pe termen scurt principalele tipuri de resurse care vor fi prezentate in cadrul acestui capitol sunt: fondul de rulment, datoriile din exploatare, creditele bancare, factoringul și biletele de trezorerie



1 Echilibrul intre utilizari și resurse la nivelul activitații de exploatare


Caracteristicile activitatii de exploatare, durata ciclului de exploatare, conditiile de aprovizionare, conditiile de valorificare si incasare a produselor, marfurilor si serviciilor de la clienti, sunt elemente care influenteaza, atat asupra structurii si valorii activelor circulante de finantat, cat si asupra surselor si valorii resurselor mobilizate si alocate pentru finantarea stocurilor, creantelor de incasat de la clienti si altor creante de exploatare.

Valoarea resurselor necesare finantarii activitatii de exploatare depind deci de achizitionarea, succesiunea si fluctuatia fizica si valorica a diverselor stocuri aflate in diferite faze ale ciclului de exploatare, timpii de depozitare si timpii de scadenta si de incasare in urma valorificarii pe piata. Procesele de mobilizare si alocare de capital, de incasare a creantelor si de plata a datoriilor influenteaza asupra dinamicii echilibrului financiar al intreprinderii.

Specific activitatii de exploatare este aparitia datoriilor de exploatare care pot fi mobilizate gratuit, dar a caror durata de utilizare este determinata de termenele de exigibilitate contractuale si legale. Echilibrarea ecartului fluctuant dintre necesarul de finantat comparativ cu capitalurile proprii disponibile capitalurile atrase sub forma datoriilor de exploatare se realizeaza prin intermediul capitalurilor imprumutate de la institutiile de credit. Aceasta modalitate de finantare implica alaturi de costuri, existenta unor garantii in favoarea bancilor si cresterea gradului de indatorare.




2 Finanțarea prin fondul de rulment net


Excedentul (valoarea pozitiva) a capitalurilor permanente fata de valoarea activelor imobilizate, contribuie la finantarea activelor circulante a caror finantare nu s-a realizat pe seama datoriilor pe termen scurt, influentand in acelasi timp asupra valorii imprumuturilor curente contractate de intreprindere. In caz de deficit (valoare negativa) fondul de rulment inceteaza de a mai constitui o resursa de finantare, intreprinderea trebuind sa recurga la contractarea de imprumuturi din exterior.

In cursul activitatii de exploatare stocurile si creantele se reinnoiesc continuu, iar intreprinderea are nevoie in mod permanent de capital, intrucat

acest proces de reinnoire cuprinde si datoriile sale catre furnizori si salariati. In functie de fluctuatia cifrei de afaceri, valorile stocurilor, creantelor si datoriilor curente de exploatare cresc sau scad. Fondul de rulment net denumit curent si capital de lucru finanteaza numai cresterea activelor circulante nete minime si permanente, intrucat diferenta se va finanta pe seama creditelor bancare (credite de trezorerie sau alte credite pe termen scurt):

Scaderea activelor circulante nete determina cresterea trezoreriei nete (TN) cu surplusul de fond de rulment. Acest surplus de fond de rulment trebuie sa fie la un nivel minim intrucat costul resurselor pe termen lung (capitaluri proprii si imprumuturi contractate pe termen lung) este mai mare decat costul resurselor imprumutate pe termen scurt.


3 Datoriile din exploatare


3.1 Continutul datoriilor din exploatare


In tentativa sa de asigurare a echilibrului financiar pe termen scurt, societatea comerciala ia in considerare, intr-o masura apreciabila,

Datoriile din exploatare cunoscute si sub denumirea de pasive stabile constituie resurse de capital atrase gratuit,  intrucat rezulta si se manifesta in gestiunea sa interna datorita decalajului temporal existent in mod real si obiectiv intre momentele in care apar diversele datorii pe termen scurt (de exploatare) si momentele in care aceste datorii se sting in mod efectiv. Aceste datorii cu caracter cvasipermanent constituie resurse avantajoase de finantare a ciclului de exploatare.

In aceasta categorie includem: datoriile fata de furnizori, salariati, administratiile publice, etc. Dintre acestea creditul acordat de furnizori constituie o resursa importanta de finantare. Principalele beneficiare sunt intreprinderile distribuitoare si cele producatoare de bunuri economice. Intreprinderile care il acorda activeaza, de regula, in sfera productiei de bunuri si servicii curente, la care se adauga sfera agro-alimentara.


3.2. Metode de estimare a resurselor atrase


Valoarea efectiva a acestor resurse de finantare a ciclului de exploatare este data de soldul datoriilor pe termen scurt inscris in bilantul contabil, iar valoarea previzionata se estimeaza prin urmatoarele metode: procent din vanzari, viteza de rotatie, metode sintetice si analitice.



3.2.1. Metode de estimare a datoriilor din exploatare globale


Previzionarea globala a datoriilor din exploatare pleaca de la relatia de proportionalitate dintre cifra de afaceri si datoriile din exploatare, care se considera constanta in timp[1]:


Procent din vanzari =                 constant in timp

(1)

sau:


Durata medie a platilor = constant in timp


Valoarea previzionata a datoriilor din exploatare este determinata de:


cifra de afaceri estimata pentru anul de plan si procentul din vanzari inregistrat in anul precedent:

D expl.pl. = CA pl. x procent din vanzari0         (3)

cifra de afaceri estimata pentru anul de plan si durata de plata a datoriilor din exploatare inregistrate in anul precedent:

D expl.pl. = CA pl. x durata de plata/360 (4)


unde:

CA pl. = CA0 x cresterea previzionata ( %) a CA


3.2.2. Metoda sintetica pentru datoriile cu sold crescator si

termene de plata fixe


Metoda sintetica de estimare consta in insumarea soldurilor medii zilnice si se refera la datoriile din exploatare (grupa 1 de pasive stabile PST1) care cuprind elementele cu sold zilnic crescator si termen fix de plata, cunoscut cu anticipatie: salarii si impozitul pe salarii, contributiile angajatorului si salariatilor la asigurarile sociale, asigurarile de sanatate, fondul de somaj, platile pentru energie electrica, gaze naturale, apa, termoficare, dobanzi bancare, TVA, impozitul pe profit, impozitul pe dividende, alte impozite si taxe.

Pentru estimarea pasivului stabil al acestei grupe, se utilizeaza urmatoarele relatii, in ordine:

(5)

(6)

(7)

unde:

= cota medie zilnica a datoriei la elementul i;

Bci = baza de calcul lunara trimestriala a elementului i;

= soldul mediu zilnic al datoriei la elementul i;

pi = marimea platii periodice la elementul i;

PST1 = pasivul stabil calculat (estimat) pentru intreaga grupa (ca suma minima din cele 30 ale lunii).


3.2.3. Metodele analitice pentru datoriile cu sold variabil si

termene de plata variabile



Metodele analitice de calcul se folosesc pentru estimarea datoriilor cu sold variabil si cu termene de plata variabile, care nu se cunosc anticipat (pasivelor stabile din grupa a 2-a PST2): datorii fata de furnizori, concedii de odihna, garantii diverse.

Estimarea marimii acestor pasive stabile se efectueaza pentru fiecare element in parte, folosind modele specifice.


In cazul datoriilor fata de furnizori, sunt utilizabile relatiile:

(8)

(9)

unde:

PSTA       = pasivul stabil degajat din aprovizionare;

Apr/tr    = valoarea aprovizionarii previzionata pe trimestru;

 = numarul mediu de zile de intarziere a platii facturilor

furnizorilor;

nzij = numarul de zile de intarziere a platii in cazul facturii j;

Vfj = valoarea facturii j.



4 Credite bancare


Piata monetara a creditului contribuie la completarea resurselor proprii si a resurselor atrase gratuit, in functie de nevoile intreprinderilor. Acestea sunt obligate sa utilizeze creditele obtinute de la banci conform prevederilor din contractele de creditare. Creditarea persoanelor juridice se bazeaza pe un set de principii vizand necesitatea, realitatea, rationalitatea economica si oportunitarea operatiunii, solvabilitatea debitorului si evolutia previzionata a fluxurilor de incasari si plati generate la nivelul institutiei de credit

4.1 Solicitarea si obtinerea creditelor


Intreprinderile negociaza cu bancile comerciale conditiile de obtinere a capitalului imprumutat sub forma creditelor bancare. Obtinerea unui credit necesita intocmirea de documente comune si documente specifice, negocierea conditiilor de creditare, evaluarea performantelor si a serviciului datoriei, intocmirea contractul de creditare.


Documente comune:

cererea de credit, semnata de managerii care sunt autorizati sa reprezinte

intreprinderea;

bilantul contabil, raportul de gestiune, contul de profit si pierderi

pentru ultimul an;

"contul de profit si pierderi", "situatia patrimoniului", "balanta de

verificare" pentru ultima luna;

"bugetul de venituri si cheltuieli", intocmit conform precizarilor

Ministerului Finantelor;

situatia prognozata a platilor si incasarilor pentru perioada in care

intreprinderea solicita creditul;

proiectul graficului de rambursare a creditului si de plata a dobanzii

lista garantiilor propuse bancii;

planul de afaceri

certificatul de bonitate privind situatia economico-financiara;

alte documente solicitate de banca.


Documentele specifice privesc operatiunilor economice creditate.


Negocierea conditiile de creditare priveste:

■ rata dobanzii nominale (Rdn), stabilita in functie de rata dobanzii bancare (Rdb), de majorarea dobanzii in functie de calitatea clientului (prima de risc - Pr), de majorarea in functie de tipul creditului (majorarea scontului - Ms) astfel:

Rdn = Rdb + Pr + Ms (10)


■ comisioanele bancare, stabilite pentru suma totala a creditului in functie de riscuri si durata, precum si pentru serviciile bancare;

■ nivelul creditului acordat, in functie de destinatia acestuia si situatia economico-financiara a intreprinderii solicitatoare;

■ garantii. Acestea pot fi reale (active: terenuri, constructii, stocuri, fonduri de comert etc.) si personale (ale actionarilor asociati);

■ durata de creditare. Aceasta cuprinde: perioada de tragere (din momentul in care se angajeaza contractul de punere a creditului la dispozitia societatii imprumutate si pana la angajarea integrala a creditului), perioada de utilizare (perioada dintre angajarea integrala si data primei rate scadente), perioada de gratie, perioada in care se ramburseaza, perioada de intarziere;

■ rambursarea creditului: periodicitatea si valoarea anuitatilor ( suma de rambursat si a dobanzilor de plata);

■ valorificarea garantiilor si executarea silita.


Evaluarea performantelor si a serviciului datoriei


Conditiile negociate reflecta evaluarea performantelor financiare de catre banca pe baza analizei informatiilor din documentele solicitate. Acestea influenteaza asupra incadrarii creditului solicitat in una din categoriile urmatoare:

u categoria A - performantele financiare actuale si cele previzionate sunt foarte bune. Serviciul datoriei va respecta prevederile contractuale;

u categoria B - performantele financiare actuale sunt foarte bune sau bune, dar pe termen lung nivelul actual al acestora nu se poate mentine;

u categoria C - performantele financiare sunt satisfacatoare, dar au o tendinta de deteriorare;

u categoria D - performantele financiare sunt scazute, in conditiile unor fluctuatii ciclice la intervale scurte de timp;

u categoria E - performantele financiare reflecta pierderi, iar, in perspectiva, serviciul datoriei (rambursarea imprumutului si dobanzile) nu va putea fi respectat.

Serviciul datoriei se apreciaza ca fiind

bun, atunci cand ratele si dobanzile sunt platite la scadentele contractuale sau cu o intarziere maxima de sapte zile;

slab, atunci cand ratele si dobanzile sunt platite cu o intarziere de pana la treizeci de zile;

necorespunzatoare, atunci cand ratele si dobanzile sunt platite cu o intarziere mai mare de treizeci de zile.

