B. Fundoianu (B. Fondane)

B. Fundoianu (B. Fondane)

Privelisti, 1930. In Franta: Ulysse, 1933, Titanic, 1937, Exode, 1965.

Structura psihologiei creatoare a lui B. Fundoianu (B. Fondane) (1898-1944) era moderna, stapanita de incertitudine,  ambiguitate, vid existential. Asa se explica si constiinta teoretica nelinistita, dominata de cautarile pozitive ale avangardei, inca din perioada sa de dinaintea optiunii pentru limba si literatura franceza. Avea atunci convingerea ca parasea o colonie culturala si literara si lasa in urma sa marginea, pentru a ajunge intr-un centru cultural si artistic ca cel al Frantei.

Traditionalismul sau era estetic si nu ideologic, livresc, universal si nu autohton, fara legatura, asadar, cu samanatorismul, poporanismul ori gandirismul.

Fundoianu refacea, in context modern, o experienta poetica clasicizanta si neoromatica, de atitudine si expresie dubla si contradictorie. Pe de o parte spiritualista, pe de alta parte vitalista.

Pana la urma, si el ajunge la sinteza avangardista romaneasca. Isi apropie si isi intareste limitele si liniile unei poezii plasate pe directia modernismului moderat, definitoriu in acel context literar.

Prin profunzimea si prin controlul hibridizarii formelor poetice, el l-a urmat, pana la emigrare, pe T. Arghezi.

Moduland modernismul simbolist, deja cu certe valente infrarealiste, prin infuzia traditionalismului estetic ori prin poetica referentiala, realista, metonimica, el largeste structura liricii in directie prozaica. Intareste in mod semnificativ poezia realului umil, exprimat prin lirica de notatie narativa, ce va fi resuscitata de poetii de la revista Steaua dupa 1956, de un P. Stoica in primul rand.

A oscilat evident intre materialitate si spiritualitate. Dar le-a aflat punctele de comuniune intre realitate si idealitate, reprezentare si prezentare a unui spatiu biografic si afectiv.

B. Fundoianu a evitat cantonarea intr-o poezie dialectala si bucolica, gratie conectarii practicii semnificante a poeziei la o constiinta teoretica aplicata, cu deschidere spre literatura si filosofia existentialista vitalizata de mistica.