Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Comert


Qdidactic » bani & cariera » afaceri » comert
Bursele si pietele de marfuri si valori



Bursele si pietele de marfuri si valori




DEFINIREA SI ROLUL BURSELOR

Bursa este o piata special organizata de catre stat sau asociatii particulare in cadrul careia se vand si se cumpara marfuri, valuta, efecte publice si efecte comerciale, precum si navluri, asigurari etc.

Aparitia burselor a avut loc concomitent cu dezvoltarea continua a operatiunilor comerciale.

Denumirea de bursa vine de la numele familiei Van Der Bursen din Bruges – Belgia si de la locul unde se afla casa lor (Burs). Aceasta casa avea ca emblema la intrare, trei pungi de bani (bourses). Aici se intalneau negustorii din toate tarile si negociau: bani, metale pretioase, valori mobiliare si chiar marfuri. Adoptarea acestei denumiri s-a extins treptat, ea indicand locurile de intalnire ale comerciantilor de la Lyon – Montpellier – Marseille etc., in alte orase s-a mentinut totusi denumirea “College” – de la Collegiun Mercantorum al romanilor.

Initial bursele functionau in porturi, ca loc de intalnire a comerciantilor care se interesau de modul de desfasurare al afacerilor, de sosirea si plecarea corabiilor etc.

Prima bursa internationala in acceptiunea moderna care se da acestei institutii este socotita a fi cea de la Anvers (Belgia) in anul 1593, unde avea loc negocierea tratelor (o forma a cambiei), monedelor si mai tarziu a marfurilor. In secolul al XVI-lea au luat fiinta bursele de la Londra si din Hamburg, in anul 1859 a fost creata bursa de la Chicago, in anul 1862 cea de la New York. In America de Sud s-au creat o serie de burse la sfarsitul secolului al XIX-lea, cum ar fi: bursa din Lima (1898), cea din Rio de Janeiro (1904) etc. In tara noastra a fost infiintata bursa de la Bucuresti (1882), iar in anul 1929 pe baza legii burselor s-au infiintat burse la Braila, Galati, Constanta si Timisoara.

Rolul burselor

Bursa constituie o piata principala unde se concentreaza cererea si oferta de marfuri, titluri, valori, valute etc. Prin participarea la bursa se poate forma o imagine de ansamblu asupra situatiei pietei nationale si internationale. Totusi concluziile ce se desprind din evolutia operatiilor la burse trebuie sa fie luate in considerare in mod orientativ si confruntate cu investigatii suplimentare.



Bursele, ca forma de concentrare si institutionalizare a cererii si ofertei de marfuri si valori sunt considerate cele mai autorizate “banci de date economice”.

La bursa marfurile se vand si se cumpara pe baza de mostre sau descrieri tehnice. De asemenea, la bursa se pot negocia si marfuri care nu au fost produse, respectiv se vand si se cumpara cereale nerecoltate. Tranzactiile in cadrul burselor se incheie pe baza unor reglementari bine determinate si a unor uzante si reguli cunoscute, ceea ce duce la sporirea increderii intre vanzatori si cumparatori.

Functiile burselor

Bursele indeplinesc functia de piata caracteristica pentru majoritatea marfurilor care constituie obiectul de activitate. Aceasta functie deriva din volumul mare al tranzactiilor la bursa, care predomina, de regula, in volumul total al comertului mondial cu marfurile respective. Ea s-a accentuat pe masura cresterii vitezei de comunicatie care permite colaborarea burselor cu acelasi profil din intreaga lume.


Serviciile comerciale pot reprezenta un determinant pentru cumparator, in special atunci cand include servicii de reparatii si intretinere, facilitati privind returnarea si schimbarea marfurilor, extinderea creditului asupra cumparatorului sau livrarea rapida.

Prin asigurarea unui nivel de servire corespunzator se intelege activitatea desfacerilor in scopul reducerii efortului depus de cumparator pentru achizitionarea produselor necesare satisfacerii trebuintelor personale. Acesta poate circumscrie: localizarea punctelor de desfacere cu amanuntul, existenta unui sortiment disponibil in fiecare punct de desfacere, amenajarea interioara a magazinului in scopul sporirii eficientei cumparatorului etc.

Intr-o abordare mai larga, functiile esentiale ale distributiei sunt:

A vinde, a livra produsul, a convinge clientul de a cumpara produsul si a i-l inmana.

A transporta: pe parcursul transportului (producator-consumator), produsul trece prin diferiti intermediari (grosisti, detailisti, etc.).

A stoca: constituirea stocurilor la nivelul fiecarui agent economic (de la producator pana la detailist).

A constitui oferta de marfuri propuse, spre alegere, consumatorului: gruparea in acelasi loc de vanzare a unei diversitati de produse, provenind de la diferiti producatori.

A asista, a informa clientul: asigurarea unei game de servicii inainte, in timpul si dupa vanzare.

Existenta si orientarea formelor institutionalizate specializate – componente ale procesului de distributie – pot fi explicate prin rolul pe care-l au intermediarii de comert in cadrul unui proces economic ce incheie un ciclu al productiei. Astfel:

- intermediarii apar in procesul schimbului pentru ca pot creste eficienta procesului economic

intermediarii de-a lungul canalului de distributie ajusteaza contradictia dinte sortimentul industrial si cel comercial, prin performantele procesului de sortare

intermediarii actioneaza concertat pentru formalizarea si rutinizarea tranzactiilor din cadrul unui canal de distributie

intermediarii de-a lungul canalului de distributie exista, de asemenea, pentru a facilita fluxul de informatii, in sprijinul cercetarilor de piata si luarii deciziilor cu privire la sortimentul comercial.

La bursa se formeaza preturile pentru materii prime, semifabricate etc., se prospecteaza evolutia lor, se pot cunoaste modificarile preturilor de la o zi la alta si chiar de la o ora la alta ca urmare a actiunii spontane a factorilor endogeni si exogeni, raportul dintre cerere si oferta. Prin indeplinirea acestei functii bursele raman piete unice in felul lor, fiind supranumite “barometre” sau “seismografe economice”.

Cotatiile stabilite la bursa influenteaza nivelul preturilor cursului de schimb pentru operatiunile ce se incheie in afara acestora, asigurandu-se o anumita apropiere si chiar egalizare a nivelurilor cursurilor, respectiv cotatiilor.

Bursele constituie locul unde se concentreaza un volum mare de informatii cu caracter economic, financiar, politic, social etc. In cadrul burselor se recolteaza, prelucreaza si difuzeaza informatii complexe privind conjunctura pietei nationale si internationale. “Zgomotul bursei” reprezinta un ecou al cererii si ofertei, al ritmurilor de productie, tensiunilor monetare, grevelor, ciclurilor electorale, perturbatiilor climatice si catastrofale naturale, conflictelor sau asociatiilor magnatilor etc.

Prin activitatea lor bursele contribuie la orientarea fondurilor de investitii sau a capitalurilor spre cele mai eficiente domenii de activitate. Prin functiile lor, bursele au un rol deosebit in facilitarea, orientarea si dinamizarea activitatii economice.

Cunoasterea functiilor burselor prezinta o importanta teoretica si practica pentru activitatea firmelor romanesti de comert exterior, atat pentru exportul de marfuri agroalimentare (prin burse se comercializeaza majoritatea produselor agroalimentare) si industriale, cat si pentru importul unor materii prime necesare economiei nationale.





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright