Dialect,
subdialect, grai
(lat dialectus < gr. dialektos < dia- "cu / prin" + -legein "a vorbi")
Dialectul este o macro-unitate
lingvistic-geografica din intregul unei limbi, direct-subordonata limbii
nationale, distingandu-se printr-un ansamblu de particularitati fonetice,
lexicale, morfo-sintactice si topice, dar si psiho-lingvistice, macro-unitate
in care se releva mai multe micro-unitati lingvistic-geografice, numite
"subdialecte", sau graiuri.
Dialectele limbii valahe, adica ale limbii dacoromane / romane
contemporane, potrivit geografiei lingvistice din secolul al XX-lea, sunt in
numar de opt: (1) dialectul moldovean (vorbit in provinciile Moldova si
Bucovina, din Romania de azi, in republica Moldova, in sate din Ucraina de la
vest de Nipru, in sudul Basarabiei - cele doua judete trecute de Stalin in
administratia R. S. S. Ucraineene, in Bucovina de Nord / "regiunea Cernauti" si
in Maramuresul de Nord, "daruit" tot de Stalin R. S. S. Ucraina), (2) dialectul maramuresean (vorbit in Maramuresul de Sud, din Romania de azi, in
Maramuresul de Nord, "daruit" tot de Stalin R. S. S. Ucraina si in Maramuresul
de Nord-Vest din Slovacia, din Nordul Ungariei si din nord-estul Cehiei), (3) dialectul crisean (vorbit in [ara Crisurilor din Romania de azi si in sate din
Ungaria de azi, situate in Valea Tisei dintre Somes si Mures), (4) dialectul banatean (vorbit in partea Banatului din Romania de azi, in
Voievodina din Iugoslavia / Serbia de azi si in sate din sudul Ungariei), (5) dialectul istroroman (in curs de disparitie, vorbit la ora actuala de citeva
sute de locuitori ai unor sate din Peninsula Istria, din Slovenia, din Croatia,
din Bosnia-Hertegovina si din vestul Muntenegrului), (6) dialectul macedoroman (sau aroman - vorbit in localitati din Macedonia,
nordul Greciei, Albania, sud-vestul Bulgariei si sudul Iugoslaviei), (7) dialectul meglenoroman (avand aria in Grecia - regiunea Meglen) si (8) dialectul muntean (vorbit in Romania dintre Carpatii Meridionali si Dunare, adica
in provincia Muntenia, de unde ii vine si numele, in Romania dintre Dunare si
Marea Neagra - provincia Dobrogea, in sate din fostele judete Cadrilater si
Durostor din sudul provinciei dacoromanesti Dobrogea / Dunogaetia, sau fosta
provincie imperial-romana Scitia Mica, daruite de Imperiul Rus, Bulgariei, in
sate situate pe Valea Dunarii ,din Serbia si din Bulgaria, in sate situate in
Valea Timocului - regiunea ce tine de Serbia-Iugoslavia - si in regiunea
timoceana ce tine de Bulgaria). Fiecare dialect are in componenta doua-trei
"unitati lingvistic-teritoriale", subdialectele, care, la randu-le, isi subordoneaza
(lingvistic-geografic) doua-trei graiuri; de exemplu, dialectul muntean are: (1) subdialectul oltean (vorbit in Oltenia-Romania), cu
graiurile: oltean-sudic / doljean, gorjean,
valcean etc.; (2) subdialectul timocean (vorbit in regiunea Timocului), cu graiul timocean de est (vorbit in Bulgaria) si graiul
timocean de vest (vorbit in partea ce tine de Serbia-Iugoslavia), (3) subdialectul muntean propriu-zis (vorbit intre Olt si Buzau), cu
graiurile: argesean, teleormanean, ialomitean,
prahovean etc.; (4) subdialectul dobrogean (vorbit in provincia istorica a Dobrogei - aria pe care a
avut-o ca provincie imperial-romana sub numele de Scitia Mica), cu graiul dobrogean de nord si graiul dobrogean de
sud
