Independenta patrimoniala a sotilor

Independenta patrimoniala a sotilor

Actele incheiate cu nerespectarea hotararilor judecatoresti sunt lovite de nulitate relativa, dreptul la actiune se prescrie in termenul de un an, care incepe sa curga de la data cand sotul vatamat a luat cunostinta de existenta actului.

Articolul 317 din Noul Cod Civil cu privire la exercitareadreptului de dispozitie al sotilor fata de bunurile lor aduce noutati in noua reglementare. Independenta patrimoniala confera fiecarui sot dreptul de a face singur, fara consimtamantul celuilalt, depozite bancare, precum si orice operatiuni in legatura cu acestea, potrivit art. 17, alin. (2).

Primul alineat prevede ca fiecare sot poate sa incheie orice acte juridice cu celalalt sot sau cu terte persoane si ofera posibilitatea fiecaruia dintre soti sa incheie operatiuni bancare fara consimtamantul celuilalt. In raport cu institutiile de credit, sotul titular al contului are, chiar si dupa desfacerea casatoriei sau incetarea ei, dreptul de a disoune de fondurile depuse, daca prin hotarare judecatoreasca executorie nu s-a decis altfel.

Pentru a califica juridic comunitatea matrimoniala a sotilor, doctrina a consacrat notiunea de proprietate comuna in devalmasie.

S-a propus insa , justificat credem noi, notiunea de comunitate matrimoniala in devalmasie, intrucat continutul acestei categorii juridice este determinat nu numai de dreptul de proprietate, ci si de alte drepturi reale, ca: dreptul de uzufruct, de uz, de abitatie, de servitute, de superficie, creantele comune si garantiile acestor drepturi.

Sotii raspund, potrivit art. 32 C.fam., impreuna si pentru datoriile lor comune. Desigur, este corecta notiunea de proprietate comuna in devalmasie, atunci cand ne referim la dreptul de proprietate al sotilor, sintagma de comunitate matrimoniala urmand a fi folosita atunci cand este vorba de intregul comunitatii matrimoniale.

Proprietatea comuna in devalmasie se caracterizeaza prin aceea ca dreptul fiecaruia dintre soti asupra bunurilor lor nu este determinat prin cote-parti, la fel ca si in cazul coproprietatii de drept comun.

Ea cuprinde atat drepturi, cat si obligatii (avand pasiv si activ), asemanandu-se deci cu indiviziunea, dar de un alt tip, fara cote-parti, apartinand ambilor soti in devalmasie pana la desfacerea casatoriei sau la impartirea

Proprietatea comuna in devalmasie se deosebeste de proprietatea comuna pe cote-parti in mai multe privinte:

a) in timp ce, in cazul proprietatii comune pe cote-parti, sunt determinate, abstract, cotele fiecarui copartas, in ceea ce priveste proprietatea comuna in devalmasie, cota fiecaruia dintre soti nu este determinata in niciun fel, aceasta stabilindu-se numai cu ocazia unei eventuale impartiri a bunurilor comune;

b) in cazul coproprietatii, oricare dintre coproprietari poate dispune de cota sa abstracta de proprietate, instrainand-o total sau partial, fara consimtamantul celorlalti. Nici unul dintre soti insa nu poate dispune in timpul casatoriei, prin acte intre vii, de dreptul sau asupra bunurilor comune, acesta nefiind determinat;

c) potrivit art. 35 C.fam., oricare dintre soti poate face singur acte de folosinta si de administrare asupra bunurilor comune, chiar si acte de dispozitie, prezumandu-se ca are mandat de la celalalt sot, cu exceptia actelor de dispozitie privitoare la imobile, cand este necesar consimtamantul expres al ambilor soti, pe cand, coproprietarii nu pot indeplini astfel de acte decat cu acordul tuturor;

d) proprietatea comuna in devalmasie isi are izvorul in actul juridic al casatoriei, pe cand proprietatea comuna pe cote-parti poate rezulta din multiple cauze precum: legea, succesiunea, conventia partilor;

e) impartirea proprietatii comune pe cote-parti se face in raport de cotele dinainte cunoscute, pe cand, in cazul proprietatii comune in devalmasie, cotele nefiind cunoscute, ele urmeaza a fi stabilite chiar cu ocazia impartirii, in functie de contributia fiecarui sot la achizitionarea bunurilor comune;

f) proprietatea devalmasa a sotilor este legata exclusiv de persoana lor, respectiv de calitatea de sot, pe cand, in cazul proprietatii comune pe cote-parti, titular al dreptului de proprietate poate fi orice persoana. Calitatea de coproprietar poate fi si transmisa prin acte juridice, ceea ce nu e posibil in cazul proprietatii comune in devalmasie a sotilor;

g) exercitarea actiunilor posesorii si in revendicare are loc in mod diferit la cele doua forme de proprietate.

Sotii nu pot intenta, unul fata de celalalt, actiunea posesorie, intrucat nici unul nu exercita o posesie exclusiva, nefiind indeplinite cerintele art. 674 C.proc.civ.

In ceea ce priveste actiunea in revendicare, de vreme ce bunurile comune sunt in detentia ambilor soti, nici unul dintre ei nu are actiune in revendicare impotriva celuilalt. Pentru motive temeinice, potrivit dispozitiilor art. 36 alin. (2) C.fam., sotul interesat are la indemana actiunea in impartirea bunurilor comune .

Articolul 318 din Noul Cod Civil prevede dreptul la informare al fiecaruia dintre soti cu privire la bunurile, veniturile si datoriile celuilalt sot, la cerere. Cel refuzat se poate adresa instantei de tutela, pentru obligarea sotului sau a oricarei tert detinator al informatiilor cerute sa i le furnizeze. Tertii pot refuza furnizarea informatiilor numai atunci cand sunt tinuti de pastrarea secretului profesional. Atunci cand solicitarea informatiilor poate fi facuta numai la cererea celuilalt sot, refuzul acestuia de a solicita informatiilor respective naste prezumtia relativa ca sustinerile sotului reclamant sunt adevarate. Acest articol vine pentru a preintampina abuzurile in ceea ce priveste relatiile patrimoniale dintre soti si pentru a opri actiunile sotului care prin actiunile sale ar pune in pericol interesele familiei.