Analize comparative privind oferta turistica a romaniei si cea a greciei

ANALIZE COMPARATIVE PRIVIND OFERTA TURISTICA A ROMANIEI SI CEA A GRECIEI

Romania si Grecia dispun de un numar mare de atractii turistice, atat naturale cat si antropice. Resursele turistice naturale cuprind elemente oferite de cadrul natural. Dintre componentele potentialului turistic antropic, trebuie evidentiate, pentru valoarea si atractivitatea lod: vestigiile arheologice, monumentele istorice si de arta, institutiile si evenimentele cultural-artistice, arta si traditia populara[1].

1. Atractii turistice

Potentialulul turistic este “ansamblul de elemente naturale, economice si cultural-istorice de interes, care confera unui teritoriu dat o anumita functionabilitate turistica si care constituie premise pentru dezvoltarea activitatii de turism”[2].

Astfel atractiile turistice sunt acele elemente care atrag atentia, produc impresie, incita la calatorie.

1.1. Resurse naturale

Romania dispune de resurse naturale foarte valoaroase, dintre acestea mentionam:

Carpatii Romanesti

Ocupa circa 30% din suprafata tarii noastre; ofera – datorita pozitiei, prezentei diferitelor tipuri de relief, vegetatiei si faunei care se imbina aici in mod armonios – o variata oferta atat pentru impatimitii vacantelor montane cat si pentru alte categorii de turisti.

Desi au concurenti redutabili, mai ales prin altitudine si stratul de zapada, in muntii Alpi, Pirinei sau Tatra, Carpatii Romanesti prezinta cateva particularitati care le confera un loc distinct in ierarhia sistemelor montane europene, si anume[3]:

Diversitate peisagistica, asociata structurilor geologice si tipurilor de relief, precum si alternantei unitatilor montane cu cele submontane si depresionare (peisaje alpine si glaciare in Fagaras, Retezat, Rodnei, Parang, peisaje carstice in Aninei, Bihor-Vladeasa, Mehedinti, Cernei abrupturi calcaroase in Piatra Craiului, chei si defilee – Bicazului, Oltetului, Turzii, Oltului, Jiului, Dunarii s.a.);

Accesibilitate, datorita pozitiei centrale, configuratiei, faptului ca sunt strabatuti de numeroase vai si cursuri de rauri, altitudinii mai reduse.

Potentialul speologic bogat, peste 10.000 de pesteri, ceea ce situeaza Romania pe locul 3 in Europa, unele cu o exceptionala valoare stiintifica sau estetica, avand statutul de monumente ale naturii sau rezervatii – Topolnita, Cetatile Ponorului, Ghetarul de la Scarisoara, Pestera Ursilor;

Complexitate – varietatea formelor de refief, asociata cu prezenta unei bogate retele hidrografice, fomd cinetic, domeniu schiabil, asezari umane, oferind posibilitatea practicarii celor mai diverse forme de turism: drumetie, alpinism, schi, odihna, vanatoare si pescuit, cercetare stiintifica.

Delta Dunarii

Caleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul pasarilor, al puzderiilor de pesti, Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific. Ea acopera o suprafata de 2.681 km², cu o zona salbatica rasfirata pe ape si care se intinde de la granita ucraineana pana la mai multe lacuri aflate in partea de nord a statiunilor de pe litoralul Marii Negre[4]. Altitudinea medie este de 31 m, in mare parte regiunea fiind aflata sub ape.

Desi predomina mediul acvatic, din Delta Dunarii nu lipseste mediul terestru, reprezentat de grindurile Letea, Caraorman, Stipoc, Saraturile (zone secetoase pe care se dezvolta o flora si fauna specifice stepei europene, cu influente mediteraneene). Intre aceste doua medii se interpune cel mlastinos, inundabil, unde se intalnesc o flora si o fauna cu posibilitati de adaptare alternativa (apa, uscat), in functie de regimul hidrologic sezonier si anual. La contactul dintre apele dulci si cele marine au loc diverse procese fizice, ceea ce i-a determinat pe biologi sa considere aceasta zona drept un ecosistem aparte, numit avandelta (golful Musura si meleaua Sfantu Gheorghe sunt cele mai reprezentative din acest ecosistem).

Flora Deltei Dunarii este extrem de bogata si se desfasoara pe trei niveluri: plante cu frunze plutitoare (nufarul alb, nufarul galben, iarba broastelor, ciulinii de balta, limba apei, rizacul), plante riverane si de plaur (stuf, papura, feriga de apa, macris, izma broastei, cucuta de apa, nu-ma-uita) si plante de uscat (salcia alba, plopul, arinul, frasinul, padurile combinate de pe grinduri).

In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa circa 78% din suprafata totala. Principalele specii sunt stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri salinizate si solonceacuri marine

Fauna din Delta Dunarii este un adevarat paradis. Aici vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, intreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode din Europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Alte mamifere intalnite in Delta Dunarii sunt iepurele, mistretul, vulpea, lupul, dihorul, pisica salbatica, broaste testoase. Pestii sunt prezenti prin peste 150 de specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrand primavara din Marea Neagra.

Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor peste 300 de specii (dintre acestea, 70 sunt extraeuropene) pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecand prin delta si ramanand aici pentru diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase - 141 de specii, dintre care 81 cuibaresc. Pasarile din Delta Dunarii se pot grupa in cinci tipuri principale: mediteranean (starc, tiganus, cormoran mic, vultur plesuv, piciorong, ciocintors, califar, pelican), european (privighetoarea de stuf, presura, boicusul, randunelele de mare, pescarusul, vulturul pescar, vulturul codalb), siberian (lebada cantatoare, fluierarul, fundacul popular, becatina comuna, cocorul), mongolic (vulturul plesuv, soimul dunarean) si chinez (egreta, lebada muta, cormoranul mare, rata mandarin).

Litoralul Marii Negre

Reprezinta prima zona turistica a tarii, detine peste 45% din baza turistica de cazare a Romaniei. Acesta se intinde de-a lungul a peste 250 km si ofera conditii pentru practicarea unei largi game de forme de turism.

Plaja litoralului romanesc, adapostita la baza falezei intre Constanta si Mangalia, si cu o larga extindere si deschidere in restul litoralului, are o orientare ce permite expunerea la soare in tot cursul zilei (10 ore), ceea ce se intalneste pe putine plaje din Europa; coboara in mare cu o panta lina, ceea ce favorizeaza baile de mare si mersul pe apa – proceduri de mare valoare terapeutica[5]. Nisipul plajei, datorita calitatilor sale – puritate, granulatie, grad de uscare – face parte, de asemenea, din elementele care stau la baza tratamentelor de cura balneara specifice marii.

Principalele resurse naturale ale Greciei sunt reprezentate de catre:

Litoralul grecesc

Litoralul Greciei are o suprafata de 16.000 km. lungime. Una din pricipalele destinatii ale litoralului grecesc este Peninsula Halkidiki. Este considerata paradisul secret al Greciei, protejata de natura si de istorie, Halkidiki, peninsula din nordul Greciei, la mica distanta de Salonic este locul unde s-a nascut celebrul filosof Aristotel, care ascunde punctul central al credintei ortodoxe (Muntele Athos) si pamantul iubit de Alexandru Macedon.

Kassandra , bratul vestic al peninsulei , cel mai cunoscut si mai populat din Halkidiki, ofera turistilor soare, plaje nesfarsite, peisaje de o deosebita frumusete si racoarea padurilor. Numele de Kassandra provine de la regele Macedoniei Kassandros, succesorul lui Alexandru cel Mare. Plajele sale albe si promontoriile stancoase acoperite cu pini coboara in trepte spre mare creand pesisaje unice ce se oglindesc in apa de un albastru cristalin.

Parcul National Olympos (Tesalia)

Acesta a fost primul Parc National al Greciei (1937), care are o suprafata de 5.000 ha. si este unul dintre cele mai lungi din lume, iar din 1982 a devenit Rezervatie a Biosferei. „Resedinta zeilor” mitologiei grecesti, Muntele Olimp (2917 m.) este brazdat de trecatori adanci deasupra carora se inalta piscuri de peste 2900 m.- Myticas (2950 m.), Stefani, Dios,Skala,Pantheon, ai caror versanti sunt imbracati de codrii de stejar, platan, ulm, fag, brad, pin, ienupar, maslin si fistic. Cuprinde aproximativ 1700 de specii de plante, incluzand cateva specii rare si chiar exemplare unice de flori salbatice. Pantele joase sunt acoperite de specii mediteraneene de maquis, gorun, cedru, rodii amestecate cu alte specii de foioase si conifere .

Dintre speciile de animale, mamiferele sunt cele mai numeroase: lup, vulpe, sacal, caprioara, mistret, capra salbatica, si mamifere mai mici, cum sunt bursucul, dihorul, nevastuica, iepurele salbatic si veverita. Dintre pasarile care vietuiesc aici, sunt: uliul, vulturul, alte pasari de prada, ciocanitori, mierla de zapada,etc.

Parcul National Parnasssos (Grecia Centrala)

A fost infiintat in 1938 si are o suprafata de 600 ha., predominand aici speciile vegetale de brazi si pini, si de asemene aici mai exista o varietate de plante rare. Principala specie de planta care creste pe crestele insorite, este iarba „fescue”, alaturi de alte tipuri de plante salbatice.

Fauna zonei cuprinde specii de animale salbatice comune, cum sunt: vulpea, iepurele,veverita si sacalul. Mai exista cateva specii rare de pasari, cum sunt soimul si vulturul, numarul mare de vrabii si diferite familii de ciori. Aici mai intalnim si o varietate larga de serpi si insecte.

1.2. Resurse antropice

Romania dispine de o varietate de resurse antropice. Printre cele mai importante obiective turistice antropice sunt:

Adamclisi

La inceputul secolului al XX-lea a fost descoperit in Romania un complex arheologic de o deosebita insemnatate fiind unul dintre cele mai valoroase monumente antice romane de pe teritoriul tarii noastre. Este vorba de ruinele Monumentului triumfal Tropaeum Traiani si vestigiile cetatii Tropaem Traiani, aflate in comuna Adamclisi din Dobrogea[6].

In aceste locuri, in iarna anului 101-102 au avut loc grele batalii intre romani si dacii aliati cu sarmatii. Impresionantul monument, de forma circulara, a fost ridicat din porunca imparatului Traian in anul 109. Scenele de lupta, reprezentand atat vitejia romanilor cat si eroismul dacilor, au fost sculptate in basoreliefuri pe blocuri mari de piatra (metope), ce inconjurau ca un brau lat monumentul. Imaginile de pe aceste metope dezvaluie uimitoare asemanari cu infatisarea si portul caracteristice azi taranilor din regiunea de munte si deal din tara noastra. De jur imprejur, monumentul avea sapte randuri de trepte de piatra, iar deasupra se inalta un soclu purtand statuia sculptata a unui ostas imbracat cu armura. Monumentul n-a rezistat scurgerii atator veacuri, din el s-a mai pastrat numai partea centrala, ca o movila uriasa de pamant, iar din cele 54 de metope au mai ramas 49. In apropierea monumentului se gasesc alte doua marturii ale evenimentului amintit: mausoleul unui ofiter roman cazut in lupta si, nu departe de acesta, altarul, inaltat din ordinul lui Traian, in memoria ostasilor care si-au dat viata in crancenele batalii.

Ansamblul sculptural Constantin Brancusi

Cel mai mare sculptor al secolului XX, Constantin Brancusi, figura centrala in miscarea artistica moderna si un pionier al abstractizarii este considerat parintele sculpturii moderne. Sculpturile sale se remarca prin eleganta formei si utilizarea sensibila a materialelor, combinand simplitatea artei populare romanesti cu rafinamentul avant-gardei pariziene[7]. 

Exegetii operei brancusiene n-au cazut de acord nici asupra numarului de lucrari care intra in cadrul ansamblului si nici in privinta nomenclaturii ansamblului sau a componentelor sale. Cele trei sculpturi - Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Coloana fara sfarsit - sunt dispuse pe aceeasi axa orientata vest-est, cu lungimea de 1275 m.

Masa Tacerii este lucrata in calcar si are urmatoarele dimensiuni: tablia 2,15 m diametru si 0,43 m grosime, piciorul 2 m diametru si 0,45 m grosime. Initial, cele 12 scaune erau mult mai apropiate de masa si dispuse doua cate doua.

Poarta sarutului, al doilea monument din cadrul ansamblului, este construita din travertin de Banpotoc. Brancusi a fost ajutat in executarea acestei piese de doi cioplitori in piatra: Ion Alexandrescu din Bucuresti si Golea din Dobrita. Dimensiunile acestei lucrari sunt de 5,13 m inaltime si 5,45 lungime. Stalpii au latura de 1,69 m. Intreaga lucrare este dispusa pe un ax de otel incastrat intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m.

Coloana fara sfarsit, considerata de catre Sydnei Geist 'punctul de varf al artei moderne', se afla situata in extremitatea estica a axului care formeaza actuala strada Eroilor. Inalta de 29,33 m, este constituita din 17 module romboidale din fonta initial alamita. Modulele de 1,80 m inaltime si aproximativ 860 kg greutate sunt montate pe un ax de otel incastrat intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m. Elementele Coloanei au fost turnate la Atelierele Centrale Petrosani. Intregul proces de ridicare a Coloanei s-a desfasurat din punct de vedere tehnic sub conducerea inginerului Stefan Georgescu-Gorjan. Ansamblul a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938.

Ca intreaga creatie brancusiana, diseminata in toata lumea si ansamblul de la Targu Jiu a determinat din partea exegetilor numeroase interpretari. Ne vom margini insa la ceea ce sustine Constantin Brancusi intr-o scrisoare adresata Aretei Tatarescu imediat dupa inaugurarea ansamblului, precum si la alte referiri facute intr-o serie de documente ulterioare[8].

Intregul ansamblu este un omagiu adus eroilor cazuti in timpul primului razboi mondial. Masa tacerii reprezinta masa de dinaintea confruntarii de la care pleaca la lupta viitorii combatanti si eroi. Acestei explicatii i se aduce si o componenta mitico-filozofica in sensul ca masa ar reprezenta o moara a timpului. Timpul macinat este dispus in clepsidrele-scaune care-l masoara. Totul se petrece in tacere. Singurul element tonic era dat de curgerea Jiului, in imediata apropiere.

Aleea scaunelor a reprezentat domeniul celor care participa fara sa se implice, prevazator, asteptand finalul; ei reprezinta ordinea impusa si circumstantele.

Poarta sarutului este poarta prin care se face trecerea spre o alta viata. Motivul sarutului prezent pe stalpii portii ar putea fi perceput si ca ochiul care priveste inlauntru.

Calea Eroilor este calea 'sufletelor eroilor', este drumul parcurs de la inceputul pana la sfarsitul vietii.

Biserica Sfintii Apostoli se incadreaza foarte bine ansamblului, ea constituind componenta religioasa a acestuia.

Coloana sau Columna (cum o numea Brancusi) fara sfarsit reprezinta un adevarat 'testament spiritual' al marelui artist, un adevarat axis mundi menit parca sa sprijine in vesnicie bolta cerului.

Biserica Neagra (Anexa 1)

Biserica evanghelica in stil gotic din Brasov. Construita in jurul anului 1380 (probabil incepand cu 1377) si cunoscuta initial sub numele de Biserica Sfanta Maria, cladirea a fost partial distrusa dupa marele incendiu din 1689, cand a primit numele actual. Biserica Neagra este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectura gotica din Romania datand din secolele XIV-XV[9].

Grav avariata dupa incendiu, Biserica Neagra a fost refacuta cu ajutorul unor mesteri veniti din orasul hanseatic Danzig, pentru ca mesteri locali nu mai stiau sa inchida bolti de dimensiuni atat mari. Noile bolti, insa, sunt in stil baroc nu in gotic.

Biserica Neagra este cel mai mare edificiu de cult in stil gotic din sud-estul Europei, masurand 89 de metri lungime si 38 de metri latime. In aceasta biserica incap circa 5.000 de persoane.

Castelul Bran

Situat la 30 km de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Castelul Bran este un important monument national si punct de reper al turismului din Romania, datorita atat frumusetii lui, a peisajului, cat si a legendei contelui Dracula, al carui spirit bantuie inca aceste locuri stravechi.

Cetatea Bran a fost construita pe o stanca situata intre Magura si Dealul Cetatii, pozitia sa asigurand un avantaj strategic deosebit atat spre valea si dealurile Moeciului cat si spre Tara Barsei, necesitatea construirii cetatii fiind impusa din considerente de ordin strategic si economic[10].

Prima atestare documentara a Castelului Bran o reprezinta actul emis la 19 noiembrie 1377 de Ludovic I d'Anjou prin care brasovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea 'cu munca si cheltuiala lor proprie' In schimb, regele confirma subordonarea a 13 localitati fata de Cetate. Conducerea Cetatii Bran era incredintata unui castelan, care avea si atributii jurisdictionale, iar garnizoana permanenta era compusa din arcasi si balistari. Intre anii 1419-1424, Cetatea revine in posesia lui Sigismund.

La sfarsitul secolului al XV-lea Cetatea Bran este subordonata autoritatii comitetului secuilor, raspunzator de apararea sud-estului Transilvaniei, iar din timpul lui Iancu de Hunedoara trece sub conducerea voievodatului Transilvaniei. De-a lungul vremii Cetatea Bran si-a indeplinit cu prisosinta rolul de aparator impotriva invaziei turcesti.

La 1 Decembrie 1920 Consiliul orasenesc al orasului Brasov doneaza Castelul Bran Reginei Maria a Romaniei Mari, ca semn de recunostinta fata de contributia sa la infaptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Dupa expulzarea din tara a familiei regale, in anul 1948, Castelul Bran a intrat in proprietatea statului roman, ramanand o perioada abandonat si devastat. Din 1956, partial amenajat, Castelul a fost deschis ca muzeu de istorie si arta feudala. Fiind intr-o stare avansata de degradare, in anul 1987 Castelul intra in restaurare, lucrare terminata in linii mari in 199 Definitivarea organizarii muzeistice se va face dupa noi criterii, rezultat al cercetarilor din ultimii ani.

Castelul Corvinestilor (Anexa 3)

Ridicat in secolul al XIV-lea, pe locul unei vechi intarituri, pe o stanca la picioarele careia curge paraul Zlasti, castelul este o constructie mareata, cu acoperisuri inalte si divers colorate, cu turnuri si turnulete, ferestre si balcoane impodobite cu dantelara pietrei cioplite[11].

Fiind una dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaste in timpul acestuia insemnate transformari. El devine astfel o somptuoasa locuinta, nu numai un punct strategic intarit. Cu trecerea anilor, diversii stapani ai castelului i-au modificat infatisarea, imbogatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare. Galeria si donjonul - ultimul turn de aparare (turnul 'Ne boisa' = Nu te teme), ramase neschimbate de pe timpul lui Iancu de Hunedoara, precum si Turnul Capistrano (dupa numele unui vestit calugar de la curtea castelului) reprezinta cateva dintre cele mai semnificative parti ale constructiei. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare incapere de receptii), Turnul buzduganelor si Bastionul alb care servea drept depozit de bucate, Sala Dietei, avand medalioane pictate pe pereti (printre ele se gasesc si portretele domnilor Matei Basarab din Tara Romaneasca si Vasile Lupu din Moldova). In aripa castelului numita Matia se mai desluseste destul de vag, o pictura referitoare la legenda cu corbul de la care se zice ca isi trag numele urmasii lui Iancu de Hunedoara (Corvini).

ESEU: Directii ale educarii inteligentei emotionale ESEU: Exercitii corecte biceps (cu imagini) - bicepsul puternic

Castelul Peles (Anexa 2)

Castelul Peles, fosta resedinta regala, transformata azi in muzeu, este punctul de atractie numarul 1 al Sinaiei si unul din valoroasele monumente arhitecturale din Romania. Construit intre 1875 si 1883, imbina diverse stiluri arhitecturale, predominand elementele Renasterii germane si ale stilului gotic. Acesta este unul din cele mai bine conservate palate regale din Europa. El a servit ca resedinta de vara pentru primul rege Hohenzollern al Romaniei, Carol I[12].

Arhitectii au folosit totul pentru a imprima splendoare si maretie constructiei, decoratia din lemn abundand in exterior si interior si dand castelului o nota specifica. Situat intr-un frumos parc, cu minunate terase, Pelesul are 160 de camere si sali in care pot fi vazute diferite obiecte ornamentale, covoare orientale, sculpturi fine din fildes, tapiserii, mobilier, colectii de arme   (sec. XV-XIX), tablouri. Printre cele mai impresionante sali sunt: holul de onoare, marea sala de arme (cu obiecte din India, Persia, Turcia, Arabia), sala de consiliu (vitralii elvetiene, sec. XVI-XVII), sala de muzica, sala florentina, sala oglinzilor, sala maura (cu o colectie inspirata de Palatul Alhambra din Spania), salonul turcsc, sala de teatru.

Catedrala Romano-Catolica din Alba Iulia (Anexa 4)

Ridicata in secolul XIII, este cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpurii din Transilvania, imbinand armonios elementele romanice cu cele gotice. Edificiul a fost conceput ca o basilica cu trei nave, transept cu trei abside semicirculare, turn peste careu si doua turnuri pe latura de vest, adaugandu-se ulterior doua nave in zona transeptului[13] Cea mai importanta constructie din epoca Renasterii timpurii din Transilvania este fara indoiala capela 'Lazo', aflata pe latura nordica a catedralei, in interiorul acesteia se afla o bolta cu nervuri gotice tarzii, avand cheia de bolta decorata cu blazoanele unor personalitati transilvanene.
In interiorul catedralei se afla sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, alaturi de cele ale fratelui sau Johannes Miles, a fiului sau mai mare Ladislau (situate in nava laterala sudica) si cele ale reginei Isabella si a fiului sau Ioan Sigismund (situate in nava laterala opusa).

Cetatea Deva

Cetatea Deva are o datare sigura: anul 1269. Urme mai vechi descoperite in acest loc duc insa firul vietuirii pana in zorii istoriei umane, apoi in perioada statului dac si stapanirii romane. In timpul feudalismului, viata cetatii era legata de numeroasele si grelele munci pe care taranii iobagi trebuiau sa le faca: pastrarea si apararea zidurilor cetatii, saparea santurilor, taierea lemnelor si a hatisurilor s.a. Aceste impovaratoare obligatii au facut ca cetatea sa devina, in decursul veacurilor, tinta multor rascoale. In anul 1784, in timpul rascoalei conduse de Horia, Closca si Crisan, stapanii cetatii au opus rezistenta atacurilor iobagilor si minerilor din Muntii Apuseni. Neinarmati si lipsiti de o buna organizare, rasculatii nu au reusit sa cucereasca cetatea asediata. Siliti sa se retraga, ei au lasat in mana nobililor 86 de prizonieri, carora li s-au taiat capetele, iar trupurile le-au fost aruncate intr-o groapa comuna, in spatele cetatii.

Cetatea Fagarasului

Cetatea Fagarasului a fost ridicata in anul 1310 de Ladislau Apo chiar in centrul orasului[14]

Cetatea Fagarasului apare prima data in documente oficiale in anul 1455, insa constructia ei incepuse inca de la sfarsitul secolului XIV, pe locul unei fortificatii din lemn si pamant. In secolul al XV-lea, cetatii i se mai adauga 4 turnuri de colt, pentru o mai buna aparare. In secolul urmator Stefan Mailat (1528-1541) transforma cetatea intr-un castel de aparare. Din secolul al XVII-lea, cetatea devine resedinta princiara a lui Mihai Viteazul, care in anul 1600 daruieste atat cetatea cat si domeniul Fagarasului, sotiei sale, Doamna Stanca. La mijlocul secolului al XVII-lea, principii Transilvaniei de pe atunci: Gabriel Bethlem (1613-1629) si apoi Gheorghe Racozi I (1630-1648) au dat forma si dimensiunile actuale ale cetatii. Destinatiile constructiei de-a lungul timpului au fost de: cetate militara de aparare, resedinta princiara, cazarma pentru trupele austriece, inchisoare (1948 – 1962)

Cetatea Histria

Situata la 62 de km de Constanta, cea mai veche asezare greceasca pe teritoriul Romaniei, intemeiata in 657 i.Hr., de colonistii greci veniti din orasul Milet (Asia Mica). Cetatea a fost vreme de 1200 de ani un important port si un puternic centru economic, bucurandu-se de ocrotirea getilor si apoi a romanilor. Savantul Vasile Parvan, care a inceput sapaturile aici, a dat de asemenea bogatii incat a numit-o “Pompeiul romanesc”. Azi se pot vedea templul Afroditei, templul lui Zeus, termele romane, forumul, piata, strada pavata.

Cetatea Neamt

Este un monument medieval de o valoare exceptionala. Cetatea Neamt a fost construita in timpul lui Petru I Musat (1375-1391), in perioada consolidarii statului feudal Moldova. Prima atestare documentara dateaza din 1395, anul in care regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, este infrant de ostile lui Petru I Musat la Hindau. In forma sa initiala, compunandu-se doar din fortul central ce inchidea o incinta strajuita de cele patru turnuri de la colturi, Cetatea Neamt si-a indeplinit cu bine atributiile pana la mijlocul secolului al XVI-lea, cand au inceput sa fie folosite mai mult armele de foc[15].

Epoca de glorie a cetatii de pe Culmea Plesului corespunde domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504), organizatorul si conducatorul militar de exceptie care, intelegand bine rolul fortificatiilor pentru cresterea capacitatii de aparare a tarii, a intarit cetatile ridicate de inaintasii sai si a construit altele noi, intreaga Moldova fiind strajuita de un puternic sistem defensiv.

Cetatea Rasnov

De pe netedul ses al Barsei se zaresc de departe ruinele masive ale cetatii Rasnov, construita pe un deal stancos. Ridicata cam in acelasi timp cu cetatea Prejmer, ea este amintita prima oara in documentele anului 1355. In secolele urmatoare este refacuta si consolidata in mai multe randuri. Intre zidurile cetatii si-au gasit adapost si trupele lui Mihai Viteazul, care s-a oprit aici dupa infrangerea de la Miraslau (1600). Domnul a asteptat la Rasnov sa-i soseasca din Tara Romaneasca intaririle necesare refacerii armatei sale.

Situata pe drumul de veche traditie Brasov – Rucar - Campulung Muscel, ce lega Transilvania de Tara Romaneasca, cetatea a facut fata multor asedii; o singura data luptatorii ei au trebuit sa deschida portile, in anul 1612, din cauza lipsei de apa.

Cimitirul vesel

Este un cimitir din localitatea Sapanta, Judetul Maramures, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentand scene din viata si ocupatia persoanelor inhumate. Pe unele cruci exista chiar versuri in care sunt amintite, deseori cu nuante umoristice, persoanele respective[16].

Ineditul acestui cimitir este diferentierea fata de majoritatea culturilor popoarelor, care considera moartea ca un eveniment foarte solemn. Uneori, cultura aparte a acestui cimitir a fost pusa in legatura cu cultura dacilor, a caror filosofie era bazata pe nemurire si pe consideratia ca moartea era un motiv de bucurie, persoana respectiva ajungand intr-o alta viata, mai buna.

Cimitirul isi are originea in cateva cruci sculptate de Ioan Patras. Astfel, in 1935, Patras a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 incoace, intreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu in aer liber de natura unica si o atractie turistica

Manastirea Cozia (Anexa 5)

Una dintre cele mai autentice podoabe ale arhitecturii bisericesti autohtone, Manastirea Cozia traieste si va dainui in istoria poporului roman deopotriva prin insemnatatea ei artistica si spirituala, cat si prin vechimea ei[17]

De la Calimanesti in jos, valea se stramteaza tot mai mult iar codrii se lasa din inaltimi pana in matca Oltului. Rasarind parca din valurile raului, zidurile vestitei manastiri Cozia inchid intre ele o lume de amintiri, de fapte eroice, de figuri legendare.

Zidita intre 1387-1388 pe locul unui vechi lacas de cult, manastirea a ramas, cu toate adaugirile si prefacerile aduse in veacurile urmatoare, cea mai frumoasa ctitorie a domnitorului Mircea cel Batran, al carui portret si mormant se afla aici. Langa mormantul domnului isi doarme somnul de veci nefericita mama a lui Mihai Viteazul, calugarita sub numele de Teofana, si care a murit dupa numai cinci ani de la uciderea fiului ei.

Constantin Brancoveanu, de numele caruia se leaga minunate constructii arhitectonice din tara noastra, a impodobit si el Cozia, adaugandu-i un frumos pridvor de piatra. De asemenea, a mai zidit aici un paraclis, o fantana si un foisor din care se vede o minunata priveliste de-a lungul Oltului. In foisor se afla acum un muzeu ce adaposteste tiparituri vechi, icoane si broderii, vesmantul lui Popa Sapca din Celeiu care a adunat masele taranesti pe Campia Izlazului, unde a fost citit programul revolutiei de la 1848.

Manastirea Horezu

Ctitorie de seama a domnului martir Constantin Brancoveanu, sinteza a artei si maestriei poporului roman pana in acel timp, este construita intre anii 1690 si 1693[18].

Manastirea Hurezi este considerata cel mai mare complex arhitectonic apartinand stilului brancovenesc.

Astazi manastirea, monument de arta medievala, se afla sub protectia UNESCO.

Manastirea Putna

Manastirea Putna, construita de Stefan cel Mare in ani 1466-1469 si refacuta tot de el in 1484; biserica manastirii a fost daramata in vremea lui Vasile Lupu (1654), reconstruita apoi sub voievozii Gheorghe Stefan si Eustratie Dabija, ultima oara fiind restaurata la sfarsitul sec. XIX-lea. Din vechea manastire nu se mai pastreaza decat turnul tezaurului zidit de Stefan cel Mare in 1481.

Manastirea Tismana (Anexa 6)

Manastirea Tismana este cel mai vechi asezamant monahal din tara Romaneasca, avand un rol primordial in mentinerea credintei ortodoxe de-a lungul a peste 600 de ani[19]

Intemeiata in acest loc ascuns pe la sfarsitul secolului al XIV-lea de calugarul Nicodim, dupa cum sustine traditia, biserica Tismana s-a ruinat la sfarsitul secolului al XV-lea. In locul ei Radu cel Mare ridica unul din monumentele de seama ale arhitecturii muntenesti de la inceputul secolului al XVI-lea. Pe vremea domniei lui Neagoe Basarab lacasul se bucura de atentia voievodului ce o acopera cu plumb. In 1564, mesterul zugrav Dobromir din Targoviste ii daruia una din cele mai de pret podoabe ale sale. Dintre frescele lui s-au mai pastrat pana azi doar cateva scene si un panou cu portretele a patru domnite.

De-a lungul timpului, batrana manastire a suferit multe atacuri si pradaciuni. Zidurile inconjuratoare au fost refacute in timpul domniei lui Matei Basarab, care a avut mare grija de a rasplati Tismana, ce cu ani in urma il aparase de atacuri vrajmase. Conflictele dintre turci si austrieci, din secolul al XVIII-lea au fost prilej de noi primejdi si pustiiri. Usile ferecate ale Tismanei vor fi duse de turci la cetatea Vidinului, de unde vor fi luate de romani abia in 1877.

Moscheea din Constanta

Este un monument de arhitectura construit in stil arabo - bizantin combinat cu elemente arhitecturale romanesti. Monumentul a fost construit in anul 1910 de catre arhitectul                  V. Stefanescu. Moscheea a fost construita pe o veche Geamie datand din anul 1822.
In moschee se afla cel mai mare covor oriental din Romania , vechi de 200 de ani, avand o suprafata de 144 mp si cantarind 500 de kg. Acest covor a apartinut sultanului Abdul Hamid[20]. Turistii au posibilitatea de a urca in minaretul inalt de 47 m, de unde pot admira o superba panorama asupra zonei vechi a orasului.

Moscheea a reprezentat un cadou facut de regele Carol I catre comunitatea musulmana din Dobrogea si a fost inaugurata chiar in prezenta regelui

Muzeul satului

Este una dintre cele mai mari atractii turistice ale Bucurestiului. Muzeul, o creatie a folcloristului si sociologului Dimitrie Gusti, a fost inaugurat in 1936. Este un muzeu in aer liber inconjurat de verdeata si lacuri, ofera pe o suprafata de 30 de hectare 70 de gospodarii, cu ustensilele traditionale, precum si o moara de apa, una de vant, o presa de ulei, etc., adunate din toate provinciile tarii.

Viata in mediul rural si obiceiurile rurale au o insemnatate majora in istoria Romaniei. In primele secole ale acestei ere, colonizarea romana a trebuit sa aiba un caracter rural, iar inainte de prima jumatate a secolului trecut, XX, mare parte din populatia Romaniei traia la sat.

Muzeul Brukenthal

Cel mai vechi muzeu din tara, si printre primele din Europa (deschis pentru public in 1817). A fost construit in 1780 de Samuel Brukenthal care guvernator al Transilvaniei. Colectiile initiale s-au contopit cu cele ale muzeului Astrei, precum si cele ale Muzeului Societatii Carpatine rezultand unul dintre cele mai bogate muzee din Romania. Cuprinde sectii de: arta (pictura, grafica, gravuri si sculpturi realizate de renumiti artisti), istorie, stiintele naturii, arta populara, precum si o biblioteca cu carti pretioase.

Palatul Culturii din Iasi (Anexa 7)

A fost inaugurat, in 1926, de catre regele Ferdinand al Romaniei. Realizat dupa planurile arhitectului I.D. Berindei, constructia Palatului a durat doua decenii. Un prim monument a fost ridicat pe ruinele vechii curti domnesti (1434), care a fost reconstruita in stil neoclasic de printul Alexandru Moruzi (1806-1812)[21].

Un incendiu de la sfarsitul sec. al XIX-lea a distrus acest palat, la inceputul secolului urmator luandu-se decizia ridicarii actualei constructii.

Astazi Palatul Culturii din Iasi este sediul Complexului Muzeal National 'Moldova' Iasi si cuprinde: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Arta, Muzeul Stiintei si Tehnicii Stefan Procopiu.

Sarmisegetusa

Pe culmea muntilor Orastiei, bine pazit de metereze naturale si valurile inaltimilor, se afla cu peste 2000 de ani in urma un complex de intarituri din care remarcabila era cetatea de la Gradistea Muncelului - Sarmizegetusa, centru politic si militar al dacilor. Ruinele care au infruntat veacurile dezvaluie, cu glasul lor de piatra, franturi din ceea ce a constituit podoaba si mandria statului dac de odinioara. Grandioasa capitala a statului dac, ridicata cam la jumatatea sec. I i.Ch., cuprindea in aria sa cetatea, zona sacra si asezarea civila.

Cetatea, un patrulater format din blocuri masive de piatra, isi intindea domeniul, in cinci terase, pe un teritoriu de aproape 3 hectare. In cuprinsul cetatii se intretaiau drumurile pavate de piatra. Pe doua inaltimi situate nu prea departe de ruinile cetatii se gasesc resturile unor constructii, probabil cu caracter religios: Sanctuarul mare patrulater si Sanctuarul mic rotund. Blocurile de piatra ale sanctuarului mic, asezate intr-o anumita succesiune, simbolizand razele soarelui, aveau desigur, un rol calendaristic. Ramasitele unui templu si ale unui turn de paza, fragmente de vase ceramice, vetre de foc, unelte si urmele unei instalatii pentru captarea apei de izvor sunt, de asemenea dovezi graitoare ale vietii ce s-a desfasurat pe aceste meleaguri.

Statiuni de tratament si odihna

Statiunile balneare sunt categorii functionale speciale in cadrul organizarii urbane si rurale din Romania. 35 de orase si 103 asezari rurale sunt considerate a fi statiuni balneare cu functii de deservire. Statiunile balneare si de odihna asigura servicii complexe. Acestea pot fi considerate ca prime tentative de a avea un turism organizat si sunt dotate corespunzator pentru primirea turistilor. La randul ei, destinatia turistica a acestora a dat nastere unui tip complet nou de asezari urbane, respectiv statiuni balneare, de odihna si de interes turistic.

Statiunile balneare se afla in principalele zone naturale ale teritoriului Romaniei, indeosebi Arcul Carpatic si litoralul Marii Negre, si de asemenea in zonele de campie, de deal si in zonele sub-carpatice, majoritatea fiind de importanta locala. Zona Carpatilor Orientali, prin bogatia izvoarelor de ape minerale descoperite acolo, este zona unde au aparut primele statiuni balneare. Se estimeaza ca in aceasta zona exista 1.500 izvoare minerale, a caror compozitie chimica este foarte variata; acest lucru si faptul ca pot fi captate usor (izvoare captate sau aduse la suprafata) explica aparitia si dezvoltarea timpurie a acestor statiuni balneare. Utilizarea in scopuri terapeutice a apelor minerale din Carpatii Orientali incepe odata cu secolul al XVI-lea. Atunci, medicul Bucello recomanda domnitorului Transilvaniei o cura cu apa minerala provenita din izvoarele de la Borsec. Majoritatea izvoarelor de ape minerale, exploatate si in prezent in aceste statiuni balneare, au fost depistate in prima parte a secolului al XIX-lea.

Printre cele mai importante resurse antropice din Grecia se regasesc :

Acropole (Anexa 8)

Dealul Acropole, supranumit si 'Stanca Sacra' a Atenei, este poate cel mai important loc din toata capitala Greciei. Pe rand loc de cult, zona rezidentiala sau amadoua, cladirile ridicate aici, adevarate minuni arhitectonice, reflecta exact trecerea timpului peste Grecia.
Prima data Acropole a fost locuit in perioada neolitica. In perioada arhaica (650-480 I.C.) s-a instaurat in acest loc cultul zeitei Atena, dupa cum arata numeroasele insemnari de pe cladiri sau bazoreliefuri decorative.

In timpul perioadei clasice au fost ridicate cele 3 temple importante: Parthenon, Erechtheion si Templul lui Nike. De asemenea, Propylaea, intrarea monumentala in zona sacra, a fost construita in aceeasi perioada.

Monumentele de pe Acropole reflecta succesiunea istoriei pe aceste meleaguri.

Parthenon Este cel mai important si mai cunoscut monument al civilizatiei vechi grecesti, fiind deseori considerat simbolul Greciei. Este dedicat zeitei Athena Parthenos, patroana orasului Atena. Constructia sa a durat 9 ani, iar decoratiile exterioare au fost finalizate 6 ani mai tarziu, in 432 B.C. Monumentala constructie a fost initiata de Perikles, supervizata de Pheidias, faimosul sculptor atenian, in timp ce Iktinos si Kallikrates au fost arhitectii cladirii.
Este construit in stil doric, cu 8 coloane pe fiecare din fetele mici si 17 pe cele doua mari.

De-a lungul epocilor, Parthenon-ul si-a pastrat caracterul de lacas religios, fiind transformat pe rand in biserica bizantina, latina si apoi in moschee musulmana.

Erechtheion Templul Erechtheion este un templu construit in stil ionic. Partea sa principala este impartita in doua sectiuni, dedicate venerarii celor 2 zeitati principale din Attica: Athena si Poseidon-Erechtheus.

In partea de sud se gasesc sculpturile faimoaselor Cariatide.

Templul lui Nike. Construit tot in stil ionic, templul este dedicat zeitei Atena Nike. Pe una din cele 4 fete ale sale (fata estica) se regaseste un bazorelief descriind o conferinta a zeilor, in timp ce pe celelalte 3 sunt scene din diverse batalii.

Biserica 'Sfintul Evanghelist Ioan' din Efes

A fost construits de imparatul Iustinian (527-565) pe locul unei biserici mai vechi in care se afla mormantul Sf. Ioan Evanghelistul. A fost un foarte important loc de pelerinaj al crestinatatii. In secolele VII si VIII a fost inconjurata de puternice ziduri cu 20 de turnuri de aparare pentru a fi protejata impotriva atacurilor arabe. In fata altarului se afla nederanjat mormantul Sf. Ioan - ucenicul cel iubit al Mantuitorului. Mormantul este acoperit cu o placa de marmura cu patru coloane de marmura pe colturi[22]

Castelul Chora

Turn de granita pentru protectia fortaretei Sanoudos in Chora. Peretele care inconjoara fortareata este pentagonal si are 3 porti. Turnul Glezos se afla langa poarta de nord-vest. Are 4 niveluri si este singurul turn din Naxos care are de asemenea un turn rotund atasat de el[23].

Delfi  (Anexa 9)

Delfi (sau Delphi) este un oras in Grecia antica, casa a Oracolului delfic in mitologia greaca, dedicat zeului Apollo si locuit de nimfa Cassotis, care era venerata in intreaga lume antica. Vechii greci considerau Delphi ca fiind centrul universului[24]

Delphi se afla pe un platou in versantul muntelui Parnassus. Ramificarea semicirculara se cheama Phaedriades, de aici se vede Valea Pleistos. La aproximativ 15 km sud-vest de Delphi se afla orasul port Kirrha in Golful Corintean.

Knossos
Knossos este locul cel mai important si cel mai cunoscut al civilizatiei Minoniene. Este cea mai mare locatie arheologica din Creta. Conform traditiei a fost locul legendarului rege Minos. Palatul este legat de senzationale legende ca ceea a Labirintului si a Minotaurului, si cea a lui Daidalos si Icar.

Conform mitologiei grecesti, palatul din Knossos a fost proiectat de catre arhitectul Daidalos cu o asa complexitate incat oricine era pus inauntru nu mai gasea iesirea. Regele Minos care a hotarat constructia palatului, a decis ca arhitectul sa fie tinut prizonier pentru a se asigura ca acesta nu va divulga nimanui planul palatului. Labirintul era considerat in mitologia greaca lacasul minotaurului.

Muntele Athos

Sfantul Munte este o peninsula cu lungimea de 60 km, o latime ce variaza intre 8-12 km , aria totala fiind de 360 km patrati.

Printre celelalte temple de pe Athos, pe unul din varfurile cele mai inalte, era zidit templul zeului Apolon, care intrecea pe toate ca marime, inaltime si arta.

De la poalele Athosului si pana la cele ale Olimpului se intinde ca o panza albastra, frumoasa mare Egee, semanata ca o multime de insule, a caror legende sunt cunoscute de toate popoarele. Athonul insusi, nu de putine ori a slujit de salas zeilor din Olimp

Muntele Athos, pe atunci era locuit de pagani. Deasupra lui se aflau 5 cetati: Dion, Olofiscus, Acroaton, Zissus si Cleone. Locuitorii acestor cetati ca si cei de prin insulele din apropiere, au adus multe jertfe sangeroase zeitatilor de pe munte, si in special lui Apolon cel de pe varful Athonului.

Manastirea Constamonitu

A fost zidita la inceput de Imparatul Constantin, fiul lui Constantin cel Mare, care se mai numeste si manastirea lui Constantin. Ruinandu-se, a fost zidita mareata si frumoasa cu ajutoare date de Imparatii Rusiei[25].

In interior are 8 paraclise. Are 2 icoane, facatoare de minuni, una a Maicii Domnului, si alta a Sf. Arhidiacon Stefan, 19 cutii cu Sfinte Moaste diferite, o parte din mana Sf. Arhidiacon Stefan, capul Sf. Vlasie si osul de la umarul drept al Imparatului Constantin cel Mare, o evanghelie imbracata in Aur donata din 1820.

In biblioteca, se mai gasesc pe langa carti, si manuscrise vechi de mare valoare, si anume: 14 manuscrise scrise pe pergament din sec. VII-XIV, 84 pe hartie, cuprinzand materii religioase din Sec, XIV - XVIII si 12 tot pe hartie, de muzica Bisericeasca, din Sec. XVI - XVIII.

Manastirea Cutlumus

Prima biserica a fost construita aici in secolul al X-lea. In secolul al XIII-lea a fost rezidita si iarasi distrusa de invadatori. In a doua jumatate a secolului al XIV-lea a fost rezidita de domnii Tarii Romanesti. Astfel Vlaicu Voda da ajutoare mari pentru reconstruirea bisericii, a incintei si chiliilor, intre anii 1364-1372; Mircea cel Batran da ajutoare pentru zidirea clopotnitei in anul 1388. Radu cel Mare rezideste integral chiliile si un turn de aparare intre 1502-1508; Neagoe Basarab zideste trapeza, bolnita, portul (arsanaua), zidul de incinta si da anual cite 10.700 aspri, intre anii 1514-1521, iar Matei Basarab face reparatii generale intre anii 1637-1641[26].

Multi alti domnitori romani au dat nenumarate ajutoare pentru reparatii, intretinere si extindere. Manastirea Cutlumus cu hramul 'Schimbarea la Fata a Domnului', este una dintre cele mai mari ctitorii romanesti in Athos

Manastirea Marea Lavra

Aceasta Sf. manastire Lavra, a fost intemeiata pe la anul 963 prin osardia pustnicului Atanasie din Trapezunda, si cu ajutoare banesti date de catre imparatii Bizantini, Nichifor Foca (963-959) si loan Tzimisca (969-973). Ruinandu-se cu vremea a fost infrumusetata de catre domnitorii tarii Romanesti: Alexandru-Basarab si Vladislav-Basarab (1364-1374). Ei au daruit si o icoana a sf. Athanasie cel Mare de mare arta lucrata in argint si aur. Intr-o parte si alta a icoanei se vad chipurile gravate ale lui Vladislav-Basarab si al sotiei sale d-na Ana Vintila-Voda. Voevodul Ungro-Vlahiei (1532-1535) cu fiul lor Draghici au daruit o icoana numita 'Egumenita'[27].

Manastirea Pantocrator

Primul ctitor al ei a fost imparatul Alexie Comneanul, in a doua jumatate a sec. XIV. Mai tarziu din cauza cutremurului a stat multa vreme pustie. Evlavia romaneasca a reinoit-o. Banul-Gavril din Romania si cu alti boeri crestini au refacut-o au zugravit-o si au impodobit-o frumos.

Meteora (Anexa 10)

In inima Greciei exista niste stanci ciudate, unice in lume. Ele strajuiesc oraselul Kalambaka si sfredelesc linia orizontului, fiind vizibile din orice parte te-ai apropia de aceasta asezare Au fost numite Meteora, probabil pentru ca, dupa ce ani de-a randul au fost cercetate cu mijloace stiintifice, compozitia lor nu a putut fi detectata in totalitate. Mai pe scurt: par picate din cer. Pe varfurile lor lipsite de vegetatie s-au ridicat, inca de acum noua secole, manastiri. Mintea nu poate pricepe cum pe stanci plesuve s-au putut inclesta asezari monahale in care si-au dus viata in rugaciune, multime de calugari, printre care si multi romani.

Inceputul asezarii monastice organizate a fost in secolul al XI-lea. In 1334, calugarul Athanasie, alungat de pe Athos in urma invaziilor piratilor, strange 14 calugari si pleaca la Veria, in hotarele fostei Valahii Mari (uitata sau ignorata cu desavarsire), prima mare asezare politica romaneasca din sudul Dunarii. Acolo, pe una dintre stancile cele mai mari (inalta de 613 metri fata de nivelul marii), incepe, cu o munca titanica, ridicarea unei manastiri, numita „Megalo Meteora” (Marea Meteora) - Manastirea „Schimbarii la Fata”. La moartea lui Athanasie (1383), de pe tronul aceleiasi Valahii, vine urmas regele Ioan Duca Paleologul, cu numele monahicesc de Ioasaf. In fine, urmasul sau, Alexie Anghel, semna cu cerneala verde: „Cesar al Valahiei”. Sunt pline actele Meteorelor (abandonate azi de cercetatorii romani) de pomenirea unor dregatori valahi ca Petrita, Dragu, Calota, Bunila Se pare ca tot un membru al dinastiei stapanitoare din Marea Valahie, Ioan Cantacuzino, a inaltat si Manastirea „Sfantul Stefan”. Si astfel, cu timpul, mai toate stancile Meteore au fost cuprinse de manastiri. Peretii stancilor sunt drepti, pieptisi, fara puncte de reazem. Sub ei se casca hauri prapastioase, prin care se deschid fantastice porti, aratand in zare Muntii Pindului.

Urme romanesti sunt in aproape toate manastirile de aici. Ca si la Muntele Athos, voievozii nostri din tara au facut danii bogate manastirilor ctitorite de fratii lor romani din sudul Dunarii. Neagoe Basarab a inzestrat cu odoare alese Manastirea „Schimbarii la Fata”. Si, spun cartile mai vechi, la aceeasi manastire se afla o cerere de ajutor catre voievodul Vasile Lupu, intarita cu opt peceti ale manastirilor de aici si cu douazeci si una de semnaturi de stareti si inalte capete bisericesti.

La Manastirea „Varlaam” exista Condica Sfintei Manastiri „Bucovat”; cu litere chirilice, dar in buna limba romaneasca, se poate citi pe una dintre file „Toti Sfintii, Hramul Sfintei Manastiri Varlaam de la Meteora”. Condica cuprinde sase hrisoave ale domnitorilor romani, incepand cu 1609 si sfarsind cu 1790. Pe unul din peretii expozitiei de odoare bisericesti de la Varlaam era asezat un epitaf brodat cu fir de aur, aidoma celui existent la Manastirea „Putna”, lucrat de Maria de Mangop, cea de-a doua sotie a lui Stefan cel Mare.

Olympia

Un oras in Grecia antica, in Elis, este cunoscuta ca loc de desfasurare a Jocurilor Olimpice in perioada clasica, comparabila in importanta cu Jocurile Pitiene tinute la Delphi. Ambele jocuri se desfasurau in fiecare olimpiada (la patru ani), Jocurile Olimpice datand din cel mai tarziu 776 i. Hr.

Olympia este cunoscuta si pentru statuia sa imensa a lui Zeus, statuie facuta din fildes si aur, una dintre Cele Sapte Minuni ale Lumii, facuta de Phidias.

Excavarile din imprejurimile templului, conduse de cele mai multe ori de arheologii germani la sfarsitul secolului XIX, au ajutat si la descoperirea statuii lui Hermes de Praxiteles si a stadionului, unde se desfasura cursa de atletism.

Palatul cavalerilor Sf. Ioan

Palatul a fost construit de catre cavalerii Sf Ioan de Ierusalim pe locul unei fortarete Bizantine din sec. al XVII-lea. Dupa parasirea lui in timpul ocupatiei turcesti, a fost puternic distrus de explozia unei magazii de pulbere. Restaurarea palatului a avut loc intre anii 1937 si 1940 cand cladirea a fost impodobita cu picturi murale[28].

Santierul arheologic AKROTIRI         

Este una dintre cele mai importante asezari preistorice (Aegean). Prima asezare dateaza din Neoliticul tarziu (4 mil BC). Descoperiri arheologice indica ca la un moment dat asezarea ajunsese la o important nivel de dezvoltare si prosperitate, cu o vasta retea de legaturi externe. Akrotiri avea contacte cu Creta dar de asemenea cu Cipru, Siria si Egipt. Viata orasului cunoaste un sfarsit rapid in sec. i.Hr. in urma unui cutremur de pamant[29].

1. Comentarii finale

Din punct de vedere al resurselor naturale ambele tari dispun de o diversitate a cadrului natural lucru care asigura o atragere cat mai mare a turistilor.

Tinand cont de resursele naturale, un atu important atat pentru Romania cat si pentru Grecial il constituie litoralul care atrage anual un numar mare de turisti.

In unele zona datorita unicitati sau particularitati florei sau a faunei s-au construit rezervatii naturale, zone protejate, parcuri nationale. Puteam lua exemplul Parcurilor Nationale Olympos si Parnassos din Grecia, in timp ce in Romania putem numi Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas si Parcul National Retezat.

Atat Romania cat si Grecia dispun de un bogat si diversificat potential antropic lucru rezultat si datorita istoriei foarte indelungate a tarilor, dar si al factorilor politici care au influentat dezvoltarea tariilor.

Potentialul antropic este alcatuit din resurse catalogate in :

Vestigii arheologice: vechile cetati grecesti dintre care amintim Histria, cetatile dacice spre exemplu Sarmisegetusa, sau cetatile medievale dintre care selectam Sighisoara, toate acestea apartinand Romaniei iar din resursele grecesti putem aminti Acropole si Santierul arheologic Akrotiri, Cetatea lui Agamemnon.

Manastirea Marea Lavra, Manastirea Cutlumus, Manastirea Constamonitu, Manastirea Pantocrator sunt doar cateva din manastirile ce se gasesc in Meteora.

In Romania gasim manastiri avand ca particularitati fresce exterioare: Manastirea Voronet, Humor, Sucevita, Moldovita. Bisericile din lemn din Maramures: Bogdan Voda, Surdesti, Botiza. Bisericile si cetatile fortificate din Transilvania: Rasinari, Biertan, Cristian.

Castele si palate din Romania sunt reprezentate de Bran, Peles, Hunedoara, Mogosoaia. Palatul Knossos, Palatul Cavalerilor Sf. Ioan si Castelul Chora reprezinta Grecia.

Edificii relugioase, monumente, statui care apartin de resursele antropice din Romania sunt printre altele: Catedrala Romano-Catolica din Alba Iulia, Biserica Trei Ierarhi – Iasi, Biserica Neagra, Moscheea din Constanta, Ansamblul Sculptural Constantin Brancusi – Targul Jiu.

In ceea ce priveste Grecia amintim: Biserica “Sf. Ioan Evanghelistul” din Efes, Biserica Sf. Dumitru, Monumentul lui Leondas – Termopile.

Institutiile si evenimentele cultural artistice. In Romania putem vizita Atheneul Roman, Palatul Culturii din Iasi, Casa Sfatului Brasov, in timp ce in Grecia putem mentiona Palatul Parlamentului, Biblioteca Nationala.

Ambele tari detin de un foarte mare numar de resurse atat naturale cat si antropice, si de un grad de diversitate incat sa satisfaca diversele motivati ale potentialilor turisti.

Romania si Grecia trebuie sa isi promoveze pe plan extern ofertele turistice pentru o valorificare mai buna a turismului.

2. Evolutii privind baza tehnico-materiala a celor doua tari in perioada 2000-2004

Baza de cazare din cele doua tari este calculata tinand cont de numarul total de unitati si numarul de unitati hoteliere, precum si numarul locurilor de cazare in perioada 2000-2004.

Tabel 1 Tabel 2

Sursa: www.insse.ro – www.statistics.gr Sursa: www.insse.ro – www.statistics.gr

Tabel 3 Tabel 4

Sursa: www.insse.ro – www.statistics.gr Sursa: www.insse.ro – www.statistics.gr

Determinarea indicelui cu baza in lant in cazul unitati hoteliere

Romania Grecia

In perioada 2001/2000 indicele numarului de hoteluri a crescut cu 2,09% in Romania. Si in celelalte trei perioade am inregistrat tot crestere. In 2002/2001 o crestere de 0.97%, in 2003/2002 o crestere de 5,85%, in 2004/2003 o crestere de 4,74%.

Indicatorul numarului de hoteluri din Grecia creste cu 2,87% in perioada 2001/2000, creste cu 1,16% in perioada 2002/2001. In ultimile doua perioade se inregistreaza tot cresteri de 2,82% si 4,19% pe perioada 2003/2002 respectiv 2004/200

Figura 1

Numarul de hoteluri a inregistrat cresteri pe toate cele patru perioade analizate atat in Romania cat si in Grecia.

Determinarea indicelui cu baza in lant in cazul locurilor de cazare

In privinta numarului locurilor de cazare analiza pe perioada 2001/2000 a inregistrat o scadere de 1,06%, si in perioada imediat urmatoare 2002/2001 alta scadere de 1,61%. Ultimele doua perioade au inregistrat cresteri de 0,37% in perioada 2003/2002 si de 0,85% in perioada 2004/200

In ceea ce priveste numarul de locuri din Grecia pe toate perioadele s-au inregistrat cresteri si anume: 1,69% in perioada 2001/2000, 1,82% in perioada 2002/2001, 1,34% in perioada 2003/2002 si 3,12% in perioada 2004/200

Figura 2

Cu toate ca numarul unitatilor de cazare a crescut in Romania, in perioadele 2001/2000 si 2002/2001, numarul locurilor de cazare a inregistrat scaderi. Grecia si-a marit in fiecare perioada numarul locurilor de cazare

Determinarea indicelui cu baza in lant in cazul locurilor de cazare in unitatile hoteliere

In privinta numarului locurilor de cazare in unitatile hoteliere Romania inregistreaza scaderi de 0,09% si de 0,27% in primele doua perioade analizate si incepand cu perioada 2003/2002 procentul modificarii creste cu 0,95% si apoi cu 1,00% in perioada 2004/200

Grecia prezinta cresteri accentuate de 3,54% in perioada 2001/2000, de 5,67% in perioada 2002/2001. In perioada 2003/2002 se inregistreaza cel mai scazut procentaj de crestere al modificarilor de doar 0,33%. In ultima perioada analizata se inregistreaza cresteri de 6,25%

Figura 3

Se poate observa conform graficului ca numarul locurilor de cazare din unitatile hoteliere in Grecia este in plina ascensiune, exceptand perioada 2003/2002. In cazul Romaniei dupa scaderea din primele doua perioade acum se observa o mica redresare prin cresteri procentuale de 0,95 si 1.