Combinarea criteriilor expuse, permite aprecieri asupra creditului solicitat, care influenteaza asupra deciziei de acordare sau respingere a cererii intreprinderii. Acestea influenteaza asupra nivelului dobanzii negociate (prin intermediul primei de risc (Pr) privind calitatea clientului). Calitatea creditului se apreciaza astfel:


Tabelul 1. Criterii de apreciere a creditului bancar solicitat de intreprindere


Serviciul

datoriei

Performante financiare


Bun


Slab


Necorespun-

zator

A

Standard

In observatie

Substandard

B

In observatie

Substandard

Indoielnic

C

Substandard

Indoielic

Pierdere

D

Indoielnic

Pierdere

Pierdere

E

Pierdere

Pierdere

Pierdere



Contractul de creditare


Pe baza negocierilor dintre intreprinderea solicitatoare si banca se intocmeste "Contractul de creditare" in trei exemplare: primul se pastreaza intr-un loc distinct, stabilit de conducatorul unitatii bancare, al doilea se preda intreprinderii care solicita imprumutul (aceasta semneaza pe primul exemplar), iar al treilea se pastreaza, pe intreaga durata de creditare, la dosarul de credite al intreprinderii existent la banca.

Orice modificare ulterioara adusa "Contractului de creditare" se face printr-un act aditional, intrucat nu sunt admise modificari, stersaturi, clauze contractuale care nu fac obiectul contractului respectiv. Pe langa clauzele general valabile se includ si clauze specifice, determinate de destinatia si categoria creditului pentru care se intocmeste contractul.

In contractele de creditare care stau la baza acordarii liniilor de credite (utilizarilor din deschideri de credite permanente), se introduce clauza cu privire la perioada de tragere si clauza posibilitatii sistarii creditarii. In cazul creditelor de trezorerie pentru valuta vanduta, contractul cuprinde clauza potrivit careia societatea comerciala imprumutata se obliga sa garanteze rambursarea creditului cu incasarile in lei din valuta vanduta.

Contractul de creditare se semneaza de reprezentantii autorizati ai bancii, ai intreprinderii imprumutate si de consilierul juridic al bancii. Seful compartimentului de credite al bancii (sau persoana delegata de banca) semneaza fiecare fila din contractul de creditare si anexele de depozit bancar, contractul de garantie imobiliara, contractul de gaj, contractul de cautiune, declaratia de acceptare, notificarea cesiunii, contractul de cesiune, angajamentul de cedare a incasarilor etc.


4.2 Tipuri de credite


Bancile comerciale ofera intreprinderilor solicitatoare un evantai de credite, destinate finantarii operatiunilor economice desfasurate de catre acestea. Pentru finantarea materialelor achizitionate, stocurilor, creantelor-clienti, operatiunilor de import-export, necesarului de fond de rulment, intreprinderile solicita credite de la banci.

Creditele de exploatare sunt destinate finantarii nevoilor curente de exploatare ale intreprinderilor solicitatoare. Scopul angajarii acestor credite este de a asigura realizarea si finalizarea productiei de marfuri, executarii de lucrari si prestari de servicii, care au consum si desfacere asigurate prin contracte si comenzi ferme. Acestea sunt credite pe termen scurt, care se acorda in general pentru cel mult 90 de zile fiecare, fara a depasi 12 luni de la acordarea primului credit sub forma liniei de credit. Prelungirea se face pe baza analizei fluxului de lichiditati la inceputul fiecarui trimestru sau in timpul trimestrului pentru intreprinderile care constituie clienti noi pentru banca. Intreprinderile sunt obligate sa, prezinte garantii si sa notifice legal cesiunea creantelor asupra incasarilor in favoarea bancii.

Creditele pentru export - import sunt destinate finantarii nevoilor curente specifice activitatilor de export si respectiv de import ale intreprinderilor. Acestea sunt credite pe termen scurt care se pot prezenta sub forma liniei de credit pentru materii prime si materiale, creditelor pentru bunuri si servicii nominalizate, creditelor garantate cu creante asupra strainatatii si a conturilor separate de imprumut. In cazul creditelor pentru finantarea fie a exportului, fie a incasarii productiei livrate la export intreprinderea trebuie sa prezinte una sau mai multe din urmatoarele forme de garantii: polita de asigurare cesionata in favoarea bancii, cesiunea incasarilor aferente exporturilor, scrisoare de garantie bancara, efecte de comert avalizate de banci, acreditiv de export irevocabil si neconditionat, deschis in favoarea sa, ipoteca.


Creditele pentru investitii apar ca resursa temporara de finantare a doar a investitiilor de inlocuire si modernizare, in completarea capitalurilor proprii, datoriilor contractate pe termen lung (de pe piata obligatara), la care, in unele cazuri se adauga alocatii bugetare (societati cu capital fie public, fie public si privat). Acestea finanteaza decalajele curente dintre cheltuielile de investitii si resursele disponibile.

Creditele se acorda printr-un cont separat de imprumut, pe destinatiile prevazute in contractul de creditare. Trimestrial, banca verifica utilizarea creditului, conform destinatiilor aprobate. Creditele pentru investitii au un coeficient de risc mare, atat pentru intreprinderea solicitatoare, cat si pentru banca.




4.3. Rambursarea creditelor bancare


In practica bancara actuala sunt utilizate doua metode principale de rambursare: cu anuitați constante și cu amortismente constante, metode ce vor fi prezentate mai jos atat pentru situația aplicarii dobanzilor fixe cat și pentru situația aplicarii dobanzilor variabile


A. Rambursare cu anuitati constante si rata fixa a dobanzii


Acest tip de rambursare presupune existenta unor anuitati (dobanda + amortisment) constante pe toata durata de viata a imprumutului.

Valoarea acestei anuitati se calculeaza dupa urmatoarea formula


   (11)

unde:

A

= anuitatea

C

= valoarea creditului

i

= rata dobanzii

n

= durata creditului


Dobanda se calculeaza aplicand cota de dobanda la valoarea ramasa a creditului existenta la inceputul anului iar amortismentul ca diferenta dintre anuitate si dobanda.


B. Rambursare cu amortismente constante si rata fixa a dobanzii:


Aceasta modalitate presupune existenta unui amortisment constant in fiecare an determinat ca raport dintre valoarea creditului si durata acestuia. Anuitatea se calculeaza in acest caz ca fiind suma dintre amortismentul constant si dobanda determinata in acelasi sistem ca si in cazul precedent.


5 Factoring


Factoringul constituie o tehnica de incasare a creantelor nelitigioase, de la debitori solvabili, de catre o institutie de credit specializata in aceste operatiuni. In acest scop, intreprinderea (denumita furnizorul creantelor) incheie o conventie cu o institutie de credit (denumita factor), solicitandu-i gestionarea creantelor pe care le are fata de clientii sai.

La operatiunile de factoring au acces intreprinderi rentabile, de dimensiuni mijlocii, care pot suporta costul financiar al serviciilor de factoring. Acesta este compus din urmatoarele elemente:

comisionul de factoring (agio), care se aplica asupra valorii facturilor. Acesta trebuie sa acopere costul gestionarii creantelor de catre societatea de factoring;

comisionul de finantare (prorata temporis), care se aplica asupra valorii facturilor finantate. Cota acestuia (dobanda) depaseste nivelul dobanzii de baza, practicata de banca;

comisionul de borderou, a carui cota este redusa. Acesta intervine numai daca creantele fata de clienti sunt lichidate printr-un bilet la ordin.

Societatea de factoring constituie un fond de garantie, prin aplicarea asupra valorii facturilor clientilor a unei cote stabilita de societatea de factoring. Scopul este de a garanta rambursarea sumelor datorate de intreprinderea furnizoare a creantelor catre societatea de factoring. Este vorba de sumele platite de clientii debitori direct catre intreprinderea furnizoare si, pe care aceasta trebuie sa le plateasca societatii de factoring.

Factoringul indeplineste trei functii:

finantarea intreprinderilor care furnizeaza creantele. Finantarea se realizeaza atunci cand societatea de factoring cumpara creantele care nu au ajuns la scadenta de la societatea furnizoare, platindu-i imediat suma totala a acestora. Teoretic, valoarea finantarii variaza intre 0 si 100% din valoarea facturilor clientilor intreprinderii furnizoare. Practic, se pot stabili limite valorice pentru facturile provenite de la fiecare client al intreprinderii furnizoare. Acestea pot fi ulterior modificate, in functie de durata medie a creditului client. Intreprinderea furnizoare plateste, pentru finantarea acordata, comisionul de factoring si comisionul de finantare;

garantarea platilor. In baza conventiei incheiate, intreprinderea furnizoare transfera drepturile sale asupra creantelor catre societatea de factoring, acordandu-i dreptul exclusiv de incasare asupra acestora. Societatea de factoring garanteaza plata creantelor pe care le gestioneaza, impotriva riscului neincasarii acestora;

gestionarea creantelor. Cheltuielile cu evidenta contului clienti, urmarirea incasarii si avizarea clientilor trec, de la intreprinderea furnizoare, in sarcina societatii de factoring, care incaseaza creantele in contul sau. Deci, intreprinderea furnizoare este scutita de cheltuielile cu gestionarea contului clienti si de costul riscului neincasarii acestora.

In urma operatiunii de vanzare a creantelor care nu au ajuns la scadenta, intreprinderea furnizoare obtine un flux de lichiditati, transferand cheltuielile gestionarii creantelor catre societatea de factoring





6. Biletele de trezorerie


Societatile de capital de mari dimensiuni isi pot finanta necesitatile pe termen scurt, prin emisiunea de bilete de trezorerie pe piata monetara. Principalele caracteristici ale acestora sunt: valoarea nominala ridicata, durata determinata, dobanda fixa. Acestea pot fi reinnoite, cu conditia ca valoarea noilor bilete emise sa acopere aproape integral valoarea celor existente in circulatie.

Biletele de trezorerie asigura o finantare flexibila, in corelatie cu evolutia necesitatilor societatilor de capital, in conditiile unei rate a dobanzii inferioare celei practicate de banci. In timp ce, pentru societatile de capital emitente, acestea constituie un instrument de finantare, pentru societatile care le cumpara constituie un instrument investitional prin care acestea isi plaseaza excedentele de trezorerie.



Intrebari de autoevaluare

 


Care sunt principalele tipuri de resurse pe termen scurt, care sunt avantajele și dezavantajele utilizarii fiecarui tip

Explicați modul de aparitie a resurselor atrase

Care sunt etapele de angajare ale unui credit bancar si ce documente sunt necesare?

Care dintre modalitațile de rambursare a creditului vi se pare mai avantajoasa pentru intreprinderea angajatoare a creditului bancar și de ce?

In ce consta factoringul și care este principalul sau avantaj?

Cine poate bilete de terzorerie și in ce condiții?



Studii de caz rezolvate

 


1.Consideram urmatoarele date ipotetice:

Pentru aprovizionarile efectuate in semestrul I din anul in curs, se cunosc urmatoarele:




Nr.

crt.

Valoarea facturii        (mii lei)

Data receptiei

Data platii

Nr de zile de intarziere a platii

nzij. Vfj

(mii lei)























































TOTAL







Valorile aprovizionarilor previzionate pentru trimestrele anului viitor sunt urmatoarele:

pentru trim. I = 4.866.300 mii lei;

pentru trim. II          = 5.305.500 mii. lei;

pentru trim. III= 4.774.950 mii lei;

pentru trim. IV= 5.718.600 mii lei.


Nota. Coloanele redate cu linie punctata sunt aferente rezolvarii aplicatiei.

Rezolvare


2. Calculati performanta financiara a societatii comerciale D&A , precizati clasa de performanta si riscul de faliment stiind ca:

a. din contul de profit si pierderi al societatii se desprind urmatoarele date:

- Cifra de afaceri


- Venituri din vanzarea marfurilor


- Productia exercitiului


- Venituri din exploatare


- Cheltuieli privind marfurile


- Cheltuieli materiale si pentru servicii

prestate de catre terti


- Cheltuieli cu impozitele si taxele datorate


-Cheltuieli cu personalul si asimilate acestora


- Alte cheltuieli de exploatare


- Cheltuieli cu amortizarile de exploatare


- Venituri financiare


- Cheltuieli financiare


- Venituri extraordinare


- Cheltuieli extraordinare


- Profitul brut


- Impozitul pe profit


- Profitul net



b. bilantul simplificat al societatii comerciale este urmatorul:

ACTIV

PASIV

Nr.

crt.

Specificatie

Sume


Nr.

crt.

Specificatie

Sume



Imobilizari nete totale



Capital social

2.000


Stocuri



Rezerve

1.000


Creante asupra tertilor



Profit net

26.429


Disponibilitati banesti

5.667


Datorii pe termen lung

55.800


Cheltuieli in avans



Furnizori






Alte datorii de exploatare

4.229





Venituri in avans

30


TOTAL ACTIV



TOTAL PASIV



c. indicatorii de performanta utilizati de catre banca de la care societatea D&A doreste sa obtina un credit sunt reprezentati in tabelul de mai jos[4]:


Nr.

Indicatorul

Clasa (%)

crt.








Gradul de indatorare





peste 80


Lichiditatea imediata

peste 110




sub 50


Solvabilitatea patrimoniului

peste 50




sub 20


Rentabilitatea in functie de cheltuieli

peste 10




sub 1


Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri

peste 120




sub 70


Punctajul fiecarui indicator pe clase







Categoria de incadrare

A

B

C

D

E


Punctajul cumulat al categoriei







d. functia care trebuie utilizata pentru determinarea riscului de faliment este una din cele propuse de Y. Collonques:


Z= 4,9830X1 + 60,066X2 -11,8348X3


X1 =

X2 =

X3 =

Daca: Z1 >5,455 - intreprinderea se confrunta cu riscul falimentului;

Z1 < 5,455 - exprima intreprinderi sanatoase;


Rezolvare:


A. Calculul indicatorilor de performanta financiara:

    


Punctajul acordat indicatorului : 0 puncte


Punctajul acordat indicatorului: 0 puncte     


Punctajul acordat indicatorului: 0 puncte


Punctajul acordat indicatorului:10 puncte


Punctajul acordat indicatorului:10 puncte

Punctaj total: 20 puncte T categoria C de incadrare, potrivit careia societatea comerciala se confrunta cu aspecte nesatisfacatoare din punct de vedere financiar, care ii afecteaza capacitatea de rambursare a creditului.

B. Determinarea riscului de faliment:

a. determinarea rapoartelor X1, X2, X3:

VA=marja comerciala + productia exercitiului-cheltuieli materiale, lucrarile si servicii executate de terti

FRN = capitaluri permanente - imobilizari nete totale

= (2.000 + 1.000 + 26.429 + 55.800) - 82.403 = 2.826

Z= 4,9830 x 0,2592 + 60,066 x 0,0041 -11,8348 x 0,0143 = 1.7071.

Z< T societatea are o stare financiara buna si nu se confrunta cu riscul de faliment.


3. Sa se intocmeasca tabloul de rambursare in cazul unui credit bancar in valoare de 700.000, cu o rata a dobanzii de 12% pe an si cu o durata de 5 ani in cazul in care acesta se ramburseaza prin anuitati constante (A).

Rezolvare:

194.186,812358





an

Capitalul la inceputul perioadei

Amortism. anual

Suma anuala a dobanzii

Anuitati

Capitalul ramas de restituit la sfarsitul perioadei




3 =1 x i


































4. Sa se intocmeasca tabloul de amortizare pentru un credit bancar in valoare de 460.000, acordat pe o durata de 5 ani cu o rata a dobanzii de 15% , care se ramburseaza cu amortismente constante.


Rezolvare:

a =  




an

Capitalul la inceputul perioadei

Amortism.

anual

Suma anuala

a dobanzii

Anuitati

Capitalul ramas de restituit la sfarsitul perioadei




3 =1 x i


























92.000








Studii de caz propuse

 


1. Sa se intocmeasca tabloul de rambursare in cazul unui credit bancar in valoare de 900.000, cu o rata a dobanzii de 15% pe an si cu o durata de 5 ani in cazul in care acesta se ramburseaza prin anuitati constante (A).

2.Sa se intocmeasca tabloul de amortizare pentru un credit bancar in valoare de 560.000, acordat pe o durata de 6 ani cu o rata a dobanzii de 12% , care se ramburseaza cu amortismente constante.







Ion Stancu - Finante, ed.3, E. Economica, Bucuresti, pag.1002

Dima,B - Operațiunile instituțiilor de credit,, Editura Universitatii de Vest, 2007, pg.97

Toma,M, Brezeanu,P, - Finante si gestiunea financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1996, pag.241

Cristea,H., Talpos, I., Cosma,D., - Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Mirton Timisoara, 1998, pag.75  




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright