Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Drept


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
Reguli tactice de efectuare a perchezitiei



Reguli tactice de efectuare a perchezitiei


Reguli tactice de efectuare a perchezitiei

Perchezitia este "un act procedural- efectuat frecvent in practica- destinat cautarii si ridicarii unor obiecte care contin sau poarta urme ale infractiuni, a corpurilor delicte, a inscrisurilor, fie cunoscute, fie necunoscute organului judiciar si care pot servii la aflarea adevarului"[1]

Intr-o alta opinie mai larga " perchezitia este activitatea de urmarire penala si de tactica criminalistica de cautare asupra unei persoane, in locuinta sau la locul sau de munca, ori in localurile deschise publicului, a obiectelor, valorilor, sau inscrisurilor a caror existenta sau detinere este tagaduita, in vederea descoperirii si administrarii probelor necesare solutionarii juste a cauzei penal" .

§1. Pregatirea perchezitiei.

Reusita unei perchezitii depinde [] de modul in care aceasta este pregatita[3].

Descoperirea mijloacelor materiale de proba prin perchezitie nu pot fi, lasata la voia intamplarii, fara o organizare atenta si riguros pregatita, indeosebi in cazuri mai complexe.

1.1 Stabilirea obiectivelor perchezitiei.

Determinarea cu exactitate a scopului perchezitiei se face in functie de infractiunea cercetata (omor, furt, inselaciune), ceea ce presupune ca organul de cercetare sa aiba o viziune suficient de clara asupra naturii obiectelor sau inscrisurilor cautate, a orice poate reprezenta produs al faptelor investigate ori care sa fi fost folosit la savarsirea acesteia[4].



Organul judiciar este obligat sa tina cont de toate caracteristicile generale ale obiectelor cautate, de valoare, de posibilitatea de ascundere, de distrugerea rapida, de fragmentare etc. Exista imprejurari in care obiectele cautate nu sunt cunoscute cu exactitate[5].

Oportunitatea perchezitiei apare numai in momentul in care exista presupuneri intemeiate ca, intr-un anumit loc sau asupra unei persoane, se vor gasi obiecte care au legatura cu infractiunea. Neglijarea acestui aspect are, deseori, consecinte destul de grave:

- perchezitia efectuata la "noroc" ii poate pune in garda pe cei implicati in savarsirea infractiunii.

perchezitia nejustificata poate fi interpretata ca o incalcare a unor drepturi constitutionale (de ex. inviolabilitatea persoanei si a domiciliului)[6].

1.2. Cunoasterea locului perchezitiei.

Regula este cunoasterea exacta a locului in care urmeaza sa se efectueze perchezitia.Cunoasterea vizeaza: dispunerea locului, caracteristicile de constructie sau topografice, destinatia sa, persoanele care locuiesc sau au acces in spatiul perchezitiei. Aici, regula este, daca perchezitia are loc intr-un loc inchis sau deschis.

1.2.1. Perchezitia locurilor inchise intereseaza adresa exacta ( strada, numarul, scara, etajul, apartamentul), particularitatile de constructie, dispunerea si destinatia incaperilor,a dependintelor, eventualelor modificari sau amenajari facute pe parcurs de locatari, amplasamentul usilor, ferestrelor, posibilitatile de intrare sau de iesire, altele decat cele obisnuite, persoanele care locuiesc temporar la adresa respectiva, vecinii, magazii, pivnite, garaje etc.

1.2.2. Perchezitia in cazul locurilor deschise, intereseaza dispunerea, suprafata, particularitatile topografice ale solului si vegetatiei, eventualele constructi aflate pe acest loc, destinatia si caracteristicile lor interioare, drumurile si caile de acces , locurile sau gradinile cu care se invecineaza, persoanele carora le apartin, folosesc sau ingrijesc locurile respective.

In ipoteza perchezitiilor la sediul unor persoane juridice, agenti economici, unitati comerciale se are invedere informatiile de la perchezitiile locurilor inchise si deschise.

Obtinerea datelor privitoare la cunoasterea locurilor se face cu maxima discretie. In acest sens se va apela la sprijinul organelor locale ale administratiei de stat sau dupa caz,la conducerile persoanelor juridice.

1.3. Cunoasterea persoanelor la care se va efectua perchezitia.

Cunoasterea se refera la personalitatea, la gradul de cultura, profesia si functia exercitata, viata de familie, raporturile cu vecinii, relatiile pe care le intretine cu diverse alte persoane (cum ar fi, prietenii mai apropiati), pasiunile, fara ca acestea sa fie interpretate drept o imixtiune in viata intima a persoanei.

De asemenea, se vor obtine informatii cu privire la persoanele sau rudele celui care urmeaza a fi perchezitionat, in ipoteza existentei unor presupuneri intemeiate ca obiectele cautate pot fi ascunse la acestea.

1.4. Stabilirea momentului efectuarii perchezitiei.

Determinarea momentului celui mai potrivit de efectuare a perchezitiei are o semnificatie importanta pentru reusita acestui act procedural. Perchezitia este un act cu caracter inopinat ce trebuie efectuat cu maxima operativitate.

Urgenta perchezitiei nu exclude pregatirea sa atenta, cu exceptia unor situatii cum ar fi infractiunile flagrante[7].

Exista situatii in care perchezitia trebuie amanata in scop tactic, chiar daca se detin informatii sigure cu privire la existenta obiectelor si a locului de ascundere, insa,descoperirea lor, prin natura imprejurarilor, este foarte dificila.

Prin urmare, alegerea momentului propice perchezitiei se face in functie de particularitatile fiecarui caz in parte, de necesitatea efectuarii ei in mod inopinat, cat mai operativ si in conditii sa asigure descoperirea obiectelor sau mijloacelor materiale de proba pe care anchetatorul se asteapta sa le descopere.

1.5. Pregatirea mijloacelor tehnice necesare efectuarii perchezitiei.

Regula este ca se folosec aceleasi mijloace tehnico-stiintifice folosite la cercetarea la fata locului, majoritatea dintre ele gasindu-se in trusele criminalistice universale sau in dotarea laboratoarelor criminalistice mobile. De exemplu, sunt necesare surse de iluminare ( lampi cu radiatii infrarosii si ultraviolete, rulete pentru masurarea dimensiunilor, truse de chei pentru deschiderea usilor, a obiectelor de mobilier si diverse alte unelte), pentru descoperirea obiectelor ascunse avem nevoie de sonde metalice, stetoscoape, de sonde electromagnetice sau de magneti puternici utilizati pentru scoaterea obiectelor metalice din ascunzatori .

Se mai apeleaza la diferite tipuri de detectoare, cele de metale, de cadavre, sau cele cu ultraviolete.

In cadrul mijloacelor tehnice, se apeleaza si la aparatura de fotografiat, filmare si inregistrare videomagnetica care sunt necesare pentru a fixa rezultatul perchezitiei.

1.6. Formarea echipei care va efectua perchezitia.

Echipa va fi formata, in functie de gradul de dificultate al perchezitiei, de marimea locurilor sau de terenurile perchezitionate iar aceasta va fi compusa dintr-un numar suficient de organe judiciare care vor fi informati cu privire la scopul perchezitiei si la particularitatile locului, urmand ca fiecare organ judiciar sa aiba sarcini precise.

In functie de natura cauzei, echipa va fi formata din specialisti din diferite domenii (constructii, electricitate, petrochimie, mecanica) precum si reprezentanti ai organizatiilor de stat, daca perchezitia se efectueaza la sediile unor institutii sau intreprinderi. Prezenta specialistilor este absolut necesara deoarece acestia sunt in masura sa observe modificarile facute la cladiri, mobila, tocuri de usi, ferestre sau bai etc.

Daca perchezitia este destinata cautarii de obiecte sau inscrisuri considerate secrete de stat ori locuri supuse unui regim special, magistratul trebuie sa aiba in vedere includerea in echipa a persoanelor care au acces in astfel de locuri.

Martori asistenti vor fi prezenti dar nu vor avea legatura cu niciuna dintre persoanele implicate in savarsirea infractiunii si niciun interes in cauza.


La perchezitie va fi adusa si persoana la care se efectueaza perchezitia chiar daca este retinuta sau arestata.

§2. Deplasarea si intrarea la locul perchezitiei.

2.1. Deplasarea la locul perchezitiei.

Aceasta trebuie pregatita cu multa atentie pentru a se asigura caracterul inopinat, astfel incat persoana perchezitionata sa fie abordata prin surprindere, fara a i se da timp sa inlature obiectele sau inscrisurile vizate de catre organele juridice, ori sa dispara de la domiciliu.

In localitatile mai mari, masina cu care se deplaseaza membrii echipei nu va fi oprita in dreptul intrarii in imobilul in care se va face perchezitia, ci la o distanta mai mare.In localitatile mai mici, in sate , masina va fi oprita in fata sediilor administratiei de stat, a unor intreprinderi, firme, magazine, in functie de distanta pana la locul perchezitiei .

In blocurile cu mai multe etaje, liftul va fi oprit cu un etaj mai sus sau mai jos de palierul la care se afla amplasat apartamentul, preferabil fiind ca o parte din membrii echipei sa vina pe scara.

In eventualitatea existentei unor caini de paza,in curtile caselor ce vor fi perchezitionate sau apartamente, trebuie gasita o modalitate potrivita de linistire a acestora, chiar prin invitarea acestora care ii cunoaste, ori prin chemarea unei persoane din casa, sub un pretext oarecare, situatie in care la poarta trebuie sa se prezinte numai o singura persoana din echipa pregatita pentru perchezitie .

2.2. Intrarea la locul perchezitiei.

Regula este ca, se face potrivit particularitatilor fiecarui caz. In fapt, se suna sau se bate la usa, membrii echipei se vor aseza in asa fel incat prin vizor sa fie vazuta o singura persoana. In situatia in care, in apartament sau casa locuiesc mai multe familii, este indicat sa se sune la familia la care nu se face perchezitie.

Situatii in care nu se deschide usa din cauza refuzului persoanei sau faptului ca nu exista nimeni acasa se procedeaza astfel:

- daca organul judiciar nu sesizeaza nicio miscare in locuinta, va trebui sa se informeze la vecini daca persoanele cautate sunt sau nu in casa si ce stiu despre ele;

- daca nu exista nimeni in casa, se procedeaza la deschiderea usii in prezenta unui reprezentant al persoanei perchezitionate, a unu vecin avand capacitate de exercitiu, a responsabilului comitetului de locatari sau a unui delegat al primariei;

- daca se constata ca este cineva in locuinta, se va trece la fortarea usii, dupa ce in prealabil s-a atras atentia asupra acestei masuri, precum si asupra calitatii organului care efectueaza perchezitia;

- atunci persoana a carei locuinta urmeaza a fi perchezitionata raspunde dar nu deschide usa imediat, se poate deduce ca aceasta are intentia de a se debarasa de obiectele care sunt compromitatoare, inclusiv de a fugii;

- in situatia in care exista probe ca persoana perchezitionata este periculoasa sau chiar recidivista se va proceda la patrunderea fortata, fara intarziere, la locul perchezitiei;

Intreaga operatie de patrundere la locul perchezitiei se face in prezenta martorilor asistenti.

Pentru  perchezitiile efectuate la locul de munca al persoanei, se va apela la sprijinul conducatorilor sau a patronilor care au dreptul sa permita intrarea in intreprindere sau institutie, persoane care vor fi rugate sa procedeze astfe incat sa nu se cunoasca imediat adevaratul scop al organului judiciar .

§3.Primele masuri luate la locul perchezitiei.

Dupa legitimarea magistratului sau a politistului si prezentarea autorizatiei de perchezitie, se impune luarea unor masuri cu caracter preliminar, cum ar fi:

3.1. Inspectarea rapida a intregului loc perchezitionat cum ar fi: w.c-urile, sobele, masinile de gatit, tuburile de aruncat gunoiul si a oricaror instalatii ce ar putea fi folosite in vederea distrugerii sau inscrisurilor cautate.

Prevenirea incercarilor de semnalizare in exterior, prin manevre de genul asezarii sau mutarii unor glastre de flori din geam ori balcon, sau tragerea stolurilor pana la o anumita inaltime, aranjarea perdelelor pana la o anumita inaltime, aranjarea perdelelor intr-o pozitie dinainte stabilita.

3.2. Luarea masurilor de contracarare a oricarei actiuni violente.

In orice moment al perchezitiei, organul de urmarire penala trebuie sa fie pregatit sa contracareze orice actiune violenta a persoanei perchezitionate, mai ales daca se detin date ca acesta ar putea fi inarmata sau ca va incerca sa se apere.

De asemenea trebuie prevenite eventualele incercari de sinucidere, posibile in cazul descoperirii unor obiecte care probeaza categoric participarea persoanei la o infractiune cu grad ridicat de pericol social.

3.3. Strangerea tuturor persoanelor gasite la locul perchezitiei intr-o singura incapere sau intr-un spatiu limitat, inclusiv a celor care dorm, in afara copiilor mici, a bolnavilor, spatiul pe care nu-l vor parasi pana la terminarea perchezitiei, decat cu aprobarea organului de urmarire penala insarcinat sa-i supravegheze.

Persoanele gasite la locul perchezitiei domiciliare vor fi legitimate si intrebate in ce calitate sau scop se afla in acel loc. De asemenea aceste persoane pot fi supuse unei perchezitii corporale.

3.4. Organizarea perchezitiei propriu- zise.

Dupa stabilirea masurilor preliminare, se trece la indicarea modalitatilor de actiune, fiecare membru al echipei primind sarcini exacte de la conducatorul perchezitiei. Se va proceda la blocarea intrarilor si iesirilor si vor fi puse sub control alte modalitati de comunicare cu exteriorul ( telefonul, soneriile, interfoanele etc.).

§4. Efectuarea perchezitiei propriu-zise.

Indiferent de natura perchezitiei, acestora le sunt comune cateva reguli de baza, cum ar fi:

1. Perchezitia se efectueaza cu minutiozitate, intinderea si profunzimea cercetarii fiind in functie de natura obiectelor care trebuie descoperite.

2. Perchezitia se desfasoara metodic, sistematic, ceea ce presupune cercetarea detaliata a fiecarei incaperi, a fiecarei piese de mobilier, instalatii sanitare sau obiect casnic care ar putea servi ca ascunzatoare, potrivit particularitatilor corpurilor cautate. De asemenea se stabileste directia in care se face cercetarea de la dreapta sau stanga intrarii.

3. Va fi observat in permanenta comportamentul persoanei perchezitionate. Observarea va fi facuta de organul de urmarire penala care conduce perchezitia sau de catre cineva cu experienta in materie.

4. Perchezitia trebuie efectuata in stricta conformitate cu prevederile legii. Pe intreaga durata a perchezitiei, incepand cu patrunderea la fata locului si terminand cu ridicarea obiectelor, cu fixarea rezultatelor perchezitiei, organul de urmarire penala, sub conducerea caruia se desfasoara acest act, va veghea la respectarea neabatuta a legii, in primul rand a celei procesual-penale.

Persoana care conduce perchezitia va impune o atmosfera de calm si liniste, de obiectivitate, dirijand cu competenta activitatea membrilor echipei, pentru evitarea unor atitudini sau operatii abuzive, de genul intimidarii persoanei perchezitionate, al distrugerii si degradarii unor obiecte, ravasirii inutile a incaperii.

De asemenea se va avea grija ca perchezitia sa se desfasoare in liniste, evitandu-se deranjarea vecinilor sau perturbarea programului de lucru, in ipoteza in care perchezitia se efectueaza la locul de munca al persoanei.

Pentru descoperirea ascunzatorilor se au in vedere urmatoarele aspecte:

- stabilirea, prin masuratoare, a concordantei dintre dimensiunile exterioare, ceea ce permite descoperirea peretilor dubli sau a vaselor cu fundul dublu;

- determinarea greutatii normale a unor lucruri, a continutului unor vase, rezervoare, borcane in care se introduc frecvent, obiectele produs al infractunii;

- depistarea unor "imprejurari negative", cum ar fi diferenta de nuanta sau de prospetime a culorilor cu care sunt vopsiti peretii, mobila etc. dispunerea unor obiecte sau mobile in locuri in care nu-si justifica prezenta;

- studierea modului de construire si de ansamblare a mobilei, obiectelor si instalatiilor casnice, fecvent folosite ca ascunzatori (picioare de mese si de scaune, statuete, aparatura electronica etc.).

Pentru descoperirea obiectelor ascunse se apeleaza la mijloace tehnice aflate in trusa criminalistica.

Ridicarea obiectelor descoperite cu ocazia perchezitiei.

Pot fi ridicate obiectele sau inscrisurile avand legatura cu fapta cercetata (agenda de telefon, fotografii, desene, insemnari, coresponmdenta) si obiectele a caror detinere este interzisa de lege sau care apartin altor persoane, de la care au fost sustrase.

§5. Fixarea rezultatelor perchezitiei.

Alaturi de procesul-verbal, ca mijloace tehnice auxiliare de fixare a rezultatelor perchezitiei, se mai foloseste fotografierea, inregistrarea video-magnetica, filmarea sau desenul schita.

5.1. Consemnarea in procesul-verbal este principalul mijloc de consemnare a rezultatelor unei perchezitii. El va trebui sa cuprinda, in primul rand mentiunile prevazute de art.91. C.pr.pen.

De asemenea trebuie sa cuprinda, mentiunea referitoare la locul, timpul si conditiile in care au fost descoperite si ridicate obiectele si inscrisurile, enumerarea si descrierea lor amanuntita, pentru a putea fi recunoscute. Totodata se vor face mentiuni despre obiectele care nu au fost ridicate si cele care au fost lasate in pastrare.

Modul de redactarea a procesului-verbal care constituie mijloc de proba trebuie sa contina cat mai exact, clar si precis cele constatate din momentul patrunderii la locul perchezitiei si pana la terminarea acesteia.

Descoperirea obiectelor si inscrisurilor descoperite, a ascunzatorilor sau locurilor in care au fost gasite trebuie sa se faca riguros, fara a se omite nicio caracteristica generala sau particulara (dimensiune, forma, culoare etc.).

Procesul-verbal de perchezitie se face in mai multe exemplare, o copie se lasa persoanei la care s-a facut perchezitia, ori reprezentantului acestuia, unui membru al familiei, celor care locuieste sau unui vecin, si daca este cazul, custodelui.

5.2. Fixarea prin fotografiere. Fotografierea este un procedeu tehnic deosebit de valoros nu atat prin caracterul sau ilustrativ, ci mai ales prin obiectivitatea si precizia cu care sunt redactate caracteristicile obiectivelor, percum si a ascunzatorilor in care au fost descoperite[12].

Fotografia de perchezitie va fixa, in ordine, imaginea de ansamblu a locului perchezitiei, fotofrafiile schite ale incaperii sau spatiului in care au fost descoperite obiectele sau inscrisurile, percum si fotografiile de detaliu ale acestora, a scunzatorilor sau a modului de camuflare, in scopul punerii in evidenta a caracteristicilor de identitate.

Pentru a usura intelegerea mai exacta a imaginilor, raportata la mentiunea din procesul-verbal, in ipoteza descoperirii mai multor obiecte in diverse locuri, este indicat sa se procedeze la fotografierea si indicarea acestora cu numere existente in trusa criminalistica[13].

Fotografiile care redau imaginea obiectelor si inscrisurilor ce nu sunt atasate la dosar vor fi vizate, stampilate si incluse in dosar, sub forma unor planse.

5.3. Inregistrarea pe banda video-magnetica.

Inregistrarile video, ca si filmarea, sunt modalitatii tehnice de fixare a rezultatelor perchezitiei, modalitati devenite, in prezent, aproape indispensabile surprinderii de secvente, de momente-cheie ale unor perchezitii dificile, efectuate in cazuri deosebite, complexe .

Inregistrarea video, va reda mai exact cele mai semnificative aspecte ale perchezitiei si indeosebi imaginea obiectelor sau inscrisurilor cu toate caracteristicile chiar din momentul descoperirii lor.

Inregistarea pe banda video magnetica nu exclude efectuarea de fotografii judiciare.

5.4. Desenul schita.

Schitele efectuate isi gasesc utilitatea atat in cazul perchezitionarii unor suprafete mari, cat si a unor locuri inchise, cu o compartimentare complicata, greu de descris in procesul-verbal sau de fixat prin fotografiere[15].

Desenul schita va cuprinde locul perchezitiei, in intregime, indicandu-se punctele in care au fost descoperite obiectele sau inscrisurile, intr-o maniera asemanatoare schitei efectuate cu ocazia cercetarii la fata locului.




Emilian Stancu, Tratat de criminalistica, editia a IV-a, revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, p.455.

Vaduva Nicolae, Perchezi ia. Unele observa ii, Revista de Drept Penal nr.1/2005, p.92.

Emilian Stancu, Tratat de criminalistica, editia a IV-a, revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, p.457.

Emilian Stancu, Tratat de criminalistica, editia a IV-a, revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, p.457.

De exempul, intr-un trafic de stupefiante, anchetatorul nu se poate astepta sa descopere numai droguri ci si arme sau pasapoarte false.

In fapt, un constantean care n-a avut niciodata probleme cu legea s-a trezit cu mascatii la usa. Fara prea multe explicatii, au dat intrat  peste el si au inceput sa-i intoarca locuinta pe dos. Cautau arme, droguri si tigari de contrabanda. Dupa ce s-au convins ca omul nu ascunde nimic in casa l-au dus la sectie. Abia acolo si-au dat seama ca au perchezitionat apartamentul gresit. Aceasta perchezitie nejustificata poate fi interpretata ca o incalcare a unor drepturi constitutionale.

De exemplu, in cazul luarii de mita sau al speculei, perchezitia se efectueaza imediat deoarece aceasta reprezinta principalul mijloc de obtinere a probelor.

Emilian Stancu, Tratat de criminalistica, editia a IV-a, revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, p.459.

Emilian Stancu, Tratat de criminalistica, editia a IV-a, revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, p. 464.

Emilian Stancu, Tratat de criminalistica, editia a IV-a, revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, p. 464.

Emilian Stancu, Tratat de criminalistica, editia a IV-a, revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, p. 465.

Emilian Stancu, Tratat de criminalistica, editia a IV-a, revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, p. 469.

Emilian Stancu, Tratat de criminalistica, editia a IV-a, revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, p. 470.

Emilian Stancu, Tratat de criminalistica, editia a IV-a, revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, p. 470.

Emilian Stancu, Tratat de criminalistica, editia a IV-a, revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, p. 470.



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright