Evolutia ISD in economia mondiala si extinderea pietei internationale a ISD

Evolutia ISD in economia mondiala si extinderea pietei internationale a ISD.

Avantul fluxurilor de investitii straine directe (ISD) in cadrul economiei mondiale, constituite in resurse financiare dirijate spre o anume localizare investitionala internationala, s-a realizat la inceputul secolului XIX. Aceste investitii erau exclusiv europene, si mai ales, proveneau dintr-o singura tara, Marea Britanie care pana in 1914 detinea o pozitie economica dominanta. In aceasta perioada, investitiile de portofoliu reprezentau 90% din miscarile internationale de capital.

Perioada marilor perturbari (din 1914 pana in 1939), corespunzatoare razboaielor mondiale si crizei economice, a modificat politicile guvernamentale si comportamentele detinatorilor de capital. Ierarhia tarilor exportatoare de capitaluri se inverseaza: Statele Unite devin prima tara exportatoare de capitaluri si Germania prima tara importatoare de capital. Fluxurile de ISD au inceput sa dobindeasca prevalenta in cadrul investitiilor internationale in special dupa cel de-al doilea razboi mondial, odata cu realizarea de investitii masive de catre SUA in reconstructia Europei Occidentale. Dupa al doilea razboi mondial, se pot distinge trei mari valuri privind investitiile straine:

- Primul val se realizeaza incepand cu anul 1950 pana aproximativ in 1965 si corespunde fluxurilor de investitii a firmelor americane in Europa de Vest; firmele par a fi motivate de crearea Comunitatii Economice Europene (CEE) si piata europeana in puternica largire. Astfel, din 1950, Statele Unite iarasi au devenit principala sursa a ISD fiind interesate in sectorul manufacturier si realizeaza mai mult de 67% din investitiile internationale, Anglia devine al doilea investitor mondial, iar din anii '70 sunt urmati si de Germania si Japonia.

- Al doilea val se realizeaza din anul 1965 pana in 1975, perioada in decursul careia firmele americane si europene se implementeaza in tarile cu salarii joase din Asia de Sud-est. Evolutia cea mai spectaculoasa a acestor fluxuri care a condus, de altfel, la impunerea productiei internationale ca o componenta structurala a economiei mondiale s-a produs, insa, in deceniul trecut, cind incepe "era firmelor transnationale" care devin forma dominanta in miscarile internationale de capitaluri. Anii '80 au gazduit un boom fara precedent al ISD, transformindu-le in principala sursa de finantare a cresterii economice pe plan mondial.

Intre 1980 si 1990, fluxurile de ISD au sporit de patru ori, cu un ritm mediu anual de 15%. In perioada cresterii celei mai accelerate, respectiv intre 1983 si 1989, ritmul mediu anual a fost de 29%, de trei ori mai mare decit cel inregistrat de exporturile mondiale si de patru ori mai mare decit cel inregistrat de productia mondiala. In urma acestei evolutii, in 1992 s-a constituit un stoc mondial de ISD atrase de 2 000 miliarde dolari, care genera vinzari de 5 500 miliarde dolari, devansind valoarea exporturilor mondiale de bunuri materiale si servicii comercializabile de circa 4 000 miliarde dolari[1]

Distributia ISD atrase pe grupe de tari a cunoscut in perioada 1986-2001 cateva mutatii esentiale:

. Marea majoritate a influxurilor de I.S.D. s-a orientat spre tarile dezvoltate, desi ponderea acestora a scazut, dar cu ample oscilatii; in randul acestora remarcam cresterea ponderii U.E. si scaderea ponderii S.U.A., in timp ce Japonia se mentine la un nivel foarte scazut.

. Tarile in dezvoltare au inregistrat o pondere in crestere, dar distribuita in favoarea Asiei si Pacificului si a Americii Latine, in timp ce Africa ramane in coada clasamentului.

. Ponderea Europei Centrale si de Est a fost in crestere.

. Tarile cele mai slab dezvoltate ale lumii abia daca reusesc sa atraga 0,5% din volumul de I.S.D. globale.

Al treilea val care se realizeaza in zilele noastre si se caracterizeaza prin cresterea continua a fluxurilor de investitii. Astfel, in anul 2000 stocul mondial de ISD atrase atinge cifra de 5 780 miliarde dolari, care ajunge in 2004 la valoarea aproape dubla de 8 895 miliarde dolari, inregistrind o crestere de 53,9% fata de anul 2000[2] (tabelul nr. 3.1).

Tabelul nr. 3.1. Stocul de ISD atrase pe regiuni ale lumii, 1999, 2000, 2004

(mil. dolari SUA)

Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2005

Perioada anilor 2001-2003 a fost una de regres a fluxurilor de investitii straine directe atrase, valoarea acestora inregistrind abia in anul 2004 o crestere fata de 2003 (figura nr. 3.1.). Anul 2004 a fost anul de cotitura dupa recesiunea economica inregistrata anterior, in care s-au atras ISD in valoare de 648 miliarde dolari, cu 27% mai mult decit in anul 2003. Anii 2005 si 2006 au mentinut aceeasi tendinta de crestere a ISD atrase, inregistrindu-se un volum de 916 miliarde dolari (cu 29% mai mult decit in anul precedent) [3] si 542 miliarde dolari respectiv (cu 37% mai mult decit in anul precedent)[4].

Cresterea fluxului mondial de ISD atrase in anul 2004, s-a datorat in mare parte evolutiilor favorabile ale factorilor macro si microeconomici, precum si ale celor institutionali ai economiei mondiale:

1.     Astfel, dupa diminuarea considerabila a PIB-ului real in 2001 (doar 1,6%), acesta a inceput a creste in anul 2002 (3,1%) si in 2003 (4,1%), atingind in 2004 una din cele mai mari rate de crestere inregistrate din anul 1987 de 5,1%. Aceasta sporire a PIB s-a datorat ritmurilor de crestere inregistrate in principalele tari dezvoltate precum: Marea Britanie (3,1% in 2004 fata de 2,2% in 2003), SUA (4,1% in 2004 fata de 3,0% in 2003) si noile tari-membre ale U.E. (4,9% in 2004 fata de 3,7% in 2003).

2.     De asemenea, specialistii explica cresterea influxului de ISD in SUA (de la un volum de 56 miliarde dolari in anul 2003 la un volum de 95 miliarde in 2004) si in alte tari in care rata de schimb este stabilita fata de dolar, precum China etc., prin deprecierea dolarului SUA, ceea ca a facut activitatea investitionala mai putin costisitoare pentru invetitorii straini. Declinul dolarului a avut mai multe efecte pozitive: in primul rind, a sporit competitivitatea ce tine de pret (price competitiveness) a companiilor localizate in aceste tari, si in al doilea rind, a stimulat exporturile acestor companii, favorizind respectiv si intrarile de ISD. Cresterea volumului exporturilor este deseori acompaniata de sporirea ISD orientate spre perfectionarea activitatii de distributie si marketing pentru exporturi. Astfel, volumul comertului exterior a crescut in 2004 cu aproape 20%, cu un ritm mult mai rapid decit in 2002 si 2003 (5% si 16% respectiv).

Sursa: UNCTAD, World Investment Report 1998, 2001, 2005

Figura nr. 3.1. Dinamica volumului mondial al fluxului de ISD atrase, 1994-2004 (miliarde USD)

3.     Un alt factor macroeconomic ce a inregistrat evolutii favorabile si care a influentat cresterea influxului mondial de ISD este riscul de tara, nivelul caruia s-a diminuat in 2004, iar increderea consumatorilor (Consumer Confidence Indicator) si a cercurilor de afaceri (Industrial Confidence Indicator) a sporit.

4.     Printre cei mai semnificativi factori de ordin microeconomic care au contribuit la sporirea ISD, a fost cresterea profitabilitatii corporative in cele mai dezvoltate economii, in urma ratelor inalte de crestere a PIB-ului si a procesului de consolidare si restructurare a afacerilor[5] Astfel, profiturile inalte si conditiile financiare favorabile au contribuit la extinderea afacerilor peste hotare a corporatiilor respective.

5.     De asemenea, in ultimii ani au fost inregistrate cresteri semnificative a preturilor la bunurile de consum (cu o rata de 11% timp de patru ani[6]), in conditiile in care volumul productiei mondiale era deficitar. Acest fenomen a stimulat investitorii sa se orienteze spre explorarea unor faciltati productive noi, precum industria petrolului, gazului si spre alte resurse naturale, in special in Africa si America Latina.

6.     In ceea ce priveste factorii institutionali, expertii UNCTAD atribuie cresterii influxului mondial de ISD liberalizarea regimului privind ISD in multe tari in tranzitie, precum si a intensificarea fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere dintre companiile private din aceste tari, odata ce procesul de privatizare a luat sfirsit. Astfel, conform surselor UNCTAD, valoarea achizitiilor transfrontaliere de catre companii de capital private a crescut de la 69 miliarde dolari in 2003 la 107 miliarde dolari in 2004, constiuind o sporire de 28% in 2004 fata de anul 2003.

Geografia intrarilor de ISD ne permite sa analizam nivelul de integrare a tarilor receptoare in procesul de globalizare a economiei mondiale, iar geografia iesirilor de ISD ne arata care tari controleaza si gestioneaza repartizarea globala a acestor investitii.

Tarile dezvoltate receptioneaza ¾ din aporturile mondiale, astfel raman principala sursa si destinatie a ISD. Fuziunile si achizitiile internationale raman concentrate in tarile dezvoltate reprezinta principalul generator al acestor investitii.

Fenomenul de concentrare la nivelul statelor dezvoltate este una din principalele caracteristici ale fluxurilor de ISD in prezent. 97% din totalul capitalului care a imbracat forma ISD in deceniul trecut si la inceputul celui prezent isi are originea in tarile dezvoltate.

Dat fiind specificul fluxurilor de ISD care concretizeaza decizii investitionale bazate pe corelarea avantajelor concurentiale si a strategiilor proprii tirmei cu existenta unor factori locationali specifici economiilor-gazda, cea mai mare parte a acestor fluxuri se indreapta, printr-un efect de intrare in rezonanta, tot catre statete dezvoltate. Aceste economii au receptat in perioada 1981-1985, 74% din fluxurite intemationale de ISD, in pehoada 1986-1990, 83%, pentru ca, pe fondul recesiunii, respectiva pondere sa scada la 74% in 1991 si, respectiv, 68% in 1992 (86 miliarde dolari m valoare absoluta).

Fenomenul concentrarii este manifestat si in interiorul gruparii tarilor dezvoltate, si anume in "Triada" Uniunea Europeana - Japonia - SUA. In deceniul trecut, aproximativ 81% din ISD generate si-au avut originea in "triada", in timp ce 71% din ISD primite s-au localizat in statele "triadei". In cadrul acesteia, SUA este cel mai mare receptor de ISD - de la pozitia de principala sursa de investitii internationaie in perioada imediat postbelica; in timp ce Japonia si Uniunea Europeana (indeosebi Gennania) se atirma ca principali investitori.

Concentrarea in "triada" a fost insotita de constituirea unor grupari de tari in curs de dezvoltare principale beneficiare ale ISD generate de fiecare nucleu triadic. Astfel, pe criteriul proximitatii geografice sau al legaturilor de natura politica, comerciala, istorica, culturala, tarile Asiei de Est si Sud-Est sunt principalele tari in curs de dezvoltare in care investesc firmele japoneze; tari ale Americii Centrale si de Sud, cu deosebire Argentina, Bolivia, Chile, Columbia, Mexic, Venezuela sunt principalele state-gazda ale investitilor nord-americane dirijate catre tarile in curs de dezvoltare, iar recenta deschidere economica a Europei de Est pare sa conduca la constituirea unei noi "aglomerari" in jurul unui membru al "triadei", respectiv Uniunea Europeana.

Anul 2005 se caracterizeaza printr-o sporire a stocului mondial de ISD cu 916 miliarde dolari, atingind cifra de 9 811 miliarde dolari, majorindu-se si in anul 2006 inregistrindu-se cifra de 10 353 miliarde dolari.

Aceasta crestere puternica a volumului investitiilor straine, ce s-a produs pe fondul evolutiilor structurale din economia mondiala catre internationalizarea si globalizarea activitatilor economice a fost determinata de urmatorii factori:

1.     de cresterea economica sustinuta a statelor dezvoltate,

2.     de modificari semnificative in sensul liberalizarii, intervenite in atitudinea statelor fata de ISD.

Cresterea economica. Nivelul de dezvoltare economica precum si evolutia acesteia, masurate prin valoarea PIB si modificarile anuale ale acesteia influenteaza in mod direct, atit oferta de capital investitonal, cit si gradul de atractivitate a potentialelor economii-gazda. Studii in materie au estimat ca la un procent de crestere a PIB in tarile dezvoltate, rezulta o crestere cu 3,5 % a fluxurilor de ISD[7]

Daca evolutia fluxurilor mondiale de ISD in perioada 1983-1989 a fost intr-o buna masura datorata cresterii economice din tarile dezvoltate, scaderea acestor fluxuri in 1991 si 1992 apare ca un rezultat al recesiunii din aceste state. Influenta deosebit de puternica a acestor corelatii asupra ISD pe plan mondial se explica prin faptul ca cea mai mare parte a capitalului investitional isi are originea in tarile dezvoltate, la fel precum cea mai mare parte a capitalului investitional receptat se regaseste, de asemenea, in statele dezvoltate.

Schimbari intervenite in politicile economice ale statelor. Concretizarea premiselor favorabile create de cresterea economica a fost posibila pe fondul schimbarii de atitudine a statelor fata de ISD si de operatiunile firmelor transnationale.

De la tendinta de intarire a controlului national asupra acestora, manifestata la sfirsitul anilor '60 si in prima parte a anilor '70, s-a trecut la politici tot mai liberale, de deschidere fata de ISD si, ulterior, de atragere a capitalului investitional strain. Aceste fluxuri care permit grefarea pe suportul financiar a unor importante elemente calitative si induc, in conditiile integrarii in economiile-gazda, importante efecte de antrenare au inceput sa fie percepute ca instrumente viabile ale dezvoltarii.

Piata internationala a ISD a devenit o sursa majora de capital, pe fondul diminuarii, in ceea ce priveste tarile in curs de dezvoltare, a imprumuturilor acordate de bancile comerciale si a asistentei publice pentru dezvoltare.

Pe de alta parte, ca o expresie a politicii de deschidere si de reasezare a mecanismelor economice pe principiile economiei de piata, intr-o serie de tari in curs de dezvoltare, precum in tarile cu fosta economie de comanda din centrul si estul Europei, s-au declansat masive procese de privatizare a activelor statului. Valul de privatizari nu a ocolit nici tarile dezvoltate, astfel incit acest proces in ansamblu sau a creat premise favorabile suplimentare realizarii de ISD.

Urmare a actiunii acestor factori, fluxurile de ISD au dat nastere unui stoc care constituie el insusi o baza productiva considerabila, generatoare de venituri si ulterioare fluxuri de ISD. Conform opiniei specialistilor, desi se poate anticipa mentinerea actiunii unor factori favorabili cresterii ISD, cum ar fi liberalizarea reglementarilor specifice, chiar si in afara unei cresteri in ritmuri spectaculoase a noilor fluxuri, stocul de ISD existent are capacitatea de a se autoregenera.