Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate istorieIstoria? O redescoperire conventionala a diverselor cacialmale din trecut! - Octav Bibere





Arheologie Arta cultura Istorie Personalitati Stiinte politice


Stiinte politice


Qdidactic » istorie & biografii » stiinte politice
Structura si statutul membrilor curtii de justiie



Structura si statutul membrilor curtii de justiie


STRUCTURA SI STATUTUL MEMBRILOR CURTII DE JUSTIIE


Curtea de Justitie este formata din 16 judecatori asistati de 9 avocati generali. Potrivit art. 167 al Tratatului C.E.E. judecatorii si avocatii generali sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre.

In aplicarea art. 167 din Tratat, judecatorii sunt alesi dintre persoane care ofera toate garantiile de independenta si care intrunesc conditiile cerute pentru exercitarea celor mai inalte functii juridice din tara lor, sau care sunt jurisconsulti de competenta notorie. Deci, se impune ca persoanele in cauza sa fi dovedit in decursul anilor, in cadrul activitatii lor juridice acele trasaturi care sa nu-i faca susceptibili la influente exterioare in interpretarea si aplicarea dreptului si care sa le accentueze caracterul onest, integru. Pe de alta parte, cealalta conditie de alegere, constand in calificarile si functiile lor profesionale, nu presupune ca in mod necesar persoanele respective sa fi indeplinit functii de judecatori in cadrul instantelor nationale. Deoarece legea nu distinge, pot fi calificati pentru o asemenea activitate oricare dintre persoanele de formatie juridica indeplinind aceste conditii, cum ar fi judecatorii, procurorii, avocatii, teoreticieni de renume, profesori universitari etc.



Judecatorii nu pot exercita nici o functie politica sau administrativa. Ei nu pot exercita nici o activitate profesionala remunerata sau neremunerata, in afara cazului in care Consiliul acorda in mod exceptional o derogare.1

Judecatorii sunt numiti prin acordul comun al statelor membre, desi nici o dispozitie a tratatelor nu prevede ca judecatorii sa aiba nationalitatea statelor membre. In practica acest lucru a fost necesar pentru ca, intotdeauna, Curtea sa aiba un judecator ce cunoaste sistemul juridic al fiecarui stat membru atunci cand delibereaza in plen. De asemenea a existat si preocuparea de ordin politic pentru a se asigura un echilibru global pe nationalitati al judecatorilor si avocatilor generali.

Judecatorii sunt numiti pe o perioada de 6 ani. La fiecare 3 ani ei vor fi inlocuiti partial. Daca un judecator se pensioneaza in timpul mandatului, va fi numit un inlocuitor pentru perioada ramasa din mandat, in acest fel asigurandu-se succesiunea normala a inlocuirilor.1

Din fiecare stat membru este desemnat cate un judecator, dar, avand in vedere numarul par al statelor membre (prin aderarea Greciei), cel de-al 16-lea post de judecator revine prin rotatie unuia dintre cele mai mari cinci state comunitare.

Calitatea de judecator al Curtii inceteaza prin inlocuirea periodica legala, prin deces, demisie sau pensionare. Potrivit art. 6 din Statutul Curtii, judecatorii pot fi inlaturati din functie sau declarati decazuti din dreptul la pensie sau la alte avantaje echivalente daca, conform aprecierii unanime a judecatorilor si avocatilor generali ai Curtii nu mai corespund conditiilor cerute sau nu mai satisfac obligatiile care rezulta din functia lor. Cel in cauza nu participa la deliberarea respectiva. Guvernele statelor membre nu pot revoca un judecator al Curtii in timpul exercitarii mandatului sau. Curtea este singura abilitata sa asigure controlul asupra activitatii membrilor ei.

Presedintele Curtii este desemnat de catre judecatori, prin vot secret, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi la expirarea sa reinnoit.2


Atributiile presedintelui sunt de a conduce activitatea Curtii, de a prezida deliberarile Curtii si de a numi judecatorul raportor. De asemenea, presedintele poate dispune suspendarea executarii unei masuri care este contestata in fata Curtii, si totodata el dispune masurile de conservare si asiguratorii necesare pe durata solutionarii cazului.

In desemnarea presedintelui, un rol mai putin important il are criteriul nationalitatii, candidatii fiind alesi in functie de rezultatele lor profesionale.1

Curtea este asistata de 9 avocati generali care au rolul sa prezinte in mod public, cu deplina impartialitate si independenta concluzii motivate asupra cauzelor aduse in fata Curtii de Justitie, in scopul de a o asista in indeplinirea misiunii sale.2

Avocatii generali sunt numiti cu acordul statelor membre pe o perioada de 6 ani, cu posibilitatea de a li se prelungi mandatul. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca sunt aceleasi ca si in cazul judecatorilor. La fiecare 3 ani are loc o inlocuire partiala a avocatilor.

Activitatea avocatilor generali este condusa de un prim avocat general, care este desemnat prin rotatie din randul avocatilor generali pe o perioada de 1 an. Primul avocat general numeste avocatul general, care va fi cel care isi va expune opinia in fiecare caz.

Inainte de a-si incepe exercitarea atributiilor, judecatorii si avocatii generali vor depune un juramant privind executarea obligatiilor impartial si corect si sa pastreze secretul deliberarii Curtii.

Judecatorii si avocatii generali beneficiaza de privilegii si imunitati (art. 3 Statutul Curtii), care au scopul de a asigura independenta lor pe timpul exercitarii mandatului. In afara acestei imunitati de jurisdictie, judecatorii si avocatii generali beneficiaza de imunitate si dupa incetarea functiei lor, in privinta actelor indeplinite in calitatea lor oficiala, inclusiv afirmatiile exprimate in scris sau verbal. Curtea, intrunita in plen, le poate ridica imunitatea. Daca, dupa ridicarea imunitatii, impotriva unui judecator sau avocat este declansata actiunea penala, el va putea fi judecat in orice stat membru, numai de instanta competenta sa judece magistratii celei mai inalte jurisdictii.

Pe langa Curte functioneaza grefa deservita de un grefier si de grefierul asistent, numiti de Curte pentru un mandat de 6 ani.

Grefierul este si el obligat sa depuna juramantul in fata Curtii, in sensul ca isi va exercita atributiile cu impartialitate si nu va divulga secretul dezbaterilor. El indeplineste atributii de ordin procedural si atributii administrative. Sub autoritatea presedintelui, grefierul este insarcinat cu primirea, transmiterea si conservarea tuturor actelor si documentelor.1 Intre atributiile administrative se remarca acelea de gestiune si contabilitate a Curtii cu ajutorul unui administrator. Functionarii si alte asemenea categorii de personal se afla in subordinea grefierului.

Conform art. 24 din Statutul Curtii, daca apreciaza ca este necesar pentru studiul si instructia cauzelor cu care a fost sesizata, Curtea propune desemnarea unor raportori adjuncti. Ei sunt subordonati, dupa caz, presedintelui Curtii, presedintelui unei camere sau unui judecator raportor.

Raportorii adjuncti au sarcina de a asista pe presedinte si pe judecatorul raportor in realizarea sarcinilor lor.

Fiecare dintre judecatori si avocati primesc asistenta personala a doi referenti, juristi calificati, de obicei doctori in drept, avand aceeasi nationalitate ca si judecatorul si avocatul. Referentul atasat persoanei fiecarui membru al Curtii si depinzand numai de el, constituie cabinetul acestuia si joaca un rol cheie in functionarea Curtii, mai ales in cazul avocatilor generali.1




1 Art. 4 Statutul Curtii

1 Art. 7 Statutul Curtii

2 Art. 167 Tratatul C.E.E.

1 Corina Leicu si Ioan Leicu - "Instituiile Comunitare" Ed. Lumina Lex, Buc., 1996, p. 80  - primul preedinte al Curii a fost italianul Massimo Pilotti (1952-1958), au urmat: olandezul Andreas Donner (1958-1964), luxemburghezul Charles Hammes (1964-1967), francezul Robert le Court (1967-1976), germanul Hans Kent Scher (1976-1980), belgianul Josse Mertens de Wilmare (1980-1984), lordul scoian Mackenzie Stuart (1984-1988), dup care danezul Ole Due

2 Art. 167 Tratatul C.E.E.

1 Art. 17 Statutul Curtii

1 Ion P. Filipescu si Augustin Fuerea- Drept Institutional Comunitar, Ed. Actami, Buc., 1999, p. 131



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright