Analiza rentabilitatii investitiei in turism

Pentru a decide oportunitatea unei investitii intr-un domeniul turistic, caracterizat prin rotatie lenta a capitalului, rigiditate in exploatare, rentabilitate relativ redusa, este necesara in prealabil construirea unor conturi previzionale de exploatare si rentabilitate.

Contul de exploatare previzionala este compus din mai multi indicatori agregati, care exprima rezultatele ce se pot obtine si a caror analiza va permite justificarea deciziei de a investi. Acesti indicatori sunt: marja bruta, marja neta, marja de activitate, marja de exploatare si rezultatul net.

Marja bruta este formata din incasarile totale obtinute prin exploatarea unui obiectiv turistic. Marimea incasarilor obtinute prin exploatarea obiectivului (pensiunea turistica in cazul acesta) depinde de tarifele si preturile practicate si de utilizarea previzibila a obiectivului. Preturile ce se vor aplica dau posibilitatea aprecierii estimative a incasarilor.

Tarifele si preturile pentru cazare, alimentatie si agrement se calculeaza pornind de la baremurile practicate in obiective similare pentru servicii de aceeasi clasa calitativa.

Marja neta se obtine prin scaderea din marja bruta a cheltuielilor cu forta de munca. Cheltuielile cu forta de munca cuprind: plata salariului, cotizatii sociale, prime etc.

Marja de activitate se constituie dupa scaderea din marja neta a cheltuielilor de functionare a complexului turistic (cheltuieli curente: intretinere, reparatii) si a cheltuielilor administrative (telefon, corespondenta, documentare).

Marja de activitate este importanta deoarece reprezinta primul indiciu cu privire la rentabilitatea potentiala a intreprinderii de turism.

Marja de exploatare se constituie prin scaderea din marja de activitate a cheltuielilor cu publicitatea si a altor cheltuieli de comercializare (ex :comisioane, onorarii).

Rezultatul net se obtine prin scaderea impozitului pe profit din beneficiul brut.

Pentru construirea scenariilor de evolutie in urmatorii patru ani (durata minima de viata a principalelor dotari) s-au avut in vedere urmatoarele ipoteze generale:

exprimarea tuturor valorilor previzionate, corespunzatoare preturilor si tarifelor din luna mai 2007 de la unitatile similare , in acest fel evolutiile exprimand o tendinta reala raportata la o moneda constanta.

s-au estimat date referitoare la structura turistilor, structura costurilor, rata de rentabilitate a activitatii pe baza proportiilor normale realizate si realizabile in domeniul turismului.

veniturile din cazare au fost estimate pe baza analizei previzionale a principalilor indicatori specifici pentru circulatia turistica, gradul de ocupare si tariful mediu estimat, care vor fi prezentati ulterior.

baza de calcul pentru estimarea costurilor totale a constat in analiza previzionala a fluxurilor realizate intr-o exploatare normala si analiza consumurilor materiale, ore de munca, utilitati pentru principalele servicii.

realizarea echilibrului financiar prin trezoreria neta pozitiva, respectiv construirea unui fond de rulment din resurse permanente, fonduri proprii, la nivelul necesarului mediu estimat

cota de impozitare a profitului este de 25%.

Pentru a previziona cifra de afaceri totala s-a plecat de la calculul veniturilor ce vor fi obtinute din activitatea de cazare si la estimarea ponderii veniturilor aferente fiecarei activitati in veniturile totale.

Cifra de afaceri din cazare pentru fiecare an se va calcula pe baza formulei:

CA_cazare = T x N x Gpx 365 unde,

T = tariful pe loc cazare, previzionat pentru fiecare an:

N = numarul locurilor disponibile;

Gp = gradul de ocupare previzionat pentru fiecare an;

Durata de functionare a hotelului este permanenta, de aceea in formula de mai sus s-a inmultit cu 365 zile.

Pentru a putea calcula cifra de afaceri din cazare trebuie sa previzionam tariful si gradul de ocupare pentru fiecare an, ceea ce se va realiza in tabelul de mai jos.

In tabelul 4.5 se vor prezenta indicatorii gradului de ocupare, numar turisti si numar zile turisti, estimati pentru perioada 2005 – 2008.

Tabelul 4.5 Gradul de ocupare, Numar turisti si Numar zile turisti estimati pentru hotel in perioada 2005 –2008

In estimarea indicatorilor de mai sus s-a tinut seama si de faptul ca pensiunea are 30 de locuri, ca functioneaza permanent si ca durata medie a sejurului va fi in jur de 3,5 zile avand in vedere ca multi turisti vor veni aici mai ales in week-end si in tranzit, mai putini fiind aceia care vor sta cate o saptamana sau mai mult.

Se estimeaza un numar al zilelor-turist in crestere in fiecare an, de la 22.228 in 2005 la 28.360 in 2008, de asemenea o crestere a numarului de turisti de la 6351 in 2005 la 8103 in 2008 si a gradului de ocupare a locurilor de la 58% in 2005 la 74% in 2008.

In urmatorul tabel este prezentat tariful la cazare estimat pe o perioada de 4 ani, intre 2005 si 2008.

Tabelul 4.6 : Tarifele de cazare in perioada 2005 – 2008

Tarife in EUR/camera/noapte

In primii doi ani se vor pastra tarifele valabile la deschiderea pensiunii, iar incepand cu anul al treilea, dupa formarea unei clientele si a unui renume tarifele vor creste cu cate 4 EUR/noapte in cazul camerelor single si duble si cu 5 EUR/noapte in cazul celor doua apartamente.Tarifele de cazare stabilite vor contine si micul-dejun in regim de bufet suedez..

Pretul mediu al unei mese principale (pranz sau cina) este calculat la 8 EUR/persoana.Vor exista mai multe variante de meniu, fiecare dintre ele cuprinzand felurile 1 si 2, desertul si o apa minerala sau plata.

Tariful pentru inchirierea terenului de tenis va fi de 6 EUR/ora fara antrenor si 12 EUR/ora cu antrenor.Echipamentul de joc (racheta + mingi) va fi furnizat contra a 2 EUR/persoana/ora.Tariful de inchiriere a unui snow-mobil va fi de 25 EUR/ora.

Sala de conferinte a pensiunii va putea fi inchiriata contra a 50 EUR/zi.

Sauna va putea fi folosita pentru 6 EUR/persoana/ora,capacitatea acesteia fiind de 5 persoane, in timp ce o sedinta de masaj va costa 8 EUR/persoana. Accesul la sala de fitness si la piscina este gratuit pentru clientii pensiunii.

Avand in vedere faptul ca pensiunea are mai multe tipuri de camere (single, duble, apartamente) fiecare dintre acestea avand un alt tarif de cazare, pentru calcularea cifrei de afaceri aferente acestei categorii de venituri va trebui sa calculam un pret mediu al tarifului de cazare, in conditiile in care gradul de ocupare previzionat se pastreaza pentru toate tipurile de camere.Astfel formula de calcul pentru determinarea tarifului mediu de cazare, este media armonica, cu urmatoarea expresie :

 

unde: T_m-tarif mediu cazare

In urma efectuarii calculului a rezultat un tarif mediu de 34,5 EUR/camera/noapte valabil pentru primii doi ani de functionare si un tarif mediu de 38,5 EUR/camera/noapte valabil pentru anii 2007 si 2008.

Pentru calcularea cifrei de afaceri aferente serviciilor de alimentatie (in cazul nostru al veniturilor obtinute din servirea pranului si al cinei) am considerat ca 27 % din clientii pensiunii vor servi aceste mese in restaurantul pensiunii, din cauza existentei altor unitati de alimentatie publica in zona (vezi Bran, Moeciu, Poiana Brasov, Brasov), accesul la acestea fiind comod si rapid, mai ales in conditiile in care majoritatea clientilor pensiunii vor calatori cu autoturismul personal.

Pentru calcularea nivelului mediu al veniturilor ce pot fi obtinute din valorificarea serviciilor suplimentare oferite de catre pensiune, va trebui mai intai sa facem separarea acestora in functie de anotimp, deoarece, spre exemplu terenul de tenis nu va putea fi folosit in lunile de iarna si toamna tarzie, in timp ce snow-mobilurile vor putea fi folosite cel mult patru luni pe an, cat avem un strat de zapada destul de gros.   

De asemenea o alta sursa de venituri va fi constituita din organizarea de excursii optionale cu vizitarea obiectivelor turistice din imprejurimi si nu numai (ex: Brasovul vechi, Castelele din Sinaia si Bran, Cetatea Medievala a Sighisoarei, plimbari cu trasura sau sania trase de cai, excursii cu joc de golf pe terenul „Lac de Verde” din Breaza, transferuri de la / aeroport).

Astfel pentru terenul de tenis, avem un tarif de 4,5 EUR/ora/persoana (media celor doua categorii de tarife-cu si fara antrenor) la un grad de solicitare de 30% din partea clientilor pensiunii si o durata de folosinta de 210 zile/an.

In cazul scuterelor de zapada estimam un grad de solicitare din partea clientilor de 10%.Acestea vor putea fi utilizate apoximativ 100 zile/an la tariful de 25 EUR/ora/persoana.

Restul facilitatilor (sauna, masajul,sala de conferinte, excursiile optionale) vor putea fi folosite pe tot parcursul anului. Consideram ca sauna si masajul vor fi solicitate de 10% din clienti la un tarif mediu de 7 EUR/persoana, deoarece nu toti clientii care vor face masaj vor face si sauna si invers.Sala de conferinte va fi solicitata la un procentaj de 15% din zilele unui an, ce se pastreaza constant pe parcursul anilor,la tariful mentionat in paragraful anterior.

Nivelul estimat al veniturilor din activitatile de agrement, pentru fiecare din cei patru ani va fi prezentat in tabelul ce urmeaza :

Tabelul 4.7 Nivelul veniturilor din agrement pe categorii de activitati (in EURO)

Rezultatele care se estimeaza ca se vor obtine in urma serviciilor de cazare, alimentatie si agrement sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul 4.8  Estimarea veniturilor totale ale complexului turistic in perioada 2005 – 2008

Unde: VA-valori absolute

VR-valori relative

Din datele prezentate in tabelul 3.8 reiese ca veniturile din activitatea de cazare reprezinta cea mai mare pondere in veniturile totale , ele continuand sa creasca de la un an la altul in perioada 2005 – 2008.

Dupa ce au fost estimate veniturile in cazul pensiunii turistice, in cele ce urmeaza se va face o estimare a cheltuielilor aferente activitatii pensiunii in perioada 2005 – 2008.

Pentru activitatea de cazare, cheltuielile au fost estimate pe baza practicilor interne, aplicabile in industria hoteliera, in cazul nivelului de clasificare de 5 margarete.

Cheltuielile directe in activitatea de cazare includ:

salarii si alte elemente similare (C.A.S., cont pentru constituirea fondului de somaj, pregatirea personalului, etc.), estimate pe baza numarului si structurii de personal si a salariilor anuale;

materiale consumabile, consumuri de utilitati, uzura obiectelor din inventar, abonament radio-tv, uniforma personal, comisioane;

Cheltuielile directe in activitatea de alimentatie includ:

salarii si alte elemente similare (C.A.S., pregatirea personalului etc.) estimate pe baza numarului si structurii de personal si salariilor anuale;

Materiale consumabile, consumuri de utilitati, uzura obiectelor de inventar, inlocuirea obiectelor de inventar, uniforma personal;

Costul marfurilor;

Cheltuieli directe aferente serviciilor de agrement includ:

salarii si alte elemente similare;

echipament pentru desfasurarea agrementului;

materiale consumabile, obiecte de inventar, etc.;

Cheltuielile indirecte includ:

administratia generala

utilitati, intretinere si reparatii

amortismente

cheltuielile cu impozitele, taxe, asigurari

cheltuieli cu publicitatea.

Toate aceste cheltuieli se vor estima per total, la nivelul pensiunii turistice, pe grupe de cheltuieli care vor fi folosite in contul de exploatare previzionala.

Pentru a putea prezenta contul de exploatare previzionala, trebuiesc specificate mai intai cheltuielile cu forta de munca, cheltuielile cu intretinerea complexului turistic, cheltuieli cu publicitatea si cheltuieli de amortizare a investitiei, in perioada 2005 – 2008.

Pentru a putea determina cheltuielile cu forta de munca, vom avea in vedere urmatoarele variabile :

-Numarul total de angajati : 9. Structura angajatilor se prezinta in felul urmator : 1 administrator pensiune, 1 bucatar, 1 barman-ospatar, 1 ajutor ospatar, 1 camerista, 1 femeie de servici, 1 antrenor tenis, 1 angajat pentru lucrari de administratie, 1 agent de turism-rezervari.

-Salariul mediu lunar brut : 85 EUR/persoana.Pe langa costurile cu salariul brut al fiecarui angajat, firma va mai trebui sa suporte aproximativ 40 % cheltuieli asimilate salariilor.

Tabelul 4.9 Estimarea cheltuielilor folosite in contul de exploatare previzionala, in perioada 2005 – 2008.

Avand in vedere ca s-au stabilit si aceste cheltuieli se poate contura contul de exploatare previzionala in care se vor cuprinde cum s-a mai specificat: marja bruta (incasarile totale obtinute din exploatarea obiectivului turistic); marja neta (marja bruta minus cheltuielile cu forta de munca); marja de activitate (marja neta minus cheltuieli de functionare si administrative); marja de exploatare (marja de activitate minus cheltuieli cu publicitatea) si rezultatul net (profit brut minus impozit pe profit).

In tabelul 4.10 se va prezenta contul de exploatare previzionala pentru perioada 2005 – 2008.

Tabelul 4.10. Contul de exploatare previzionala a complexului turistic in perioada 2005 – 2008

Din datele prezentate in tabelul de mai sus, dupa ce au fost calculati indicatorii agregati ai contului de exploatare previzionala, se poate observa ca in fiecare an din cei previzionati (2005, 2006, 2007, 2008), se va obtine un profit net care este in crestere. Aceasta demonstreaza faptul ca noul complex turistic va fi rentabil si ca investitia se va putea recupera in timp fara teama ca ar putea exista pierderi.

Termenul (durata) de recuperare (Tr) a investitiei exprima timpul in care sunt reconstituite pe seama profitului obtinut din functionare, fondurile avansate si consumate se determina ca raport intre valoarea investitiei (I) si profitul anual (Pa):           

In cazul de fata se va lua in calcul profitul anual mediu estimat pentru primii 4 ani de functionare (vezi tabelul 3.10) si se va obtine:

Dupa cum observam, banii investiti in aceasta pensiune vor fi recuperati in 5 ani si jumatate .

Analiza rentabilitatii previzionate

In cadrul acestui subcapitol se va face o analiza a rentabilitatii previzionate avand in vedere o serie de indicatori care vor fi prezentati pe larg ulterior.

Rentabilitatea previzionata (care este de fapt esenta unui studiu de fezabilitate) este unul din criteriile importante ce stau la baza fundamentarii deciziei privind realizarea investitiei. Cu ajutorul acesteia se poate indica oportunitatea punerii in practica a proiectului de amenajare.

Asa cum s-a specificat, se vor calcula o serie de indicatori care se vor estima pe o perioada de 4 ani (2005 – 2008).In evaluarea eficientei, mai expresivi decat indicatorii absoluti sunt cei relativi precum rata profitului si/sau rata rentabilitatii.

Rata profitului reprezinta marimea relativa a profitului (calculata procentual) in raport cu un termen de referinta ce reflecta efortul depus pentru obtinerea acestuia. In functie de modul de exprimare a efortului, in practica economica se delimiteaza mai multe forme si modalitati de calcul pentru rata profitului (rata economica a profitului, rata comerciala a profitului, rata financiara a profitului).

In ceea ce urmeaza, pentru situatia prezentata, se va estima Rata comerciala a profitului (Rcp) calculata ca raport procentual intre masa profitului net (P) si totalul incasarilor (veniturilor), respectiv cifra de afaceri (CA).

In tabelul 3.11 sa va face o estimare a acestui indicator pentru perioada 2005 – 2008, pe baza datelor cunoscute referitoare la profitul net si cifra de afaceri.

Tabelul 4.11 Estimarea ratei comerciale a profitului in perioada 2005 – 2008

Din aceste date prezentate mai sus se observa o tendinta de crestere a valorii acestui indicator, de la un an la altul pentru perioada 2005 – 2008. Valorile acestor rate sunt destul de mari, rezultand faptul ca eficienta care se va realiza este buna, complexul putand cu usurinta sa-si acopere cheltuielile din surse proprii.

Un alt indicator important care se va previziona este rata de rentabilitate a investitiei care se calculeaza dupa formula:

r – rata de rentabilitate

P – profitul estimat

I – volumul investitiei

Investitorii urmaresc obtinerea unei rate a rentabilitatii cat mai ridicata.

Tabelul 4. 12 Estimarea ratei de rentabilitate a investitiei in perioada 2005 – 2008

Din estimarile de mai sus se poate observa o crestere a indicatorului analizat in perioada 2005 – 2008, ceea ce inseamna ca investitia este rentabila, putandu-se astfel realiza obiectivul investitorilor de a obtine o rata de rentabilitate cat mai ridicata.

Un alt indicator care se poate estima, avand in vedere datele economico-financiare privitoare la complexul turistic este productivitatea investitiei (Wi) care se poate calcula dupa formula:

Estimarile privitoare la acest indicator pentru perioada analizata sunt prezentate in tabelul 4.12

Tabelul 4.12 Estimarea productivitatii investitiei in perioada 2005 – 2008

Pentru perioada 2005 – 2008, valorile estimate ale indicatorului productivitatea investitiei sunt pozitive si in crestere, ceea ce demonstreaza inca o data faptul ca investitia este rentabila.

Estimarile tuturor indicatorilor de mai sus conduc la concluzia ca realizarea unei investitii de amenajare a unei pensiuni turistice in zona Branului se dovedeste a fi o initiativa viabila si necesara in contextul inexistentei unei unitati care sa asigure servicii de calitate superioara si a cererii constant ridicate pentru asemenea servicii in acesta zona, la preturi ce nu suporta comparatie cu unitatile de confort similare din Brasov sau Poiana Brasov.

Din analiza indicatorilor prezentati anterior se poate observa ca proiectul de investitie este fezabil intrucat:

nu exista riscul neonorarii obligatiilor contractuale

fluxul financiar se va derula in parametri normali;

rentabilitatea care se va realiza in fiecare din ani previzionati este in crestere (a se vedea ratele de rentabilitate calculate).

Construirea acestei pensiuni s-a dovedit a fi o initiativa conforma cu realitatea, avand posibilitati reale de punere in practica, deoarece acest teritoriu reprezinta un mediu favorabil amenajarii turistice, luand in considerare cadrul natural – geografic deosebit de prielnic, o clima prielnica atat pentru practicarea sporturilor de iarna cat si a excursiilor.

In urma analizei realizate in cadrul acestui capitol s-a putut constata ca investitia va fi recuperata in 5,5 ani, deoarece veniturile sunt in crestere in fiecare an. Investitia este deci rentabila, deoarece veniturile sunt mari, se obtine si un profit care sa justifice realizarea investitiei.

Din punct de vedere al turistului, construirea pensiunii reprezinta o noua destinatie, un nou produs turistic, o noua alternativa a vacantelor petrecute intr-un cadru linistit si pitoresc.

CONCLUZII

Amenajarea turistica reprezinta un set de decizii privind continutul viitorului produs turistic al unei zone, in cazul de fata a noii pensiuni turistice din Zona Bran-Tohanu Nou

Pozitia geografica a zonei Bran, renumele de care se bucura in randul turistilor romani sau straini , ofera conditii propice pentru construirea unei pensiuni turistice care sa ofere servicii de inalta clasa pe tot parcursul anului. Acest amplasament a fost considerat potrivit datorita avantajelor care exista si care vor fi prezentate pe larg in capitolul 4.

Turistii romani care vin in zona Branului se impart in doua mari categorii:

Cei care au ca motivatie principala dorinta de odihna si relaxare, intr-un cadru natural deosebit, departe de stresul si agitatia marilor orase.

Cei care vin pentru o zi (in special grupurile) sa viziteze atractia principala a localitatii – Castelul Bran.

O alta categorie de clienti ai pensiunilor din zona, sunt amatorii de schi. Datorita atat proximitatii zonei Bran de statiunile de schi Poiana Brasov si Predeal cat si datorita constructiei recente a unei partii de schi in zona, multi turisti aleg pe timpul iernii sa se cazeze pe timpul vacantelor in Bran, datorita costurilor mult mai reduse fata de cele doua statiuni amintite mai sus.

Majoritatea covarsitoare a turistilor straini care viziteaza zona sunt atrasi de Castelul Bran si de Legenda Contelui Dracula, asociata acestuia (vezi Cap.3).In luna octombrie a fiecarui an, Branul primeste cifre insemnate de turisti (in special americani) care vin aici pentru a adauga o nota speciala unei sarbatori traditionale “Halloween-ul”

Analiza gradului de echipare turistica a zonei Bran a pus in evidenta faptul ca oferta existenta pe segmentul de confort pe care se va situa pensiunea nu este suficient de diversificata ,existand doar 4 pensiuni ce au primit clasificarea de 5 margarete, neoferind nici una dintre acestea toate facilitatile proiectate pentru pensiunea ce urmeaza a fi construita.

In scopul de a demonstra inca odata ce reprezinta Zona Branului ca destinatie turistica voi prezenta o serie de puncte tari, puncte slabe, oportunitati si riscuri, subliniind faptul ca intr-o zona turistica cu potential deosebit trebuie sa existe si echipamente turistice de calitate, care sa vina in intampinarea turistilor cu pretentii mai ridicate.

Punctele tari pe care le poseda zona constau in frumusetea peisajului atat in perioada de iarna, cat si in perioada de vara, posibilitatea practicarii drumetiilor montane si a cunoasterii obiceiurilor populare traditionale. Un alt punct forte il constituie accesul facil in zona, precum si faptul ca Branul se afla foarte aproape de cea mai cunoscuta salba de statiuni montane din Romania: Sinaia – Predeal - Poiana Brasov ; promovarea puternica a zonei

Dintre punctele slabe putem aminti: in multe pensiuni conditiile de cazare sunt oarecum modeste ; lipsa unei retele de canalizare centralizate, aglomeratia de pe drumul principal din localitate, acesta fiind soseaua nationala ce leaga Brasovul de Pitesti.

Oportunitati: cerere constant ridicata pentru cazare in aceasta zona. Cresterea numarului de locuri de cazare;

Riscurile ce pot aparea se refera tendinta de aglomerare a zonei si binenteles ca fenomen asociat aparitia unor semne de poluare si degradare a mediului inconjurator. Degradarea stilului arhitectonic al zonei  

Asa cum vom vedea in capitolul 4 amenajarea propusa duce si la cresterea numarului de locuri de munca din zona. In mod direct pensiunea va angaja 9 persoane, iar in mod indirect, prin activitatea sa pensiunea va atrage in circuitul aproximativ 20 gospodarii, fie prin implicarea acestora in fenomenul turistic (proprietari de cai, trasuri si sanii, dansatori populari, maestrii de calarie si vanatoare) fie prin furnizarea de alimente traditionale (produse din lapte, fructe de padure), produse mestesugaresti.     

Dupa ce in capitolul 3 s-a prezentat zona in care se va amenaja pensiunea (locatie, istoric) in capitolul 4 s-a trecut la detalierea investitiei ce urmeaza a fi realizata precum si la evaluarea necesarului de investitii prin estimarea valorii totale a investitiei, a cifrei de afaceri si a cheltuielilor pentru perioada 2004 – 2007.

Tot aici au fost specificate si sursele de finantare posibile si a fost analizata rentabilitatea prin prisma mai multor indicatori.

In urma estimarii valorii totale a investitiei de 375,000 EUR, s-a ajuns la concluzia ca aceasta va fi recuperata in 5,5 ani avand la baza si profitul anual mediu estimat pentru primii patru ani de functionare.

In ceea ce priveste finantarea aceasta se va face 60% din fondul Phare si 40% din surse proprii (avand in vedere ca firma care se va ocupa de amenajarea complexului si care il va avea in proprietate este puternica din punct de vedere financiar).Metodologia necesara obtinerii acestui imprumut nerambursabil face obiectul capitolului 2 al lucrarii de fata.

Investitia este rentabila deoarece veniturile estimate pentru perioada 2004 – 2007 sunt in crestere iar conform contului de exploatare previzionala si profitul net este in continua crestere.

Analiza rentabilitatii previzionate pentru perioada 2004 – 2007 s-a realizat prin prisma unor indicatori precum: rata comerciala a profitului, rata de rentabilitate a investitiei si productivitatea investitiei. Ca o concluzie de ansamblu dupa calculul acestor indicatori s-ar putea spune ca eficienta care se va realiza este buna, ca investitia este rentabila si ca o astfel de investitie de amenajarea unei pensiuni turistice de 5 margarete in Bran se dovedeste a fi o initiativa viabila si necesara in contextul actual al pietei turistice.

Un aspect foarte important este si modul in care se va face promovarea noii unitati de primire turistica. Avand in vedere categoria dorita de clasificare (5 margarete) pe care o va obtine, credem, cu usurinta datorita atat respectarii in tocmai a criteriilor de clasificare impuse de catre Ministerul Turismului cat si a numeroaselor facilitati suplimentare oferite (sauna, piscina, etc) promovarea trebuie facuta cat mai eficient astfel incat sa faca cunoscuta pensiunea clientilor potentiali: oameni de afaceri,firme/corporatii care sa organizeze intalniri si sesiuni de „trening” pentru personalul de conducere, persoane ce doresc sa-si petreaca vacanta intr-un mediu linistit cu servicii inalt personalizate, de calitate superioara.

Se vor utiliza urmatoarele mijloacele disponibile pentru promovarea turistica:

pliante,reviste, brosuri ,cataloage ale diverselor organizatii turistice (vezi ANTREC);

CD publicitar cu galerie foto si prezentare in detaliu a tuturor facilitatilor;

Promovarea pensiunii si ofertei acesteia in randul corporatiilor utilizand e-mail-ul. Baza de date pentru adresele destinatarilor va fi constituita   utilizand Catalogul Kompass Romania-unul dintre cele mai importante surse de date privind societatile comerciale importante din Romania.

De asemenea oferta si caracteristicile pensiunii vor fi facute cunoscute celor mai importante agentii de turism din tara noastra prin ofertare directa. De asemenea se vor organiza sejururi de studiu (study-tour) pentru agentii de turism, cu scopul ca acestia sa cunoasca, nu doar din poze, ci pe viu confortul si facilitatile pensiunii, fiind astfel mai motivati sa propuna clientilor petrecerea unui sejur sau organizarea unei intruniri de afaceri in decorul oferit de pensiune .  

Ca o concluzie finala, se poate aprecia ca in zona Branului este necesara si oportuna amenajarea unei pensiuni turistice rurale de cinci margarete care sa ofere o gama completa de servicii de cea mai inalta calitate atat turistilor de week-end care doresc sa se refugieze de zgomotul si poluarea marilor orase cat si celor care doresc sa-si petreaca vacanta, fie ea de iarna sau de vara, intr-un mod cat mai placut cu putinta.