Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Gramatica


Qdidactic » didactica & scoala » literatura » gramatica
Numeralul (The Numeral) - clasificarea numeralelor



Numeralul (The Numeral) - clasificarea numeralelor


Numeralul (The Numeral)


§ 112. Generalitati.

Numeralul este, de obicei, definit ca „partea de vorbire care denumeste numarul sau ordinea numerica'; dar din punct de vedere gramatical el nu poate fi socotii parte de vorbire, deoarece, de fapt, indeplineste functiile uneia din urmatoarele parti de vorbire:

a) substantiv:

Ten divided by two is five.                               

Zece imparti! la doi face cinci.


b) adjectiv:



The third witness did not want to speak.

Cel de-al treilea mar­tor nu voia sa vor­beasca.

c) pronume:

The third did not want to speak.                        

Cel de-al treilea nu voia sa vorbeasca.


Cum insa, indiferent de partea de vorbire ale carei functii le indeplineste, numeralul are aceleasi forme, este util sa fie tratat intr-un capitol aparte.


I. Clasificarea numeralelor


§ 113. Numeralele pot fi clasificate

1) dupa criteriul compunerii;

2) dupa criteriul deriva;

3) dupa criteriul continutului.


Din punctul de vedere al compunerii, nu lele pot fi simple (one unu (1), seven sapte compuse (twenty-four douazeci si patru, one hundred and five o suta cinci).


Din punctul de vedere al derivarii, sa se retina fenomenul de conversiune a articolului nehotarat a, an, cand devine numeral cardinal sinonim al lui one, precum si folosirea numeralului ca substantiv, adjectiv sau pronume. Cat priveste derivarea ca afixatie, sa se retina ca:

a) numeralele cardinale reprezentand ui intre 13 si 19 se termina in sufixul -teen (citit [‘ti:n] ca substantiv si pronume si [ti:n] ca adjectiv

14 fourteen

18 eighteen


b) numeralele cardinale reprezentand zecile intre 20 si 90 se termina in sufixul -ty:

30 thirty

50 fifty

70 seventy


c) numeralele ordinale, cu excepta primelor trei, se formeaza din numeralele cardinale cores­punzatoare, cu ajutorul sufixului -th:

7 seven—the seventh

16 sixteen the sixteenth

94 ninety-four the ninety-fourth


Nota. Grupul de litere ve din five si twelve devine f in numeralele ordinale corespunzatoare (the fifth, the twelfth). Eight primeste doar un h (the eighth). Vocala e din nine cade (the ninth). Vocala y de la sfarsitul zecilor devine ie (twenty the twentieth).


Din punctul de vedere al continutului, numeralele pot fi:

a) cardinale; b) ordinale; c) fractionate; d) mul­tiplicative; e) distributive; f) adverbiale de repetitie.


Numeralele cardinale (Cardinal Numerals)


§ 114. Numeralele cardinale exprima un numar intreg abstract sau un numar de obiecte:


1  one

2  two

3  three

4  four

5  five

6 six

7 seven

8 eight

9 nine

10  ten

11  eleven

12  twelve

13  thirteen

14  fourteen and one

15  fifteen and fifteen

16 sixteen

17  seventeen

18  eighteen and seventy-seven

19  nineteen

20  twenty and seventeen

21 twenty-one

22 twenty-two

23 twenty-three

30 thirty

35 thirty-five

40 fourty

50 fifty

60 sixty

68 sixty-eight

70 seventy

80 eighty

90 ninety

100 a/one hundred

101 a/one hundred and one

115 a/one hundred and fifteen

200 two hundred

300 three hundred

377 three hundred

400 four hundred

917 nine hundred and seventeen

1000 a/one thousand

1001 a/one thousand and one

1,157 a/one thousand one hundred and fifty-seven

2,000 two thousand

3,007 three thousand and seven

10,000 ten thousand

100,000 a/one hundred thousand

1,000,000 a/one million


Nota 1. Intre zeci si unitati se pune liniuta de unire: 72 seventy-two



Nota 2. Inaintea zecilor (dupa sute, mii sau mi­lioane) se foloseste conjunctia and („si'):

114 a/one hundred and fourteen

1007 a/one thousand and seven


Nota 3. Numeralele hundred si thousand nu pri­mesc seninul pluralului -.v atunci cand sunt prece­date de two, three etc., spre deosebire de cazurile cand sunt folosite ca substantive indicand un numar mare, dar neprecis:

400 four hundred

dar:

hundreds of people          sute de oameni

thousands of protests        mii de proteste


In ceea ce priveste numeralul million, uzajul va­riaza: 2,000,000 two million(s)


Nota 4. Miile se despart prin virgula (nu prin punct, ca in limba romana): 5,000; 4,250.


Nota 5. Numeralul a/one billion inseamna „un bilion' in Anglia si „un miliard' in S. U.A.


Nota 6. Anii se citesc:

a) cu ajutorul miilor sau sulelor in stilul oficial: 1970—one thousand nine hundred and seventy, saw nineteen hundred and seventy;

b) cu ajutorul zecilor in engleza vorbita: 1970—nineteen seventy (fara and!)


Nota 7. Numeralul cardinal se foloseste pentru a indica numarul unei case, al unui autobuz etc., devenind astfel un sinonim al numeralului ordinal:


flat 42                           

apartamentul (nr.) 42

bus No. 32  - autobuzul 32

lesson 7 - lectia 7/ a 7-a

chapter five - capitolul 5/ al 5-lea


Nota 8. Numerele de telefon se citesc pronuntandu-se fiecare cifra:

7924065 seven nine two four [ou] six five


Nota 9. Citirea orelor: What's the time? sau What lime is it? sau What o'clock is it? inseamna „Ce ora e?', iar raspunsurile la aceste intrebari incep cu pronumele it impersonal (§ 96): It's five o'clock E ora cinci; It is  three o'clock sharp E ora trei fix; It's nine V. noua. Pentru a arata fractiunile de ore pana la „si jumatate', folosim prepozitia past care

inseamna „trecut de' (in limbii romana folosim conjunctia „si'):


It's twelve minutes past three.

E (ora) trei si 12 minut.

It is 25 past nine.

E noua si 25 minute.

It's half past ten.

E zece si jumatate.


Pentru a arata Tractiunile intre jumatate de ora si ora urmatoare, folosim prepozitia to („spre', „catre', „la'—corespondentul romanesc corect fiind prepozitia „fara'):


It's 25 minutes to two.

E doua fara 25 (minute).

It is a quarter to five.

E cinci fara un sfert.

It's two minutes to two.

E doua fara doua minute.


Nota 10. Depasirea unei cifre rotunde se indica folosindu-se cuvintele over, above si upwards of pe­ste, mai mult de, mai bine de, more than mai mult de si odd si ceva:


over thirty samples          

peste 30 mostre

a thousand odd              

o mic si ceva


Numeralele ordinale (Ordinal Numerals)


§ 115. Numeralele ordinale exprima numeric lo­cul pe care-l ocupa intr-o insirare sau scrie diferite obiecte:


*1  the first

*2 the second

*3 the third

*4 the fourth

*5  the fifth

*6 the sixth

*7 the seventh

*8 the eighth

*9 the ninth

*10 the tenth

*11  the eleventh

*12 the twelfth

*23 the twenty-third

30 the thirtieth

*40 the fortieth

50 the fiftieth

*60 the sixtieth

70 the seventieth

80 the eightieth

*90 the ninetieth

*97 the ninety-seventh

*13  the thirteenth

*14  the fourteenth

*15  the fifteenth

*16 the sixteenth

*17  the seventeenth

*18  the eighteenth

*19  the nineteenth

*20 the twentieth

*21  the twenty-first

*22  the twenty-second

*100 the (one) hundredth

*101  the hundred and first

*200 the two hundredth

300 the three hundredth

*400 the four hundredth

519 the five hundred and nineteenth

1,000 the (one) thousandth

*1,242 the (one) thousand two hundred and fourty second


Nota 1. Sa se observe prezenta articolului hotarat inaintea numeralelor ordinale: the ninth al noualea etc.


Nota 2. Cu ajutorul numeralelor ordinale se ex­prima datele; iar atunci cand, in scris, acestea sunt redate prin numerale cardinale, numeralele cardi­nale se citesc ca si cum ar fi numerale ordinale:

the 7th of May,

May the 7th,

May 7

on the first of January,

on January the first,

on January


Nota 3. Tot cu ajutorul numeralelor ordinale se exprima repetarea la intervale regulate (care, in limba romana, se exprima prin numerale cardina­le):

o data la doua saptamani, din doua in doua saptamani

every second week

In an iambic line, every second syllable is stressed.

Intr-un vers iambic fiecare a doua silaba este accentuata.


Numeralele fractionare (Fractional Numerals)


§ 116. Numeralele fractionare denumesc fractii, si anume:


a) Fractii simple (Common Fractions):

1/2 a/one half

o jumatate, o doime

1/3 a/one third

o treime

1/4 alone fourth

o patrime

2/3 two thirds

doua treimi

4/5 four fifths

patru cincimi

2 1/2 two and a half

doi si jumatate


b) Fractii zecimale (Decimal Fractions):

0.1 nought point one      

0,1 zero virgula unu

0.02 (nought) point nought two

0,02 zero virgula zero doi

7.91 seven point nine one

7,91 sapte virgula noua zeci si unu


Nota. Sa se observe deosebirile de punctuatie si citire intre limba engleza si romana.


Numeralele multiplicative (Multiplicative Numerals)


§ 117. Numeralele multiplicative arata proportia cresterii unei cantitati. Ele sunt:

a) adjectivale

double                           

dublu, indoit

threefold, (inv.) treble     

intreit

fourfold

impatrit


fivefold

incincit

a double sum

o suma dubla


b) adverbiale

twice

duble, indoit, de doua ori

three times, threefold

intreit, de trei ori

four times, fourfold

impatrit, de patru ori

a hundred times

insutit, de o suta de ori

His fortune had increased three times as much.

Averea ii sporise de trei ori (pe atat).


Numeralele distributive (Distributive Numerals)


§ 118. Acestea sunt numerale adverbiale care ex­prima repartizarea si gruparea obiectelor:


(one) by one                   

(unul) cate unul

by twos                          

cate doi

by threes                        

cate trei


Numeralele adverbiale de repetitie (Adverbial Numerals of Recurrence)


§ 119. Numeralele adverbiale de repetitie arata de cate ori se indeplineste o actiune sau in ce ra­port numeric se afla o calitate sau cantitate a unui obiect fata de aceeasi calitate sau cantitate a altui obiect:


once

o data

twice, two times

de doua ori

three times, (inv.) thrice

de trei ori

four times

de patru ori

once and a half

o data si jumatate

three times a year

de trei ori pe an

many tunes

de multe ori


II. Principalele masuri si greutati engleze (Main English Measures and Weights)


§ 120.   a) Masuri liniare (Length Measures)

1 inch—2,539 cm

1 foot—12 inches—30,479 cm

1 hand—4 inches—10,159 cm

1 span—1) inches—22,859 cm

1 yard—3 feet—91,438 cm

1 fathom—6 feet—182,878 cm

1 furlong— 201,66 m

1 statute (British) mile—8 furlongs—5,280 fe­et—1 609,329 m

1 nautical/geographical mile—1 854,965 m

1 league—3 miles—a) 4 827,988 m; b) 4571,958 m; c) 5 564,895 m


b) Masuri de suprafata (Square Measures)     

1 square inch—6,45 cm

1 square fool—144 square inches—929 cm~

1 square yard—9 square feet—8 361 cm'

1 acre—43,560 square feet—0,4 ha


c) Masuri cubice (Cubic Measures)

1 cubic inch—16,386 cm

1 cubic foot—1,728 cubic inches—0,0283 m

1 cubic yard—21 cubic feet—0,7640 nr

1 register ton—100 cubic feet—2,83 m


d) Masuri de capacitate (Liquid Measures)

1 quarter—290,789 I

1 bushel—4 pecks—36,348 I

1 peck—2 gallons—9,087 I

1 gallon—4 quarts—4,543 1

1 quart—2 pints—1,135 I

1 pint—0,567 I


e) Masuri de greutate (Weights)

1 pound (prese, Ib)—16 ounces—453,39 g

1 ounce—16 drams—28,349 g

1 dram—1,771 g

1 quarter—-28 Ibs.—12,7 kg

1 ion—2,240 Ibs.—1 016,05 kg

1 stone—14 Ibs.—6,350 kg

1 bushel—25,401 kg

1 barrel—90,718 kg


&121. Unitati monetare (Monetary Units) in Anglia:

1 pound (£)—20 shillings—1 lira

1 crown—5 shillings—1 coroana

1 half-crown—2 s. 6 d.— 1 jumatate de coroana

1 florin—2 shillings

1 shilling (1 s sau If)—12 pence sau 12 d—1 siling

1 penny (1 d)— 1 penny

1 halftenny (1/2 d)—1 jumatate de penny

1 farthing—1/4 d—a patra parte dintr-un penny

1 guinea (inv.)—21 s—1 guinee in S.U.A

1 dollar ($)—100 cents—1 dolar

1 eagle—10 dollars

1 half dollar (1/2 $) — o jumatate de dolar

1 dime—1/10 S— 10 centi

1 cent—1/100 S—1 cent




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright