Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Afaceri


Qdidactic » bani & cariera » afaceri
Intreprinderea agroalimentara si managementul



Intreprinderea agroalimentara si managementul



Intreprinderea agroalimentara (IA) – componenta a sistemului agroalimentar (Schema 1).

  • Activeaza in domeniul prelucrarii (procesarii) materiilor prime agricole;
  • Aparitia ei este legata de translarea unor activitati care nu sunt stric agricole in aval de agricultura si de crearea economiilor alimentare si a sistemelor agroalimentare.
  • Rolul sau este de:

a stabiliza produsele;

a extrage principii nutritivi, substantele utile pe care le poate combina obtinand alimente („secundare” sau „tertiare” sub forma produselor denumite „comode”);

a adauga valoare;

a diversifica gama sortimentala, venind in intampinarea cererii de consum.

  • Industria alimentara, din care face parte IA, constituie suprastructura agriculturii, actionand in sensul integrarii pe verticala:

pe temelia reprezentata de agricultura se ridica si o suprastructura comerciala; cele doua suprastructuri prelucreaza produsele agricole, respectiv, distribuie produsele agroalimentare si materiile prime agricole sau produsele in stare proaspata.




  • Atat industria alimentara, cat si intreprinderile sale au fost mai putin cercetate, studiile agroalimentare referindu-se mai mult la agricultura si la mediul rural:

in acest context nici managementul nu s-a bucurat de alt tratament; IA fiind abordata alaturi de cele apartinand altor ramuri ale industriei.

  • IA se incadreaza in lanturi agroalimentare:

agricultura;

industria alimentara;

distributia agricola si alimentara;

restauratia (sistemul de restaurante);

industria si serviciile care furnizeaza lantului alimentar consumuri intermediare si echipamente;

comertul international.

  • IA faciliteaza functionarea filierelor pe produse si a sistemului agroalimentar.
  • Sistemul agroalimentar (SA) = ansamblul de agenti economici aflati in interactiune dinamica, participand la producerea si transferul produselor alimentare in vederea asigurarii alimentatiei unei populatii date.
  • In timp, a aparut si s-a dezvoltat o teorie a sistemelor:

teoria sistemica isi are radacinile in abordarile filosofice, din antichitate, referitoare la grup calitativ, vazut ca altceva decat simpla suma a partilor, deoarece include si relatiile dintre ele;

in epoca moderna, pornind de la conceptia antica asupra grupului (intregului) s-a ajuns la principiul holistic, ridicat de Ludwg von Bertalanffy la nivelul unei teorii generale a sistemelor, cu aplicatii in


economie, sociologie etc., care sustine ireductibilitatea intregului la suma partilor, in sensul ca anumite caracteristici ale acestuia nu pot fi explicate in termenii proprietatilor si relatiilor componentelor.

holism = conceptie despre natura si testarea teoriilor stiintifice dezvoltata de Willard van Orman Quine, conform careia semnificatia empirica nu se stabileste la nivelul enuntului, ci la nivelul intregului sistem de enunturi.

  • SA trebuie sa fie un sistem deschis, sensibil la schimbarile din mediu; el urmeaza sa faciliteze fluxurile materiale si banesti.
  • In decursul timpului, dar si azi, in spatiu, a existat si continua sa existe sisteme in stadii diferite (agricol, de tranzitie, agroindustrial, agrotertiar) din multe puncte de vedere, inclusiv al deschiderii (al capacitatii de reactie la semnalele exogene) catre mediu.
  • Trecerea la economia de piata a generat alt mod de manifestare a sistemului agroalimentar:

s-a trecut de la o agricultura de subzistenta la o agricultura care sa produca pentru piata, accentuandu-se caracterul sau comercial;

concomitent au avut loc noi transformari si in activitatile din aval de agricultura:


s-au dezvoltat industriile de procesare si distributia;

s-au produs, sub impulsul dezvoltarii economice si sociale, schimbari in modelele de consum, industriile de procesare ar trebui sa raspunda unor asemenea modificari.

se constata ca pentru satisfacerea cererii consumatorilor intervin numerosi agenti economici, agricultura nu mai asigura in mod unic, ca in perioadele precapitaliste, hrana oamenilor;

SA a devenit in mai multe tari agro-industrial (valoarea adaugata din industria alimentara depasind pe cea din agricultura) si, chiar agro-tertiar (cresterea ponderii serviciilor legate de asigurarea alimentatiei populatiei).

  • Schimbarile intervenite in SA dar si in comportamentul consumatorilor influenteaza, desigur, abordarile strategice din IA;

totodata semnalele trase de lumea medicala in ceea ce priveste influenta negativa asupra sanatatii oamenilor a unui consum bazat pe produse inalt prelucrate si recomandarea recurgerii la consumul de produse in stare proaspata ar putea avea un impact negative asupra industriilor de procesare;

este adevarat, insa, ca, deocamdata, in tarile dezvoltate, sub influenta lipsei de timp si a comoditatii, consumul se bazeaza mult pe produse prelucrate:

v     produsele agroindustriale detin peste 70% din consumul total din Europa si mai mult de 90% din consumul alimentar al SUA;

v     un asemenea model de consum este contestat (exista o reactie, prin forme organizatorice, a consumatorilor - consumerismul);

v     preocuparile, inclusiv de natura strategica, orientate catre optiunea de produse cu continut redus (sau fara) de grasimi, zahar.

  • IA se afla in relatie cu: modelele de consum, obiceiurile alimentare, regimul alimentar si cel nutritional, bugetul alimentar.
  • Modelul de consum se caracterizeaza adesea prin existenta unui produs “central” in jurul caruia se ordoneaza celelalte alimente;

modelul de consum are o forma de functionare si o structura; el este o reflectare a dezvoltarii societatii (tari dezvoltate, tari in curs de dezvoltare etc.).

  • Obiceiurile alimentare reprezinta o latura conservatoare, principala a economiei alimentare, dar aceste obiceiuri, care pot avea o mare semnificatie in cazul unei generatii, in conditiile unor schimbari tehnologice lente, devin mobile la scara evolutiei istorice a societatii:

progresul tehnologic si comertul au diversificat alimentatiei oamenilor prin transferul speciilor cultivate, prin circulatia materiilor prime agricole si a produselor agroalimentare dintr-o zona in alta.

  • Regimul alimentar cuprinde diferite categorii de alimente utilizate dupa importanta si gradul lor de prelucrare (produse agricole sau industriale);

regimurile alimentare se diferentiaza dupa:

a)      consumul anual pe locuitor la principalele produse (cereale, radacinoase, zahar, carne, oua, peste,lapte);



b)      consumul alimentar exprimat in calorii si proteine:

v     regim cu un nivel energetic si proteic ridicat;

v     regim cu un nivel energetic si proteic scazut;

v     regim cu un nivel energetic si proteic intermediar.

- dupa FAO, exista 9 tipuri de regimuri alimentare:

A.      alimente de origine animala;

B.      alimente de origine animala + grau;

C.      alimente de origine animala + alte cereale;

D.     grau;

E.      orez;

F.       produse din cereale;

G.     mei;

H.     porumb;

I.        alimente de origine animala / radacinoase / cereale / leguminoase.

  • In cazul exportului (strategi de export):

cunoasterea structurii regimurilor alimentare;

a modificarilor intervenite.

  • Regimul nutritional este redat de compozitia nutritiva a alimentelor exprimata in calorii si proteine.
  • Bugetul alimentar cuprinde cheltuielile totale pentru alimente si procentul de cheltuieli pentru fiecare categorie de alimente.
  • IA trebuie sa ia in considerare bugetele alimentare (bugete de familie au bugete de consum) – ele se refera la cheltuielile efectuate (si nu la previziuni, cum se intampla, in general in folosirea conceptului de buget).
  • Pentru a identifica nivelul diferitelor cheltuieli se organizeaza anchete – dificultati:

clasificarea cheltuielilor alimentare;

determinarea exacta a autoconsumului.

  • Intereseaza nivelul cheltuielilor pentru consumul alimentar, tendintele acestora, relatia lor cu cresterea veniturilor (Romania – 48,6%; UE – 12%); acest nivel depinde si de preturile alimentelor, ceea ce poate sa duca la cresterea ponderilor in bugetul familiei (cheltuielile alimentare se micsoreaza ca valoare relativa in raport cu ansamblu cheltuielilor de consum ale populatiei – Legea lui Engel; se apreciaza ca in termeni reali cheltuielile alimentare ale familiilor progreseaza dar, in ritm lent, explicatia constand in modificarea modelelor de consum alimentar, care incorporeaza mai multe produse transformate, servicii de distributie si de consum in afara domiciliului).
  • In industria alimentara a avut loc un proces de concentrare (in SUA, anul 2002, 4 intreprinderi controlau mai mult de 80% din abatorizarea bovinelor, aproape 60% din industria de ambalare a carnii de porc si 50% din productia si transformarea puilor de gratar).
  • Exista intreprinderi de diferite marimi.
  • Experienta din tarile cu economie avansata arata cateva lucruri de care trebuie sa se tina seama in elaborarea strategiilor in cazul IA:

diminuarea ponderii sistemului (sectorului) agroalimentar in economie;

diminuarea populatiei in agricultura;

scaderea ponderii agriculturii in PIB;

reducerea ponderii cheltuielilor alimentare in totalul cheltuielilor unei familii;

scaderea partii agriculturii in valoarea finala a produselor alimentare.

  • IA → activitatea intr-un mediu ambiant care, ca sistem, are numeroase subsisteme:

∙∙economic;

∙∙tehnic;

∙∙sociologic;

∙∙politico-institutional;

∙∙ecologic.

  • Prin diversele lor elemente, subsistemele influenteaza intreprinderea in ceea ce priveste:

∙∙constituirea;

∙∙functionarea;

∙∙dezvoltarea sa.

  • Interdependenta dintre IA si mediul ambient:

∙∙IA isi asigura din mediul ambiant, resursele;

∙∙luand in considerare cerintele mediului, IA elaboreaza diverse strategi care ii conditioneaza adaptarea la acesta;

∙∙mediul ambiant influenteaza modul de exercitare a functiunilor IA;

∙∙mediul ambient determina si tipul de management practicat;

∙∙IA contribuie la satisfacerea cantitativa si calitativa a unor nevoi care se manifesta in diversele componente ale mediu ambiant;

∙∙IA asigura locuri de munca, produce profit, varsa impozite si plateste taxe, inducand in mediu o serie de efecte benefice, ceea ce se rasfrange si in plan social.









Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Afaceri



Asigurari
Comert
Turism

Proiecte pe aceeasi tema


Functiunile intreprinderii
Uzina Constructoare de Masini Resita - proiect la tranzactii internationale
Intreprinderea agroalimentara si managementul
Implicatiile economice si politice ale II pentru tarile receptoare
ORGANIZAREA UNITATII DE ALIMENTATIE PUBLICA - caracterizarea laboratorului de cofetarie-patiserie



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.