Utilitatea informațiilor contabile in analiza lichiditații

Utilitatea informațiilor contabile in analiza lichiditații

Analiza lichiditatii se bazeaza pe informatiile din bilant care reflecta, la un moment dat, patrimoniul intreprinderii, respectiv diferenta dintre drepturile patrimoniale acumulate (totalul activelor) si angajamentele patrimoniale contractate (totalul datoriilor), scadente la un moment dat. Acesta reflecta situatia neta (activul neangajat in datorii) a societatii comerciale, respectiv averea neta a actionarilor:

PATRIMONIU = ACTIVE - DATORII (7.1)

(situatia neta)

Conform conceptiei patrimoniale, bilantul contabil constituie un inventar al averii intreprinderii, realizat in vederea reflectarii valorii reale a patrimoniului. In activul bilantului sunt cuprinse numai valori nete, grupate in functie de gradul de lichiditate, respectiv al posibilitatii de a fi transformate in bani. Valoarea neta contabila se determina scazand din valoarea de intrare (valoarea contabila) a activelor, sumele reprezentand amortismentele si ajustarile de valoare aferente acestora. In pasiv, alaturi de capitalurile proprii, se regasesc datoriile contractate si nerambursate.

Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Uniunii Europene si cu Standardele Internationale de Raportare Financiara stabilesc o structura a bilantului contabil sau patrimonial in care:

elementele patrimoniale de activ sunt prezentate conform criteriului lichiditatii crescande;

elementele patrimoniale de pasiv sunt prezentate conform criteriului exigibilitatii descrescande.

Structurarea informatiilor in bilantul patrimonial raspunde cerintelor de ordin juridic, contabil si fiscal. Cerintele de natura financiara impun restructurarea informatiilor din bilantul contabil, fie prin gruparea, fie prin divizarea acestora in scopul intocmirii bilantului financiar. Acesta pune in evidenta relatia dintre resursele detinute de intreprindere si utilizarea lor.

Respectand criteriile cu privire la lichiditatea activelor si exigibilitatea pasivelor, prin corectarea informatiilor contabile se urmareste gruparea:

elementelor patrimoniale de activ, in functie de durata imobilizarii lor in timp;

elementelor patrimoniale de pasiv, in functie de caracterul existentei lor in timp.

Activele bilantului financiar sunt:

IMOBILIZARI NETE. Acestea cuprind activele cu o durata mai mare de un an, reprezentate de:

Active imobilizate (corporale, necorporale si financiare de peste un an);

Stocuri imobilizate peste un an;

Creante peste un an;

Cheltuieli in avans de peste un an.

ACTIVE CIRCULANTE. Acestea cuprind activele cu o durata mai mica de un an, reprezentate de:

Imobilizari financiare sub un an;

Active circulante (cu exceptia stocurilor creantelor si cheltuielilor in avans de peste un an).

In bilantul financiar, posturile de activ si pasiv sunt grupate, pentru a obtine marimi semnificative in vederea analizei:

A  resurselor pe termen lung care finanteaza activele circulante;

A  necesarului net de finantare;

A  resurselor banesti disponibile la un moment dat.

Proiect: Analiza productiei exrcitiului Proiect: CALIVITA INTENATIONAL - obiectivele firmei Calivita International

Deciziile managerilor privind activitatile de finantare, investitii si exploatare necesita cunoasterea nevoilor societatilor comerciale si a modului de finantare a acestora. Teoria si practica financiara utilizeaza in acest scop bilantul functional sau economic. Acesta reflecta fluxurile de resurse din pasivul bilantului, destinate finantarii fluxurilor de utilizari din activul bilantului, grupate in functie de apartenenta lor la ciclurile de acumulare (ciclul de finantare, ciclul de investitii) si la ciclul operatiunilor curente (de exploatare si din afara exploatarii), de care apartin fluxurile de incasari si plati evaluate la valoarea de origine a acestora.

Corectarea informatiilor contabile si gruparea elementelor de activ si pasiv in functie de origine si destinatie, in cadrul bilantului functional sau economic, permite analizarea fluxurilor de utilizari si resurse, in functie de apartenenta la ciclurile existente la nivelul societatii comerciale. Pentru a reflecta deciziile initiale, activele sunt evidentiate la valoarea bruta. Unele elemente din activul, pasivul si din afara bilantului contabil vor corecta fluxurile de utilizari si resurse ale bilantului functional.

ACTIV FUNCTIONAL (UTILIZARI)                                                       

Pasivul bilantului functional reflecta ciclul de finantare, respectiv ansamblul fluxurilor de resurse de care dispune intreprinderea.

PASIV FUNCTIONAL (RESURSE)                                          

Intre ciclurile reflectate de bilantul functional si impactul deciziilor asupra fluxurilor generate de activitatile desfasurate la nivelul intreprinderii exista urmatoarea corespondenta:

Gruparea informatiilor din bilantul functional permite:

A analiza raportului dintre resurse si necesitati pe fiecare ciclu de activitate;

A evaluarea structurala a resurselor durabile si curente disponibile;

A influenta ciclului de investitii asupra echilibrului financiar global;

A determinarea necesarului curent de finantare in functie de natura activitatii si nivelul acesteia, gestiunea stocurilor, clientilor si furnizorilor;

A analiza structurii financiare;

A calculul marjei de siguranta financiara (partea din resursele durabile care finanteaza activele circulante);

A analiza lichiditatii si echilibrului financiar;

A elaborarea deciziilor de finantare a investitiilor si activitatilor curente.